354 matches
-
acea incontestabilă superioritate presupusă Între oameni de calitate spre a fi suportată. Căci ea poate cădea În vulgaritate, așa cum sublimul poate atinge ridicolul, iar În clipa când Își pierde acea nuanță potrivită, se stinge. Dar geniu Învăluit doar pe jumătate, Impertinența nu are nevoie de ajutorul cuvintelor spre a se ivi: fără să insiste, ea are o forță de penetrare cu totul alta decât epigrama cea mai strălucitoare. Atunci când există, ea este cel mai mare porte-respect cu putință Împotriva vanității celorlalți
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de Talleyrand decât acest spirit Însuși? Fiică a Ușurătății și Aplombului - două calități ce par să se excludă -, ea este și sora Grației, cu care trebuie să rămână unită pe veci. Amândouă se Înfrumusețează prin contrastul reciproc. De fapt, fără Impertinență, Grația nu ar fi ca o blondă cam fadă, iar fără Grație, Impertinența n-ar fi o brună prea picantă? Pentru ca fiecare să rămână ce este, e mai bine să fie amestecate. Iată ce i-a reușit lui Brummell mai
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ce par să se excludă -, ea este și sora Grației, cu care trebuie să rămână unită pe veci. Amândouă se Înfrumusețează prin contrastul reciproc. De fapt, fără Impertinență, Grația nu ar fi ca o blondă cam fadă, iar fără Grație, Impertinența n-ar fi o brună prea picantă? Pentru ca fiecare să rămână ce este, e mai bine să fie amestecate. Iată ce i-a reușit lui Brummell mai bine ca oricui. Bărbatul acesta, judecat prea superficial, a fost o forță atât
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
reuniune solemnă, au Început să delibereze la modul cel mai serios cu putință dacă să-l invite pe prințul de Wales, pentru simplul motiv că era certat cu Brummell. A trebuit ca acesta din urmă - care știa să-și plaseze impertinența până și În actele de generozitate - să insiste vehement pentru ca prințul să fie invitat. Desigur, era firesc să vezi În el (Întrucât făcea parte din club) pe amfitrionul care Încerca să pregătească această Întâlnire În prezența Întregii tinerimi nobile a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fost o nouă clasă de producători, nu ridicarea muncitorului la un nivel mai nalt de cultură și de bun trai, ci o nouă clasă de stăpânitori, o aristocrație nouă, compusă din oameni cu puțină știință de carte dar cu multă impertinență, cu mult spirit de șicană și de-o rușinoasă mlădioșie de caracter. Congresul economic adunat la Iași n-a avut nici un cuvânt de laudă pentru dezvoltarea economică a României și nici l-a putut avea. Din contra, regresul zilnic al
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a aprecia după adevărata lui valoare psicologică articolul din "Pester Lloyd" am trebui să fim semitologi. Dar valoarea lui istorică și politică ne rezervăm plăcerea de-a o discuta punct cu punct, căci, daca nu putem descoperi originea etnopsicologică a impertinenței parveniților ovrei, cunoaștem însă bine istoria română, maghiară și polonă și ne rămășim a nimici punct cu punct toate neadevărurile politico - istorice afirmate de "Pester Lloyd". Deocamdată iată articolul foii oficioase din Pesta: Toastul pe care senatorul Grădișteanu l-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
omul se cunoaște prea puțin. Singura frază care nu trebuie rostită azi în nici o împrejurare este aceea a lui Socrate: "Știu că nu știu nimic". Când toată lumea "știe" totul, este ridicol să nu știi nimic. Și dacă n-ai destulă impertinență să declari că știi totul, poți oricând să ți-o asumi pe aceea de a admira totul. Este același lucru spus altfel. După aceea, nimeni nu va mai avea dreptul să te considere un ignorant. Realizarea de sine este obligația
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
nu atât în ceea ce privește regulile de generare a poeziei, cât în delimitarea planului de referință pentru materialul care urmează să fie structurat. Trimiterile religioase abundă, ca și cele livrești, atitudinea poetului capătă dexterități mai evidente în sensul bufoneriei ludice și al impertinenței imperturbabile, căci I. jonglează cu aceste surse ca și cum ar arunca în aer mingi colorate. Referințele sunt răstălmăcite, deformate, alăturate în bătaie de joc într-o vecinătate heterotopică, deci lipsită de alt sens decât acela dat de ineditul aiuristic al situației
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
