250 matches
-
său emerge din interacțiunile dintre agenți; g) acțiunile unui agent schimbă contextul altor agenți; h) sistemul poate învăța noi comportamente; i) sistemul este neliniar, adică mici modificări pot conduce la schimbări majore în sistem; j) comportamentul sistemului este, în general, impredictibil la nivel de detaliu; k) predicțiile pe termen scurt asupra comportamentului sistemului sunt, uneori, posibile; l) ordinea este o proprietate inerentă sistemului și nu trebuie impusă din afară; m) creativitatea și noutatea emerg din comportamentul de ansamblu al sistemului; n
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
că, la echilibru, prețurile sunt stabilite astfel încât toate piețele se vor curăța, nu contează cum. 3) Participanții la piețe nu au preferințe fixe, dar teoria echilibrului competitiv general presupune că ei au astfel de preferințe. Preferințele se schimbă în timp impredictibil datorită schimbărilor gusturilor și circumstanțelor și ca răspuns la inovațiile care introduc noi produse și elimină nevoile de produse vechi. 4) Există o extrapolare nejustificată a modelelor simple de piață cu două produse și doi participanți la piețe reale cu
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
pe scară largă (coevoluție), decurgând din interacțiunile dintre componente. Spre deosebire de sistemele simple, cele mai multe dintre sistemele complexe sunt „ireductibile computațional”, deci nu putem să decidem în ce mod vor evolua ele în timp. În consecință, și evoluția sistemelor adaptive complexe este impredictibilă. Această impredictibilitate nu exclude însă utilizarea unor metode pentru descoperirea unor noi proprietăți și noi fenomene în astfel de sisteme. Totuși, în cazul turbulențelor, cunoștințele actuale nu ne permit încă să facem predicții corecte privind apariția și dimensiunile acestora. Aici
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
ale volatilității piețelor financiare emergente Reamintim că volatilitatea venitului, măsurată de obicei prin varianța sau abaterea standard a schimbărilor în prețurile activelor financiare pentru o perioadă dată de timp, este un concept-cheie în finanțe, care permite cuantificarea gradului de schimbare impredictibilă a veniturilor așteptate pentru o investiție pe piața financiară. Cu cât această volatilitate este mai mare, cu atât mai mare este riscul investițional pe piața respectivă. S-a observat că veniturile pe piețele financiare emergente sunt mai mari decât cele
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
deci pot fi bine înțelese dacă avem metode suficient de dezvoltate, după această dată a devenit tot mai clar faptul că aceste procese sunt, în cel mai fericit dintre cazuri, stocastice, dar cel mai frecvent ele sunt haotice, deci sunt impredictibile și puțin cunoscute. Dacă metodele deterministe își propuneau ca, dându-se condițiile inițiale și o lege de mișcare, să determine evoluția sistemului cu o exactitate tot mai mare, a devenit clar, după apariția metodelor bazate pe teoria sistemelor haotice, că
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
încorporează imediat în prețul activelor. Dacă informația trecută și cea curentă sunt încorporate imediat în prețurile activelor, atunci doar o nouă informație, sau cum se mai numește aceasta, „noutate”, va putea determina schimbări de prețuri. Deoarece noutățile sunt, prin definiție, impredictibile, atunci schimbările de prețuri (sau în randamente) vor fi și ele impredictibile: nici o informație de la momentul t sau anterioară acestui moment nu va putea ajuta la îmbunătățirea prognozelor privind prețurile și randamentele (sau, echivalent, la reducerea erorilor de prognoză făcute
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
încorporate imediat în prețurile activelor, atunci doar o nouă informație, sau cum se mai numește aceasta, „noutate”, va putea determina schimbări de prețuri. Deoarece noutățile sunt, prin definiție, impredictibile, atunci schimbările de prețuri (sau în randamente) vor fi și ele impredictibile: nici o informație de la momentul t sau anterioară acestui moment nu va putea ajuta la îmbunătățirea prognozelor privind prețurile și randamentele (sau, echivalent, la reducerea erorilor de prognoză făcute de agenți în această privință). Această independență a erorilor de prognoză față de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
care lumea l a acceptat ca fiind real. Eroarea a devenit regulă în afara modelului explicativ și mai ales în afara modelului matematic reducționist, abstract, nonantropic. Cheia erorii constă în expulzarea din raționamente a inefabilității și a failibilității naturii umane, imprevizibile și impredictibile. Limitarea la condiția umană din universul materialist al unui homo œconomicus (singurul adaptat la raționalitatea și omogenitatea abstractă a microeconomiei), cu așteptări eminamente raționale și comportament linear, a creat iluzia de știință mecanică. Linearitatea este realmente periculoasă pentru concluziile economice
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și instituțiilor naționale și internaționale, dar și maturizarea unor concepte, a unor ideologii, a unor filosofii aparte în abordarea fenomenologică. O serie de probleme, cum ar fi cele ale securității naționale/internaționale, ale războiului fără frontiere cu agresori difuzi, neidentificabili, impredictibili etc., au încetat de mult a mai fi probleme strict militare (apud Mihăilescu, 2002, p. 7). Încă din anii ’50, diplomatul suedez Dag Hammarskjold (fost secretar general al ONU) introducea într-un dicționar politic termenul de „diplomație preventivă”, apreciind probabil
