542 matches
-
de a măsura concomitent poziția și momentum-ul unei particule subatomice, înțelegând prin "momentum" o cantitate definită prin stabilirea vitezei de către masa particulei. Relația dintre "principiul de nedeterminare", "simetria timpului" și versurile eminesciene rămâne o ipoteză nedemonstrată. O serie de imprecizii provin din lectura lui Saussure prin Derrida. Caracterul arbitrar al semnului vizează, la Saussure, relația între semnificat și semnificant în genere, și nu doar aspectul particular al relației semn grafic cuvânt rostit (care-l interesează în mod special pe Derrida
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
concepția lui Friedrich Paulsen posibilitatea unei veritabile autonomizări a filosofiei În sistemul celorlalte valori ale culturii spirituale este aproape exclusă dată fiind absolutizarea factorului credință”. În această interpretare, cum spune istoricul român al filosofiei, „se rămâne la o stare de imprecizie”. Paulsen arată că: „În genere filosofia ocupă o poziție intermediară Între știință și religie; pe când știința are o poziție periferică În viața spirituală, iar religia alcătuiește sâmburele rațional al concepției despre lume (...) filosofia are ca temă proprie cercetarea istorică a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
o sustrage generalizărilor facile; acestea din urmă nu sunt posibile și precise, respectiv se caracterizează prin responsabilitatea de a oferi dinainte previziuni exacte, numai pentru fenomenele ce au loc În timpul și spațiul fizic. Normele morale general acceptate prezintă astfel o imprecizie caracteristică și ele sunt puțin numeroase prin raportarea mereu renăscândă a normelor juridice. Elementul interior are Întotdeauna o valoare interioară ireductibilă care face mereu posibile morale individuale, În permanență demne de a fi respectate. Pe de altă parte, el nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de cele literare? De unde plecăm și unde vrem să ajungem cu aceste distincții? Răspunsul nu e simplu și nici ușor de dat. Orice demers teoretic pe această temă se va izbi de o mulțime de dificultăți: vicii conceptuale, inconsecvențe și imprecizii terminologice, taxonomii arbitrare etc. Fără a intra în complicate dispute teoretice, trebuie mai întâi să ne precizăm termenii de bază ai discuției și să ne punem câteva întrebări, acceptând premisa că jurnalismul este un alt tip de literatură. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cu efectul, a părții cu întregul etc. De pildă: „A băut o sticlă” în loc de „A băut o sticlă de vin”. „Unde nu e cap, vai de picioare” etc. Putem accepta această simplificare, dacă ea nu ar fi grevată de numeroase imprecizii terminologice. De pildă, transferul nu explică diferența dintre metaforă și personificare (orice personificare este o metaforă, dar nu orice metaforă este o personificare (de exemplu, „Lună, tu, regina nopții” sau „Și-a luat picioarele la spinare”). De asemenea, nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
care afectează imaginea rustică a stațiunii. Chiar și așa, nu e limpede ce caută în această ecuație argumentativă căluții de mare sau de ce autorul contabilizează la grămadă cântăreții și trupele de artiști: 42. În principal, neclaritatea este generată de echivoc. Imprecizia decodării poate să provină din trei neglijențe de ordin: gramatical, semantic și logic. Gramatical. Proasta gestionare a sintaxei duce la multe și nedorite derapaje semantice. Atragem atenția, mai ales, asupra folosirii neglijente a elementelor de legătură (conjuncții, prepoziții, adverbe). Greșeala
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cuvânt-cheie, textul de mai sus îndeamnă la câteva constatări: - Proces este, în acest caz, un cuvânt pretențios și inutil. Eliminarea lui nu modifică cu nimic mesajul textului (altcumva, stupid, greoi și fără țintă). Folosirea impersonalelor, este greșeală care duce la imprecizie și neclaritate: s-au identificat (cine face acțiunea?, când?, și cu ce ocazie?). Gerunziul (lecturând) nu poate fi folosit în atacul unui text. Gerunziul exprimă o acțiune în curs de desfășurare, simultană cu altă acțiune. Or, aici, gerunziul (ca prim
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și acceptanța; în cele ce urmează, vom trece în revistă aceste cinci bariere, făcând referire directă la incidențele lor asupra activității educaționale. Distorsiunea se referă la faptul că mesajul suferă o alterare, cuprinzând diferențe de repertoriu între emițător și receptor, imprecizia limbajului, interpretarea eronată în receptarea mesajului, necesitatea condensării informațiilor datorată scopurilor transmiterii, distanța socială sau barierele de status dintre emițător și receptor. În școală, aceste bariere sunt evidente și, din păcate, destul de des întâlnite; astfel, inexistența unui repertoriu comun între
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
destul de des întâlnite; astfel, inexistența unui repertoriu comun între profesor și elev/student duce deseori la perturbarea comunicării. Important pentru noi este modul în care putem lărgi suprafața de conexiune între cele două repertorii spre conceptul de repertoriu comun. În ceea ce privește imprecizia limbajului și necesitatea condensării informațiilor, trebuie să ținem seama că, în special dacă ne referim la comunicarea didactică, avem de-a face cu programe de studiu supraîncărcate, pasibile de asemenea distorsiuni. Referindu-ne la ultimul indicator, cel privitor la barierele