promovarea literaturii tradiționaliste, față de arta modernă înregistrându-se adesea vizibile rezerve (Extremismul literar de Petre Drăgescu, Tradiție și literatură de T. Păunescu-Ulmu). Revista duce chiar polemici cu E. Lovinescu, Mihail Dragomirescu, Ovid Densusianu și cu unele reviste de avangardă (Intelectualizarea, Impertinență sau aiurea de D. Tomescu), pe tema promovării specificului național. Tudor Vianu scrie despre Universul moral al lui Macedonski și Gustul estetic, Scarlat Struțeanu investighează opera eminesciană, Petre Partenie se ocupă de Vasile Alecsandri. O prezență deosebită are în paginile
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
radicali „măreața campanie de exterminare a câtorva cuiburi de viciați, cari, în neputința tragică de-a crea, nu-nțeleg să facă altă treabă decât să batjocorească și să compromită scrisul românesc, literatura națională a prezentului, cu tot soiul de pornografii, impertinențe și grobianisme.” Mircea Streinul, aflat în plină campanie iconaristă, vituperează împotriva „ideologiilor de import” și a „conspirației mucoșilor”, propunând o „disciplină culturală” care să fie „o sinteză de românism”. Rubrici: „Vitrina literară”, „Instantanee literare”, „Aspecte sinoptice”, „Răsfoind revistele”. Poezia, de
PANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288645_a_289974]
-
rămîne! Totuși, Leviatatanul are dimensiuni grandioase și proporții nobile, încît o deficiență care, pentru statuia lui Jupiter, ar fi oribilă, la el nici nu constituie un cusur, ci dimpotrivă, un spor de grandoare! Un nas adăugat balenei ar fi o impertinență. în timp ce dați ocol uriașului său cap, în șalupa în care v-ați îmbarcat pentru această expediție fizionomică, nobila imagine pe care v-o faceți despre cașalot nu e niciodată umbrită de gîndul că l-ați putea trage de nas - gînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
definitiv în urzeala ce o conduce. Henry Mac Hill, trimisul Wall-Streetului și al oficiosului său de spionaj (Ion Talianu) își împletește acțiunea mârșavă de răsturnare a democrației și de aducere țării în orbita planului Marshall cu atitudini de crasă amoralitate, impertinență și grosolănie în comportări (...). Este fără îndoială un mare succes al spectacolului, felul cum au fost prezentați comuniștii și în special conducerea partidului clasei muncitoare, Ganna Lichta. Într-un articol publicat în Scânteia asupra procesului de creație în acest rol
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
reprezenta pentru Balamber un stimul nicidecum fără însemnătate pentru a continua să se extindă în toată regiunea. însă primul dintre motive îi dădea cea mai mare îngrijorare. Strângând din pumni și scuturând din cap în întuneric, fierbea, gândindu-se la impertinența tipic barbară a acelui om, care nu ezita să dorească pentru sine o copilă căreia îi ucisese tatăl și fratele, dar mai ales nu reușea să accepte, nici măcar ca presupunere, că vreodată, cine știe când, ea ar fi putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ai combinat altfel. Unele femei nu se rușinează să apară în haine sumare față de servitori, pentru că au sentimentul că servitorii nu sunt oameni. Altele se rușinează de goliciunea lor în fața animalelor, pentru că animalele au ochi ca și oamenii... De câtă impertinență dai dovadă când îmi spui că mâine la ora cutare ai să vii negreșit la mine, parcă tu ai cunoaște întreaga cauzalitate universală ca să știi că mâine ai să mai fii în viață. Un bărbat, când încetează de a iubi
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mă Întorc Însă, va trebui să te hotărăști cam ce ți’ar place. Alerg și mă voi Întoarce Înapoi cu, Viteza Luminei...!! Te iubesc...!” Luase această decizie de a cumpăra din timp fise de călătorie, având proaspăt tipărit În memorie impertinența unor oameni, de regulă femei, care ajungând În dreptul casierei, primea produsul solicitatnt În timp ce casiera stătea cu mâna Întinsă după bani. Persoana respectivă care era pierdută În spațiu, Însfârșit când Își revenea, Începea scormonirea prin poșetă și buzunare pentru banii care
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
supărată sau pur și simplu absentă? Buza de jos i se alungi ușor... parca era un copilaș gata-gata să plîngă și din unghiul din care Îi priveam capul Înclinat, i se vedeau nările - nasul ei avea o oarecare doză de impertinență. — Dacă e vorba de o bandă, mai e cum mai e, dar dacă nu găsim pe nimeni? Ce-ți poate spune un muc de țigară aruncat pe stradă? Asta-i soarta! Am să-ți relatez o poveste adevărată. Un director