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
elaborării unor atribute interne, în timp ce în culturile colectiviste există tendința elaborării unor atribute externe. S-a constatat, de asemenea, că procesul atribuirii joacă un rol limitat în comunicarea interculturală (comunicarea dintre membrii unor culturi diferite), deoarece indivizii percep interlocutorul ca impredictibil. În ceea ce îi privește pe români, Vintilă Mihăilescu (2000) este de părere că aceștia tind să explice eșecurile prin cauze externe, instabile și necontrolabile, în timp ce reușitele tind să le explice prin cauze interne, instabile și incontrolabile („La Dumnezeu și la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
patru trăsături dominante? Nici unul dintre noi nu se comportă în concordanță cu o singură caracteristică a personalității. Dar, diferite caracteristici (cum ar fi cele pe care le-ați identificat după ce ați încercuit literele) interacționează, de multe ori într-un mod impredictibil, astfel încât rezultă întreaga personalitate cunoscută drept „Tu”. Să spunem că, de exemplu, scorul dumneavoastră se identifică cu PJEÎ - cu trăsături dominante în Partener, Jongler, Empatic și Încuiat. Citiți descrierile acestor tipuri de personalitate și gândiți-vă cum interacționează aceste caracteristici
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
gestiunii cunoașterii în acest domeniu. Capitolul 3 Analiza indicatorilor de creare de valoare în companiile listate la bursa de valori „Piețele sunt constant într-o stare de incertitudine și fluxul și banii sunt realizați prin actualizarea evidentului și parierea pe impredictibil.” George Soros Introducere Capitolul abordează evoluția pieței de capital românești, reprezentată de indicele principal al Bursei de Valori București - BET, comparativ cu evoluția piețelor financiare internaționale, reprezentate de indici bursieri recunoscuți la nivel internațional. Totodată, în acest capitol se abordează
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
țin de reguli și instituții. Re-gulile au întotdeauna o anumită semnificație și aceasta trebuie căutată, în opinia mea. Aceasta presupune interpretare, mai curînd decît teoretizare și testare empirică. Omul este înzestrat cu un liber arbitru, care face comportamentul său practic impredictibil. Aici nu putem avea legi, deși putem constata numeroase regularități. Sau putem avea, cel mult, legi psihologice sau sociale, în măsura în care și acestea există. Comportamentul omului e mult influențat de credințe, preferințe și anticipări, sau dorințe. Așa cum arată Knight, oamenii pot
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
vieții umane până la limita nemuririi, la dezvoltarea inteligenței artificiale până la punctul În care poate prelua și fizic și intelectual sarcinile umane, etc. Pericolele sociale și politice ce pot decurge dintr-o asemenea orientare a organizațiilor economice bazate pe cunoaștere sunt impredictibile. De aceea, o evaluare a activității lor În termeni morali este mai necesară decât oricând. În domeniul eticilor „aplicate” este recunoscută ideea că, din lumea afacerilor - via mediul politic - vin cele mai serioase amenințări pentru prezentul, dar, mai ales, pentru
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
generatoare de investiții străine directe. Ciclul de dezvoltare investițională, prezentat de J. Dunning expune tendința generală a schimbării dependenței de evoluția nivelului de dezvoltare a unei țări și fluxurile de investiții. Rolul guvernelor continuă să rămînă un factor major, dar impredictibil, În opinia lui Dunning. Este important de menționat În această ordine de idei că considerațiile lui Dunning pe marginea ISD generate și primite de o țară, În funcție de stadiul de dezvoltare sunt convergente cu cele ale lui Michael E. Porter, incluse
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
evoluției, decât selecția pentru supraviețuire. Tocmai datorită faptului că variate caracteristici individuale pot conferi avantaje în competiția indivizilor pentru supraviețuire și pentru transmiterea caracterelor lor urmașilor, evoluția cunoaște atâtea linii diferite de dezvoltare, atâtea ramificații și poate fi atât de impredictibilă. Teoria selecției naturale a putut explica, pentru prima dată, varietatea modalităților de adaptare a ființelor vii la ambianța în care trăiesc, ca și imperfecțiunea adaptărilor. Atât doctrina creației separate a speciilor, cât și lamarckismul nu puteau explica în mod satisfăcător
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
însele particularități ale istoriei, și nu expresii necesare ale legii, și deoarece configurațiile ulterioare puteau să cadă în cele mai diferite direcții, fiecare din ele depinzând în mod crucial de mici deosebiri în ceea ce privește stările antecedente, noi privim aceste efecte drept impredictibile în principiu (ca o proprietate ontologică a constituției probabilistice a naturii, nu ca o limitare a minților noastre sau ca un semn al statutului inferior al științei istorice), oricât de deplin explicabile ar deveni ele, cel puțin în principiu, după
