720 matches
-
apare seria de picturi reprezentând viața urbană de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Pissarro se bucură în sfârșit de o recunoaștere a publicului și criticii, participă la expoziții în Europa și America. Mulțumită testamentului lui Gustave Caillebotte, membru al grupării impresioniste, care a oferit statului francez întreaga sa colecție de picturi, multe lucrări ale lui Pissarro sunt expuse în Muzeul Luxembourg din Paris încă din timpul vieții artistului. Pissarro își petrece vara anului 1903 la Le Havre, realizând o serie de
Camille Pissarro () [Corola-website/Science/299304_a_300633]
-
prima vedere neglijent elaborate, dar compoziția, de multe ori sugerând mișcarea prin asimetrie, este opera unui studiu profund. Degas se mai remarcă și prin modul de utilizare a pastelurilor, acea suprapunere de culori intense care conferă puternice efecte vizuale. Stilul impresionist a fost dezvoltat de și alți pictori, care au studiat efectele luminii asupra obiectelor, modul cum lumina coloreaza umbrele și dizolvă obiectele. Aparenta neglijare a formelor și utilizarea de tușeuri separate de culori pure - ce venea în contradicție cu stilul
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
utilizarea de tușeuri separate de culori pure - ce venea în contradicție cu stilul academic predominant în acea perioadă - toate acestea au contrariat atât publicul, cât și criticii de artă. Abia peste două decenii, Claude Monet (1840-1926), devenit lider al mișcării impresioniste, dobândește justa recunoaștere a valorii sale. Tema sa predilectă este peisajul, pe care îl redă în diferite anotimpuri și stări ale vremii. Surprinde efectele sclipitoare ale luminii asupra copacilor, dar și strălucirea monotonă a urmelor de pași în zăpadă. Ultimii
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
pe care o aplică în multe lucrări ale sale, dintre care cea mai celebră este "Duminica dupa-amiaza pe insula "Grande Jatte"" (1884 - 1886, Institutul de Artă din Chicago.) La sfârșitul secolului al XIX-lea, trei mari artiști au manifestat influențe impresioniste: olandezul Vincent van Gogh (1853-1890) și francezii Paul Gauguin (1848-1903) și Henri de Toulouse-Lautrec (1864-1901). Ca și Pissaro, van Gogh experimenteză divizarea culorilor. Aplica stropi strălucitori de culoare pură, conferind picturii sale o puternică expresie emoțională. Pictura sa avea să
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
au fost: Max Ernst (1891-1976), Salvador Dalí (1904-1989), Joan Miró (1893-1983), René Magritte (1898-1967), Jean Arp (Hans Arp) (1887-1966) și André Masson. În jurul lui 1900, artiștii americani, ca Maurice Brazil Prendergast (1858-1924) și Childe Hassam (1859-1935), erau grupați în cadrul mișcării impresioniste și aveau ca subiect de studiu reprezentanții claselor de sus ale societății. Un alt grup de artiști, printre care Robert Henri (1865-1929), John Sloan (1871-1951) și George Bellows (1882-1925), resping acest tip de artă și portretizează, cu un realism viguros
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
lui Lovinescu. Omul este un cercetător literar de meserie. Trebuia să pună la un loc datele de ici, de colo, din viața și opera maioresciană, cu un adaus față de trecut. Spiritul însă în care e scrisă cartea este slab. Critica impresionistă, pentru care toate cărțile și toți oamenii sunt numai stări de suflet ale mânuitorului ei, ține scaun de judecată criticii normative sau teoretice. Poate să ție, dar într-o monografie jubiliară, nu în înțelesul că ar fi ieșită la un
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
istorice în imagini se numără: Juan Lovera, Arturo Michelena, Martin y Tovar Tovar, Tito Salas, etc. Pictura romantică a atins apogeul datorită operelor de artă a lui Cristobal Rojas, picturile căruia au cu efect dramatic și sunt realizate în stil impresionist, care au dau un impuls picturii răspândind-o pe o scară mai largă. Printre cei care au contribuit în mare măsură la arta cinetică au fost Carlos Cruz-Díez, Jesús Soto și Juvenal Ravelo. Această tendință în special a devenit foarte
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
(n. 25 februarie 1841, Limoges - d. 3 decembrie 1919, Cagnes-sur-Mer) a fost unul din cei mai celebri pictori francezi, creator - împreună cu Claude Monet, Alfred Sisley, Paul Cézanne - al curentului impresionist. Dragostea lui pentru desen, artă figurativă și portretele l-au îndepărtat mai târziu de impresionism. Sub influența lui Ingres, începând din anul 1883, universul său coloristic devine mai blând, pictează trupuri feminine strălucitoare. Denumit pe drept "pictorul bucuriilor vieții", Renoir