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cazul metodelor de interacțiune educațională, când membrii echipei didactice au statut egal (chiar dacă unul dintre ei îndeplinește rolul de lider, acest rol va fi circular, în sensul că toți îl vor îndeplini la un moment dat), repertoriul lor este apropiat, imprecizia limbajului poate fi clarificată prin discuțiile de grup etc. Omisiunea apare atunci când emițătorul filtrează intenționat mesajul sau când nu este capabil să cuprindă întregul mesaj, iar atunci când îl va transmite, o va face utilizând informații incomplete. Este vorba aici tot
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
toate programele școlare începând din 1996 încep să fie numite „curriculum”, ceea ce a dus la îngustarea conceptului și menținerea disjungerii între produsele proiectării curriculare și a relațiilor directe dintre ele. Modernizarea terminologică este formală, superficială, tip jargon științific, efectul fiind imprecizia sau echivocul termenilor: pedagogie/ didactică/ metodică/ metodologie; tehnologie educațională/metodologie; tehnologie educațională/ didactică/ proiectare didactică; tehnologie educațională/ scenariu didactic/scenariu de lecți/scenariu narativ etc. Sunt atrase sub macroconceptul de proiectare o multitudine de noțiuni mai mult sau mai puțin
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
o dilemă nu numai ontologică sau doar un joc de cuvinte. Dacă aceasta ar fi și singura sau ultima mea ambivalență, aș fi fericit. Din păcate, fiecare dintre noi are un număr uneori insuportabil de mare de asemenea „dezorientări sau imprecizii”. Nostalgia trecutului este întotdeauna mitică, iar ambivalența atitudinală nu trebuie să ne mire. Nu neapărat din cauza perceperii diferite a realității, în funcție de amplasamentul social al fiecăruia, ci și datorită diferențierilor subiective în a percepe și prelucra cognitiv ceea ce noi definim apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
incapacitatea de a face față solicitărilor impuse de sarcinile școlare și determină apariția eșecului școlar cu toate consecințele sale asupra adaptării și integrării școlare a acestuia; - alterarea structurării perceptiv‑motrice a spațiului - copilul nu respectă forma, mărimea, proporția, orientarea, manifestă imprecizie în înțelegerea sarcinilor școlare, nu conservă cantitățile, îi este afectată reversibilitatea gândirii; - unele simptome de anomalie în ceea ce privește fluxul ideatic, baraje ale gândirii sau lapsusuri, încetineală în gândire - copilul cu intelect liminar rezolvă sarcinile școlare doar până la un anumit nivel de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Tabloul clinic și psihopedagogictc "5.2.3. Tabloul clinic și psihopedagogic" Tabloul clinic și psihopedagogic al deficienților de vedere include următoarele caracteristici: • Deficiențele vizuale determină o serie de consecințe primare care sunt în legătură cu scăderea fluxului de informații vizuale, neclaritatea și imprecizia imaginii, dificultăți în discriminarea și fixarea imaginilor sau imposibilitatea perceperii acestora, toate influențând dinamica proceselor corticale și intervenția unor mecanisme fiziologice și psihice cu rol compensator al deficitului de vedere; de asemenea, apar și o serie de consecințe secundare de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mistico-magice, pe de altă parte, Își descoperă apropieri și argumente suplimentare În „știință” (termen care, astfel, nu mai poate fi utilizat decât cu ghilimele). Sigur că multe dintre tentativele reunirii celor două modele de cunoaștere stau Încă sub semnul unei imprecizii proiective, specifică epocii New Age, dar altele tentează chiar constituirea unor noi discipline (vezi „fizica șamanică” a lui Fred Alan Wolf, dezvoltată de la șapte axiome simple: 1. universul este vibratoriu; 2. impulsul și calea cunoașterii survin prin viziune; 3. metoda
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ceea ce se constituie sub forme diferite drept tranziție, adică „depășirea” unor forme culturale și sociale considerate la un moment dat caduce. Explicațiile de mai sus sunt tentative de a asigura baza unei comprehensiuni mai largi, culturale, o spun cu toată imprecizia termenului, privind schimbarea comportamentului social al individului, articularea unei viziuni privind aclimatizarea locală a instituțiilor la democrație, de unde renașterea societății civile, nu În ultimul rând articularea unei concepții privind rolul statalității și al națiunii, azi. În aceeași ordine, intenționez să
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
e de-ajuns; nu există nici infern nici damnațiune; dreptatea și mizericordia lui Dumnezeu vor triumfa negreșit; trupul piere, bineînțeles, dar sufletul dăinuie pentru eternitate întru Domnul, religia catolică susține niște ficțiuni și niște vorbe goale, Scripturile sunt pline de imprecizii, de inexactități și de erori; litera contează mai puțin decât interpretarea, permisă fiecărui membru al Spiritului Liber. Luther nu-i convins... Prea revoluționar. îîn paranteză fie spus, eu formulez aici ideea că numeroase din tezele lui Nietzsche asupra panteismului forței