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
importanța crucială a caracterului regimului totalitar, post-totalitar, autoritar sau sultanist care a predatat încercarea de tranziție democratică, ceea ce îi determină să susțină o abordare dependentă de cale modificată, în înțelegerea procesului de democratizare. Linz și Stepan mai semnalează și efectele impredictibile ale unor situații neprevăzute, cum ar fi conducerea precaută (acesta este și punctul central al tezei mele privind politica de retragere). Ei insistă și asupra variabilelor precum sincronizare și elementul surpriză "specificitățile istoriei" -, precum și asupra existenței unui "stat suveran", ca
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
lege a naturii". Lumea din jurul nostru este frustrant de complexă, și cea mai evidentă dovadă este faptul că nu putem prevedea viitorul. Deși anecdotica atribuie doar optimistului afirmația că viitorul este incert, în acest caz optimistul are dreptate: viitorul este impredictibil. După cum remarca Schrodinger, este un miracol că, în ciuda complexității năucitoare a lumii, au putut fi descoperite anumite regularități în evenimente. O astfel de regularitate, descoperită de Galileo, este faptul că două roci, lăsate să cadă în același timp de la aceeași
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Structuri disipative Structuri disipative Autoorganizare în populații compuse din indivizi identici aprioric Procese cooperante Generarea aparent spontană a unei ordini în interiorul structurilor disipative Introducere Trăim vremuri tulburi, marcate de schimbări sociale tot mai abrupte și de turnúri sociale ample din ce în ce mai impredictibile. Omul contemporan pare supus unor presiuni alienante, iar societatea, cel puțin cea postindustrială, oferă semne de rătăcire în căutarea unei căi identitare, atât funcțională cât și structurală. Mă refer aici la postindustrialism așa cum a fost acesta definit de Daniel Bell
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
științele sociale, ar putea contribui la dezvoltarea teoriei sociologice în general. Această terminologie, de altfel, a revoluționat științele exacte în ultimele decenii și nu poate decât să ne ofere un vast câmp al cercetării inclusiv în științele "difuze" și mai impredictibile ale comportamentelor socioumane. 3.1. Paradigma morfogenetică Premisa lucrării de față este că, deși teoria sociologică reprezintă un domeniu de cunoaștere independent, ea poate integra unele metode, tehnici și concepte specifice demersurilor cunoașterii științifice sui generis. Aceasta nu înseamnă altceva
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
irepetabilitatea formală a pilozității umane; deplasarea albinelor într-un stup sau a furnicilor în mușuroi; formele unice luate de ciorchinii de struguri aparent identici; seturile de numere extrase la jocurile de noroc; dar și la formele cancerigene unice; lapsusurile psihice impredictibile; formele cvasiinexplicabile cauzalistic reprezentate de tulburările și dereglările psihice; la fluctuațiile și turbulențele bursiere; sau la unicitatea operelor artistice de geniu. Dacă astfel de exemple de fenomene complexe sunt lesne de observat în viața cotidiană, de ce nu am avea speranța
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
științele exacte, termenul de haos nu are același înțeles cu cel din limbajul comun. Când vorbim despre haos în știința fizicii, încercăm să aprofundăm înțelegerea fenomenelor (aparent) dezordonate, inexplicabile prin aparatul teoretic restrâns al fizicii tradiționale. Evoluția sistemelor haotice este impredictibilă prin metodele cauzaliste clasice. Multe exemple de fenomene haotice sunt aceleași cu exemplele sugerate de teoria fractalilor sau de cea a catastrofelor: generic, aceste exemple descriu forme neregulate a căror evoluție este imposibil de prezis, ca fenomenologie, de către teoriile fizicii
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și folosește aparatul conceptual al științei matematice (inclusiv pentru aplicarea teoriei sale în topologie), cred că teoria propusă de el are aplicabilitate în multe alte domenii ale științei. În particular, ea poate ajuta la înțelegerea unor aspecte sociologice precum variațiile impredictibile ale diverșilor indicatori sociali sau dinamica unor mișcări sociale, comportamentul maselor sociale turbulente și al liderilor cu decizii și comportamente imprevizibile, ideologiile revoluționare active etc. în esență, actori sociali instabili și fenomene și procese destructurante sau, dimpotrivă, coagulante. Esențial este
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
forme fractale. Într-adevăr, grupurile "private" de discuții, chat-urile cu accesibilitate restricționată sau, așa cum vom vedea, "metaversurile" segmentează universalitatea comunicațională a ciberspațiului. Astfel de fenomene pot fi caracterizate drept catastrofice, deoarece variații continue ale "cauzelor" provoacă totuși variații discontinue, impredictibile, ale efectelor. Altfel spus, este dificil, dacă nu imposibil, să facem predicții în privința structurilor și formelor viitoare de comunicare în interiorul fenomenului internet sau în continuarea acestuia. 6.2. Blogosfera Ideea de blog a fost inițial aplicată în anul 1999, termenul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]