Pierre-Auguste Renoir () [Corola-website/Science/302384_a_303713]
-
la Argenteuil, în apropiere de Paris. Vin aici și Sisley, Pissarro și Manet, pentru a picta împreună. Cei patru fondează asociația "Société d'artists", care organizează în 1874 prima expoziție a impresioniștilor. Câțiva colecționari încep să se intereseze de pictura impresionistă și unele pesoane influente îi comandă portrete. La sfârșitul anului 1879 pleacă în Italia, unde descoperă pe marii maeștrii ai Renașterii. Renoir începe săși formeze propriul său stil. Personajele scoase în evidență cu contururi ferme din fundalul deschis al pânzelor
Pierre-Auguste Renoir () [Corola-website/Science/302384_a_303713]
-
-și găsește forma originală de exprimare în 1909, când revine pentru 6 luni la Paris și vizitează diverse ateliere. Hopper este interesat în compoziția figurativă urbană și arhitectonică, în care inserează unul sau două personaje, ca dimensiune psihologică izolată. Experiența impresionistă i-a permis folosirea unei game coloristice impresionante cu folosirea luminii pe fondul unei încadrări de tip fotografic. Extrema originalitate a lui Hopper reiese și din faptul că, în acea perioadă a unei clime culturale europene în care se agitau
Edward Hopper () [Corola-website/Science/297991_a_299320]
-
Oscar- (n. 14 noiembrie 1840, Paris - d. 5 decembrie 1926, Giverny) a fost un pictor impresionist din Franța. Monet s-a născut la Paris, Franța. Familia sa s-a mutat la Le Havre în Normandia când el avea cinci ani. Tatăl său ar fi dorit ca Monet să intre în afacerea familiei, băcănia, dar Oscar Monet
Claude Monet () [Corola-website/Science/297862_a_299191]
-
a părăsit armata, dar stilurile de pictură tradițională predate la universitate nu i-au fost pe plac. În 1862 el a studiat arta cu Charles Gleyre la Paris, unde l-a întâlnit pe Pierre-Auguste Renoir împreună cu care a fondat mișcarea impresionistă. Ei au pictat împreună și au rămas prieteni toată viața. Monet putea să folosească și studioul pentru a-și picta modelele la un preț redus. El a pictat-o pe Camille Doncieux și, mai târziu, s-au căsătorit. Monet a
Claude Monet () [Corola-website/Science/297862_a_299191]
-
regiunea Haute-Normandie, unde a plantat o grădină mare. În 1872 (sau 1873) Monet a pictat "Impression, soleil levant" (franceză: "Impresie, răsărit de soare" - acum în Musée Marmottan, Paris), un peisaj din Le Havre, care a fost expus la prima expoziție impresionistă din 1874. Se spune că Louis Leroy, un critic ostil, a folosit numele de "Impresioniste" din titlul acestei picturi, comentând că picturile lui Monet erau mai degrabă "impresii" decât lucrări de artă terminate. La a treia expoziție, din 1876, pictorii
Claude Monet () [Corola-website/Science/297862_a_299191]
-
Impression, soleil levant" (franceză: "Impresie, răsărit de soare" - acum în Musée Marmottan, Paris), un peisaj din Le Havre, care a fost expus la prima expoziție impresionistă din 1874. Se spune că Louis Leroy, un critic ostil, a folosit numele de "Impresioniste" din titlul acestei picturi, comentând că picturile lui Monet erau mai degrabă "impresii" decât lucrări de artă terminate. La a treia expoziție, din 1876, pictorii pe care noi îi grupăm cu termenul de impresioniști, foloseau deja termenul acesta pentru a
Claude Monet () [Corola-website/Science/297862_a_299191]
-
-mă să reproduc propriile impresii față de fenomene trecătoare și schimbătoare.” Cu aceste cuvinte își definea în 1926 propria activitate la sfârșitul unei lungi existențe dedicate cu pasiune, în totalitate, picturii. El a rămas în istorie drept părintele fondator al mișcării impresioniste și cel care a inspirat o nouă poetică a momentului și a unei sensibilități formale și lirice a materiei. Se stinge din viață pe data de 5 decembrie 1926, fiind înconjurat de prieteni. Este înmormântat la Cimitirul Bisericii Giverny, Giverny
Claude Monet () [Corola-website/Science/297862_a_299191]
-
28, care a eliberat preludiul de caracterul său introductiv și a permis ca preludiul să devină o piesă concertistică independentă. Numeroși compozitori ulteriori au compus preludii cu același scop, cum ar fi Claude Debussy prin cele două colecții de preludii impresioniste pentru pian, și acestea influențând numeroși compozitori ulteriori.