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mult de adaptarea la un context istoric, social, spațial diferit. Ca și în cazul celorlalți termeni din această familie lexicală sau poate chiar mai mult decât aceștia, și neoclasicismul își întemeiază semnificațiile pe un teren destul de mișcător, în sensul unor imprecizii în ceea ce privește delimitările contextuale. Astfel, în primul rând, se poate observa că nu este un termen folosit exclusiv în sfera literaturii, fiind asociat și cu artele plastice, desemnând în acest domeniu mișcarea din secolul al XVIII-lea care a dus la
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
distribuire a energiei narative în interiorul episoadelor. Dar scriitorul era prea experimentat, la data scrierii cărții, pentru a gafa serios. Și totuși, o anumită inconsistență în construirea personajelor, diluarea acțiunii, mutată dintr-un loc în altul (din Los Angeles în Esmeralda), imprecizia în conturarea tramei încurajează speculațiile conform cărora Chandler n-ar mai fi avut energia necesară pentru un control desăvârșit al textului. Acestor imputări - nu lipsite de îndreptățire - li s-ar putea răspunde că, în schimb, a mizat pe o savantă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
stâlp al familiei. În ciuda acestui plonjeu direct în narațiune, trebuie semnalată o stângăcie. Dacă Prologul are o motivație convingătoare, citarea in extenso a întâlnirii dintre Marlowe și Carmen (reluată din debutul Somnului de veci) dă o senzație de nefiresc, de imprecizie și de dificultate de a regla tirul povestirii. Descrierea rămâne fără consecințe, nimic din dezvoltarea ulterioară a anchetei lui Marlowe nebeneficiind de rememorarea circumstanțelor în care detectivul a devenit ținta obsesiilor năbădăioasei Carmen. În felul acesta, Parker admite că nu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
felul acesta, Parker admite că nu a găsit de la bun început tonul și continuă să se folosească de model ca de o cârjă narativă. Singurul efect obținut sugerează un anumit tip de nostalgie, precum și scurgerea implacabilă a timpului. Este o imprecizie plină de efect, dar secundară, și ea, în raport cu ținta propusă. Discursul ironic, perfect stăpânit de Chandler, trece și în textul lui Parker. Suntem avertizați de la bun început că lucrurile se repetă, dar nu se repetă identic. Reședința familiei Sternwood e
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ne-spusul anonimului fugar și cu o secretă dorință de secret. Fantasticul se dezvoltă prin limbaj, prin numirea lucrurilor. Astfel, el zărește o sală somptuoasă puternic luminată "parcă ivită prin farmec 431 în mijlocul acestor munți sălbatici". Dar și prin neclaritate, imprecizie și o absență de înțelegere repetată (" Era ceea ce nu puteam să înțeleg"). "Dar ce puteam să fac eu față de această casa atât de puțin primitoare, chiar vrăjită?"432. El ajunge să presupună că locuitorii casei pot să nu fie ființe
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o "natură extrem de sensibilă, rafinată de o îndelungată selecție dar și poate prin vreo tară familială", de sânge, de finețea "rasei care vorbea, cu toată singurătatea ei disperată și dezlănțuirea instinctelor ancestrale", de "marea slăbiciune de caracter și o mare imprecizie a sensului moral care, se știe, dă naștere tuturor exceselor" (Landolfi, op. cit., p. 135). 449 Landolfi, op. cit., p. 42. 450 Referitor la ermit, Sylvain Floch's scrie: "Această punere la secret, prescrisă de către sacru, răspunde unei aspirații aparent paradoxale: aceea
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
astfel un simț special al proporțiilor, echilibrului și naturaleței, care să transpară printr-o modalitate adecvată de gândire și remodelare a propunerii conceptuale. Noțiunea rubato (executare liberă din punct de vedere ritmic) conține, prin natura sa, un înalt grad de imprecizie, aceasta reprezentând de altfel un teren propice în sensul stimulării personalității interpretative a pianistului, acel har al rafinamentului, parte înnăscut, parte dobândit de către acesta pe parcursul acumulării cunoștințelor și experiențelor interpretative. Astfel, în asemenea circumstanță, realizăm cum ideea de rafinament se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
său (recomandat în limitele unor valori metronomice de ), indicațiile vizând abordarea liberă presupun o serie de implicații cu mult mai complexe în planul înțelegerii și ulterior, a redării interpretative. Astfel, măsura tălmăcirii acestor semne, ce dețin un înalt grad de imprecizie în ceea ce privește limitele de referință, depinde în mod imperios de capacitatea interpretului de a decodifica conținutul semnificațiilor acestora. Referitor la o asemenea circumstanță, se recomandă adesea recursul la o valoare estetică corespondentă conținutului intenționat comunicării, principiul adecvării fiind astfel una dintre
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]