6,988 matches
-
Justiție și prin celelalte instanțe (art. 126 alin. 1). Nicicând procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție nu au fost și nici nu vor fi independenți, chestiune stabilită foarte clar tot de Constituția României: „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției”. Apoi, ne întrebăm: în baza căror prerogative, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmește și analizează „rapoarte de monitorizare a presei”? Să înțelegem că au fost rezolvate toate problemele ce
Sesizarea trimisă Comisiei și Parlamentului European de către site-ul DeCe News, cu privire la încercarea Oanei Hăineală de limitare a libertății presei din România by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/75398_a_76723]
-
toate predicțiile făcute cu ocazia Cupei Mondiale din Africa de Sud, inclusiv la finală, când a prezis victoria naționalei Spaniei în finala cu Olanda. Caracatița a prezis și victoria Germaniei, în finala mică a CM, cu Uruguay. Caracatița Paul și-a dovedit imparțialitatea în privința drapelului Germaniei în faza grupelor, când a prezis că naționala antrenată de Joachim Low va fi învinsă de Serbia. Paul a mai prezis victoriile Germaniei în meciurile din grupă cu Australia și Ghana, dar și pe cea în fața Angliei
A murit caracatița Paul () [Corola-journal/Journalistic/71058_a_72383]
-
când a prezis că naționala antrenată de Joachim Low va fi învinsă de Serbia. Paul a mai prezis victoriile Germaniei în meciurile din grupă cu Australia și Ghana, dar și pe cea în fața Angliei, din optimi, o nouă dovadă de imparțialitate, având în vedere faptul că provine dintr-un acvariu englez. În sferturile de finală, Paul a pronosticat victoria Germaniei în fața Argentinei, apoi înfrângerea naționalei antrenate de Joachim Low în semifinala cu Spania. La Campionatul European din 2008, caracatița Paul a
A murit caracatița Paul () [Corola-journal/Journalistic/71058_a_72383]
-
ordin este ulterior finalizării de către instanță, în virtutea competențelor judiciare specifice, a procedurii de încuviințare a executării silite solicitate de executorul judecătoresc. În cadrul acesteia, judecătorul se va pronunța asupra caracterului executoriu al titlului, în condiții de independență și imparțialitate, caracteristici definitorii ale activității jurisdicționale. Sub acest aspect, art. 641 alin. (3) din Codul de procedură civilă precizează că instanța judecătorească verifică dacă „înscrisul întrunește toate condițiile de formă cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum și alte
DECIZIA nr. 1 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255577]
-
deși îndeplinește un serviciu public, nu dispune de imperium - atribut care caracterizează numai judecătorul - pentru a da o hotărâre în baza căreia se dispune declanșarea executării silite, respectiv încheierea de încuviințare a executării silite, și nu beneficiază de atributele de imparțialitate și de independență specifice numai instanțelor judecătorești. ... 21. În consecință, prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, Curtea a constatat că prevederile art. 666 din Codul de procedură civilă încalcă dispozițiile art. 21 alin. (3) și art. 124 din
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
Codul de procedură civilă încalcă dispozițiile art. 21 alin. (3) și art. 124 din Constituție, prin prisma faptului că începerea/declanșarea procedurii executării silite este sustrasă controlului judecătoresc, astfel că nu sunt respectate exigențele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul imparțialității și independenței autorității. De asemenea, Curtea a constatat că soluția legislativă contravine și dispozițiilor art. 1 alin. (4) și art. 126 alin. (1) din Constituție, prin prisma exercitării de către executorii judecătorești a unei activități specifice instanțelor judecătorești. ... 22. În
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
172 alin. (4), (10) și (12) și ale art. 191 alin. (2) din Codul de procedură penală încalcă principiile constituționale privind legalitatea, egalitatea în fața legii, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul la informație, precum și unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, întrucât nu îndeplinesc cerințele cu privire la previzibilitatea legii, lăsând loc arbitrarului. Astfel, arată că în practică se perpetuează utilizarea constatărilor tehnico-științifice reglementate de prevederile art. 112 alin. 2 și ale art. 113 alin. 1 și 2
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
privind egalitatea în fața legii, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 31 referitor la dreptul la informație și ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 172 alin. (4), (10) și (12) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5), ale
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
un standard profesional ridicat. De asemenea, Curtea a reținut că îndrumarea metodologică constituie un instrument eficient în standardizarea expertizelor efectuate, ceea ce denotă grija legiuitorului ca activitatea de expertiză să se desfășoare în mod unitar. Totodată, Curtea a constatat că imparțialitatea, transparența și corectitudinea expertizei sunt garantate de îndeplinirea condițiilor cerute de normele procesual penale în vigoare în activitatea de întocmire a raportului de expertiză. Astfel, legiuitorul a reglementat o serie de incompatibilități referitoare la expert în cuprinsul art. 174 din
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
către AFIR şi APIA, în scopul perfecţionării metodologiei necesare activităţii de control eficiente şi în vederea alinierii la standardele Uniunii Europene. Înaintea efectuării controalelor, personalul ANZ desemnat să efectueze controlul pe teren privind Pachetul 8, depune declaraţiile de confidențialitate și imparțialitate si pentru evitare a conflictelor de interese. Se face un instructaj cu aceştia în vederea clarificării neînţelegerilor, pentru evitarea conflictului de interese de către coordonatorii OJZ/sefii de birouri OJZ/sefii de servicii CRZ. Reclamaţiile privind comportamentul persoanelor desemnate pentru controlul pe
ANEXĂ din 28 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258234]
-
5) privind principiul obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiție, ale art. 24 - Dreptul la apărare, ale art. 124 alin. (2) referitoare la principiile unicității, imparțialității și egalității pentru toți a justiției, ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai de lege“, ale art. 129 - Folosirea căilor de atac, ale art. 148 alin. (2) referitoare la prioritatea
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