Preludiu (muzică) () [Corola-website/Science/329985_a_331314]
-
Fundației Culturale Române. Aproape toate operele lui Corneliu Baba au rămas în România, abia dacă există vreun muzeu mai important din țară care să nu aibă măcar o operă de-a sa. Una dintre puținele opere din afara României este tabloul impresionist numit Spaima, aflat la Muzeul Szepmuveszeti din Budapesta. Printre cele mai importate opere sunt o serie de portrete care au determinat criticii să-l compare cu Francisco Goya. Printre acestea sunt portretul din 1952 al lui Mihail Sadoveanu (aflat la
Corneliu Baba () [Corola-website/Science/297112_a_298441]
-
fi considerat relativ demodat pentru un pictor care picta în secolul XX, Baba lucra în tradiția Marilor Maeștri, nefiind nici în legătură cu realismul socialist din blocul comunist, nici cu modernismul popular în vest. Chiar dacă anumite opere ale sale arată o influență impresionistă puternică, cele mai bune opere amintesc de Marii Maeștri Spanioli, printre care Francisco Goya. A fost de asemenea fascinat de peisajele venețiene și spaniole. A expus la principalele manifestări din țară și la expoziții internationale, printre care Bienala de la Veneția
Corneliu Baba () [Corola-website/Science/297112_a_298441]
-
nici la linie și a fost incapabil să picteze altceva decât ceea ce a văzut, astfel el nu și-a putut însuși o rețetă anume. Ca urmare, chiar dacă în lucrările pe care le-a realizat se poate vedea o puternică influență impresionistă prin strălucirea luminii redate, prin cromatica desfășurată sau prin folosirea tuturor elementelor derivate din avantajele picturii de "plein-air" pe care a agreat-o cu predilecție, el nu a rămas istoriei ca un impresionist. Realizările sale artistice se pot cataloga a
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
nici la linie și a fost incapabil să picteze altceva decât ceea ce a văzut, astfel el nu și-a putut însuși o rețetă anume. Ca urmare, chiar dacă în lucrările pe care le-a realizat se poate vedea o puternică influență impresionistă prin strălucirea luminii redate, prin cromatica desfășurată sau prin folosirea tuturor elementelor derivate din avantajele picturii de "plein-air" pe care a agreat-o cu predilecție, el nu a rămas istoriei ca un impresionist. Realizările sale artistice se pot cataloga a
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
de Arte Frumoase, moment în care se mută definitiv aici. Călătorește peste tot în țară și străinătate: Italia, Franța, Anglia, Irlanda. Acum folosește diverse tehnici utilizate în pasteluri și acuarele, precum și cretă și cerneală. Profită de soluții date de tehnicile impresioniste în picturile de gen, peisaje cu efecte puternice în crearea atmosferei de „plain air” (vezi „"Rybacy brodzący"”). El a pictat peisaje de atmosferă, Munții Tatra, copaci, monumente arhitecturale ale orașelor poloneze și vestigii istorice, naturi statice și flori. Au fost
Leon Wyczółkowski () [Corola-website/Science/329179_a_330508]
-
pas semiotica reprezentării muncii în opera de artă. Inițial, în artele vizuale munca este plasată într-o simbolistică intrinsec legată de un ceremonial ritualic, care ocultează efortul și degradarea fizică prezentând omul muncii vizibil idealizat (un exemplu concludent sunt reprezentările impresioniste ale țăranilor prezentați la munca câmpului încălțați și îmbrăcați cu haine foarte curate). Artistul ignoră de-a lungul timpului atât opresiunea violentă a sclavagismului cât și exploatarea din societatea capitalistă, când munca majorității devine resursă pentru îmbogățirea unui grup restrâns
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
artiști din diferite genuri, cum ar fi spre exemplu, instrumentaliștii folk John Fahey și Leo Kottke, minimaliștii de muzică clasică Terry Riley, Steve Reich, și Philip Glass, interpreții la sintetizator de la Pink Floyd și Brian Eno, și artiștii de jazz impresionist Keith Jarrett, Paul Horn(începînd cu albumul "Inside" din 1968 ) și Pat Metheny. În anii 1970 au fost întroduse multe stiluri și combinații de electronică experimentală și muzică acustică New Age, incluzînd muzică din Asia, cum ar fi Kitaro și
Muzică New Age () [Corola-website/Science/327698_a_329027]
-
pe dezvoltarea unor metodologii și practici de receptare și de scriitura, care au în centru o abordare socio-politică a artei contemporane. Participarea la atelier este gratuită. În context local, analizele critice se fac, în bună parte, din perspectiva exclusiv estetică, impresionista, non-argumentativă, ambigua sau confuză din punct de vedere politic. De cele mai multe ori, abordările privilegiază rolul componentelor artistice în defavoarea concentrării pe dimensiunea social-politică. În opoziție cu aceste tendințe dominante, atelierul organizat de Gazeta de Artă Politică își propune să elaboreze un
ÎMPREUNĂ SCRIEM POLITIC! - sesiunea a doua () [Corola-website/Science/296109_a_297438]
-
sînt citiți și comentați cu un ochi critic mai atent: Costache Negruzzi (monografia apare în 1913) și Gheorghe Asachi (1921). În 1910, ține la Universitatea din București o lecție de deschidere privitoare la Critica și istoria literară, unde definește metoda impresionistă (arta de a surprinde, în operă caracteristicul - semnificativul și de a-l reliefa printr-o expresie adecvată) și rigorile istoriei literare, o știință, aceasta, complexă, la îndemîna spiritelor cultivate. Sînt, aici, idei pe care Lovinescu le va abandona mai tîrziu
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]