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de blestemul muncii vechi. Vina degenerescenței generale, după umila sa părere, n-o purtau, totuși, nici Marx, nici Engels și nici Lenin sau alți teoreticieni ai capitalului care-i căzuseră În mână aproape Întâmplător, ci apostolul Pavel, cel care avusese impertinența să interpreteze În felul său Învățătura lui Iisus. Zburând de pe un acoperiș pe altul, masterandul ajunse la poalele mănăstirii Bârnova, unde slujea starețul Pahomie, Împărtășindu-i câte ceva din Învățătura sa. Starețul Îl ascultă cu blândețe, tot clătinând din barbă. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ar fi fost mai bine?” Abstracțiunile apăruseră și dispăruseră, năclăindu-i gândurile și lăsându-l pradă unei stări din ce În ce mai confuze... Iată Însă că acum Îi apărea În față un picior - scăpat poate din salonul doctorului Perjovski - care-l privea cu impertinență. Noimann nu se pierdu cu firea; Încheindu-și halatul, Îi aruncă o privire și Îi făcu, nu știu de ce, din ochi. Apoi, ducându-și mâinile la spate, În ritmul aceluiași vals, medicul, oarecum satisfăcut de gestul său, Își Îndreptă pașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Medicul pufni pe nas. „Ia te uită”, exclamă, „a prins curaj... Ciudată creatură”, făcu el. „Destul de ciudată”, râse celălalt. „Parcă sunteți desprins din desene animate...” spuse Noimann. „Mă uit la dumneavoastră și mă minunez...” „Minunați-vă”, răspunse interlocutorul său cu impertinență. „Dacă-mi veți turna Încă un păhărel, vă veți minuna și mai mult...” „Nu zău”, murmură Noimann, „e În Înfățișarea dumneavoastră ceva bizar. Ceva inconsistent. Păreți, așa, cum să vă spun, coborât parcă dintr-o peliculă destul de cunoscută....” „Cine vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mai mică reținere, domnul din spatele lui Sergiu îmi făcea cu ochiul, deși iubita era lângă el, iar eu eram cu bărbatul meu. Era tare urât, cu o burtă până la nas și cu fața roșie de la bere. Sosește mâncarea. Tipul continua impertinența. Indignată, îi spun lui Sergiu: „Uită-te la scârba din spate care-mi face cu ochiul de două ore!“ Cu o privire de asasin, Sergiu se întoarce spre individ, apoi imediat, râzând: „N-ai văzut că nenorocitul are un tic
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
-ntorsei spre tablou, întinsei degetul arătător înainte, descrisei o elipsă imaginară pe trupul racului și spusei cu multă naivitate: ― Gâtul este aici la coadă! Clasa chicoti; iar profesorul, izbucni, ieșindu-și din răbdări: ― Marș la loc, măgarule! Ești de o impertinență nemaipomenită! Eu găsii cu cale să plâng în surdină și să rostesc cu frică parcă: ― Mai ascultați-mă puțin, vă rog, că știu toată materia! Clasa, solidară ca-ntotdeauna, interveni tot ca întotdeauna, în cor: ― Iertați-l, iertați-l! Dar
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
mai nevinovată manifestare a lipsei de respect, a necuviinței apărută în modul de a se adresa ori de a-și exprima refuzul, venită din partea copilului trebuie respinsă și sancționată de părinți înainte de a se amplifica și a degenera în obrăznicie, impertinență și nerușinare. Nu trebuie uitat că necuviințele mici, interpretate ca drăgălășenii sau manifestări ale deșteptăciunii, se transformă treptat în atitudini intolerabile. Aceeași intoleranță trebuie manifestată și față de comportamentele libertine ale copilului. Orbiți de dragoste, mulți părinți trec cu vederea greșelile
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
Această serie de întrebări și lovituri continuă până când Pran (care a mai încercat și „vă rog, nu mă mai loviți“ și chiar „Rukhsana“) murmură speriat: — Nimic, sunt un nimic. — Foarte bine. Acum, spune-mi, eu cine sunt? — Sunteți Khwaja-sara. Câtă impertinență! Altă palmă. Nu știu! Nu știu! — Bine. Ți-ai însușit spusele mele. Pran este dezorientat. Se simte foarte controlat, numai că în sensul invers al cuvântului. Pentru Khwaja-sara, mai puțin înseamnă mai mult, iar cunoașterea - nu înseamnă și înțelepciune. — Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
mai mică reținere, domnul din spatele lui Sergiu îmi făcea cu ochiul, deși iubita era lângă el, iar eu eram cu bărbatul meu. Era tare urât, cu o burtă până la nas și cu fața roșie de la bere. Sosește mâncarea. Tipul continua impertinența. Indignată, îi spun lui Sergiu: „Uită-te la scârba din spate care-mi face cu ochiul de două ore!“ Cu o privire de asasin, Sergiu se întoarce spre individ, apoi imediat, râzând: „N-ai văzut că nenorocitul are un tic
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
să poți înghiți rahatul și să uiți cine îți supraveghează digestia și masca fericită... și să uiți de Titi și de Gică și de Gina. Tolea ieșise din baie, zăcea pe canapea cu un volum în mână. Își pregătea rolul, impertinențele și citatele cu care să-și irite colegii de la hotelul TRANZIT. Adusese cineva o sticlă de whisky pentru tov. Teodosiu? Perfect, vezi nea Gică, sticla aia fumurie a lăsat-o un tovarăș pentru matale. A aranjat ochelaristul Tirbușon o cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]