aleatorie, respectiv prin tragere la sorți. Or, completurile de 3 judecători de la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost aprobate de către Colegiul de conducere al instanței la propunerea președintelui de secție, încălcându-se astfel garanțiile de imparțialitate ce trebuie să caracterizeze formarea acestor completuri. Prin urmare, hotărârile completurilor sunt lovite de nulitate absolută. ... 6. Se arată că desemnarea aleatorie a membrilor completurilor, precum și distribuirea aleatorie a dosarelor către completurile astfel constituite reprezintă garanții ale independenței și
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
ce trebuie să caracterizeze formarea acestor completuri. Prin urmare, hotărârile completurilor sunt lovite de nulitate absolută. ... 6. Se arată că desemnarea aleatorie a membrilor completurilor, precum și distribuirea aleatorie a dosarelor către completurile astfel constituite reprezintă garanții ale independenței și imparțialității obiective a judecătorilor. ... 7. Se subliniază că desemnarea judecătorilor care constituie un complet sau altul este o problemă jurisdicțională și aceasta trebuie rezolvată potrivit unei proceduri legale care asigură independența și imparțialitatea judecătorilor implicați în actul de justiție. ... 8. Constituirea
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
completurile astfel constituite reprezintă garanții ale independenței și imparțialității obiective a judecătorilor. ... 7. Se subliniază că desemnarea judecătorilor care constituie un complet sau altul este o problemă jurisdicțională și aceasta trebuie rezolvată potrivit unei proceduri legale care asigură independența și imparțialitatea judecătorilor implicați în actul de justiție. ... 8. Constituirea completurilor de 3 judecători, potrivit unei proceduri administrative, cu atât mai mult cu cât nu era prevăzută de nicio lege și nu oferea garanții pentru echitatea procesului, este neconstituțională și nelegală, iar
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018 și se concluzionează în sensul că nu există niciun argument pentru care cei judecați în ultimă instanță de completurile de 5 judecători să primească garanții complete cu privire la imparțialitatea acestora, iar justițiabilii care pot face apel doar la completurile de 3 judecători să fie total lipsiți de astfel de garanții. ... 10. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
căreia instituirea incompatibilităților privind aleșii locali este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public. Totodată, Curtea a reținut că înlăturarea incompatibilității depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calități incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcție publică ce obligă la
DECIZIA nr. 712 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251504]
-
Comisiei de audiere recuzarea unuia sau mai multor membri ai completului de audiere, în condițiile legii, în legătură cu cazul dedus spre soluționare completului de audiere. (4) Cererea de recuzare se poate formula numai pentru motive care afectează independența și imparțialitatea în ceea ce privește cazul dedus spre soluționare completului de audiere. (5) Membrul sau membrii completului de audiere față de care s-a formulat o cerere de recuzare, precum și orice alt membru care consideră că se află într-o
REGULAMENT din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251435]
-
de audiere. (5) Membrul sau membrii completului de audiere față de care s-a formulat o cerere de recuzare, precum și orice alt membru care consideră că se află într-o situație care este de natură a afecta independența și imparțialitatea sa în cauza dedusă audierii pot formula cerere de abținere. (6) Cererea de recuzare sau, după caz, cererea de abținere se soluționează de către un complet desemnat de către președintele sau, după caz, vicepreședintele Comisiei de audiere în termen de
REGULAMENT din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251435]
-
scopul legii devenind astfel criteriul în funcție de care se compară situațiile și în raport cu care trebuie să se stabilească diferența de regim juridic. ... 8. Or, instituția recuzării este un instrument la îndemâna părților pentru a asigura respectarea principiului imparțialității judecătorilor, parte componentă a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de art. 21 din Constituție. În acest context, recunoașterea dreptului la calea de atac împotriva încheierilor
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
încheierea de respingere a cererii de recuzare va putea fi atacată totuși cu recurs. ... 11. În continuare se arată că soluționarea cererilor de recuzare împotriva judecătorilor care pronunță hotărâri definitive reprezintă o procedură în care se pune în discuție însăși imparțialitatea judecătorilor respectivi, ceea ce presupune, implicit, invocarea unei atingeri aduse dreptului la un proces echitabil. ... 12. Or, atât timp cât încheierea prin care se respinge cererea de recuzare a judecătorilor ce pronunță hotărâri definitive nu este supusă căii de atac
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
deoarece o asemenea interpretare a dispozițiilor cuprinse în art. 34 alin. 2 din Codul procedură civilă din 1865 ar suprima calea de atac într-una dintre cele mai importante proceduri incidente, respectiv aceea în care se pune în discuție tocmai imparțialitatea instanței. ... 15. În susținerea excepției de neconstituționalitate se invocă Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, Decizia nr. 967 din 20 noiembrie 2012 și Decizia nr. 369 din 30 mai 2017. ... 16. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, folosirea căilor de atac și rolul Ministerului Public, întrucât exclud posibilitatea atacării cu recurs în casație a soluțiilor pronunțate cu privire la infracțiunile pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
de procedură penală încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, precum și ale art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
alin. (1) cu privire la dreptul la apărare, ale art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, ale art. 129 privind folosirea căilor de atac și ale art. 131 alin. (1) referitor la rolul Ministerului Public, precum și ale art. 11 alin. (2) privind tratatele ratificate de Parlament și ale art. 20 referitor la
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
procurori constituiți în parchete. Astfel, în temeiul dispozițiilor art. 62 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005), procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic, iar, în baza prevederilor art. 67 din același act normativ, procurorul participă la ședințele de judecată, în condițiile legii. În acest sens, dispozițiile art. 55 alin. (3) lit. f) din Codul de procedură penală prevăd atribuția procurorului
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]