296 matches
-
face să consune.”3 Extrem de exigent cu Vladimir Streinu, Ion Rotaru 4 îl socotește „nu atât înzestrat cu aptitudini de critic, cât un erudit fin în textologie și istorie literară, în stilistică și în probleme de literatură comparată”5, „un impresionist în fond, documentat profund însă”6, manifestând „preferințe numai pentru anumiți poeți și prozatori ai timpului său, tendința comentatorului fiind mai curând spre eseu, cultivând cu deosebire asociațiile comparatiste, într-un stil cam solemn, încărcat de meandre, nu mai puțin
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Japonia, India, Bangladesh), artă contemporană australiană și o colecție valoroasă de artă aborigenă. Dintre cunoscuții artiști contemporani australieni se numără Arthur Streeton (1867262 1943), cu tablouri În maniera realismului francez a lui Camille Corot și a englezului William Turner, a impresioniștilor și postimpresioniștilor francezi de la sfârșitul secolului al XIXlea; Pich Sean Scully (născut În 1945) cu expoziții moderniste de mare succes la Chicago, Madrid, Düseldorf, Tokyo etc412. Impresionantă este Grădina cu sculpturi (Memorial Aborigen), realizată de 43 de artiști australieni care
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
secolul al XIX-lea: majoritatea documentelor anterioare acestei date erau scrise în latină. Cumnatul și colegul lui Iorga, Ion Bogdan, l-a ajutat în privința documentelor scrise în limbile slave 48. Iorga nu a aparținut nici unei școli istorice, deoarece era un impresionist care se concentra asupra particularului, interpretînd fenomenele istorice în contextul acestuia. A ajuns la concluziile sale pornind de la un grup de noțiuni înrudite pe care încerca tot timpul să le definească: sol, națiune, religie, instinct, organism, suflet, idee, rasă termeni
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nu este întotdeauna posibilă, nu poate exista o filosofie a istoriei. Era convins că filosofia îi face pe oameni intransigenți și intoleranți față de alte puncte de vedere. Iorga nu a pretins niciodată că este un gînditor deductiv; a rămas un impresionist și un naționalist romantic, bizuindu-se pe instinctele și pe spontaneitatea geniului său, fiind mai curînd o ilustrare a spiritului de finețe al lui Pascal decît al spiritului geometric al lui Descartes. Vorbind despre propria sa operă istorică, Iorga afirma
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
doi. Naționalismul său cultural i-a dominat și scrierile istorice. El nu respecta nici o abordare filosofică și nici o lege istorică și nu aparținea nici unei "școli istorice", considerate de el ca fiind prea restrictive și rigide. Era un naționalist romantic, un impresionist și poseda instincte sănătoase și marele talent de a reconstitui un eveniment, dar întotdeauna pe baza documentelor și a faptelor. Iorga a fost, mai presus de orice, un medievist și bizantinolog de faimă mondială și am putea spune din fericire
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Exodul spre sud al artiștilor a avut mereu aceeași explicație: nevoia de a-și curăți paleta de inevitabile impurități. Calitatea aerului marin asigură o reducere a numărului de culori pe paletă și permite combinații altfel inoperabile în afara spațiului marin. Evadările impresioniștilor către cele cîteva colonii de pe malurile Senei, ideea Atelierului Sudului a lui Van Gogh și Gauguin, experiențele lui Picasso și Dali pe țărmul Mediteranei dovedesc o atracție irezistibilă și o necesitate practică. Preluarea acestui comporament de către pictorii români s-a
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
mai alunecă de pe frunze. Capitolul II Images, I ère série 1905 II.1. Reflets dans l’eau (Reflexii în apă) Declanșând reale analogii cu renumitele studii compoziționale realizate de pictori precum Manet, Monet, Renoir sau alți reprezentanți iluștri ai curentului impresionist francez, Reflets dans l’eau pare să aibă la bază același obiectiv artistic de a surprinde senzația produsă de peisaj, mai presus decât peisajul însuși. Abordând unul dintre subiectele emblematice ale impresionismului apa, Debussy propune reprezentarea acelor deformări ale realității
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
neoplatoniciană, nu e de origine romantică și cu atât mai puțin impresionistă, ci e de sorginte românească, e o constantă a ethosului românesc, o vocație transmisă genetic, o calitate „etnopsihologică”, deși Eminescu lasă impresia tulburătoare că prefigurează aventura solară a impresionistului Claude Monet, atunci când spune „Nimic etern în tremurul sclipirii”. Balada Miorița, care are rădăcini precreștine, stă mărturie în ceea ce privește viziunea luminoasă asupra vieții și asupra morții a oamenilor din Carpați. Metaforele care deschid balada „picior de plai”, „gură de rai” sugerează
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de a stabili un fundament impersonal poeziei. Mișcarea domină scrierile franceze între 18601880. Fiecare livrare a Parnasului contemporan purta subtitlul semnificativ ”recueils de vers nouveaux”(culegere de versuri noi). Cu toate acestea, contestările nu vor întârzia să se arate. Decadenții, impresioniștii și simboliștii atacă parnasianismul în toate punctele sale, denunțând închistarea în forme vechi. Peste atacuri, valorile parnasiene vor stărui cu tenacitate și în plin simbolism. Dacă adevărul uni poet se află scris mai degrabă în poem decât în discursurile sale
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
întrebuințate doar ca non-clasificante nu aparțin unui sistem de gradare, de comparare, dar nici nu țin de ceea ce ar presupune o obiectivare cantitativă: de aici, imposibilitatea unui enunț ca *Am văzut culoare o apă mai albăstruie decât la tine. Caracterul "impresionist" se regăsește într-un anumit număr de grupuri prepoziționale stereotipice care au aceeași funcție de a modifica substantivul: o iarbă de smarald, o piele de abanos... Când Flaubert scrie în Educația sentimentală (II, IV) "apusul întindea la înălțimea unui om o
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
84 focus, 308 folosire (vs menționare), 179 gen de discurs, 287, 347 gen literar, 51 generică (scenă~), 52 ghilimele, 189 H heterodiegetic (narator ~), 94 hiperonim, 152 hipertemă, 312 homodiegetic (narator ~), 94 hotărât (determinant ~), 261 I imperfect, 104, 109, 142, 157 impresionist (adjectiv ~), 267 indirect (discurs ~), 204, 209 indirect liber (discurs ~), 220 infidelă (anaforă ~), 325 inserare de secvență, 290 insolit (demonstrativ ~), 337 insulă textuală, 235 interjecție, 175 intradiegetic (narator ~), 95 ironie, 179 istorie (vs narațiune), 106 italic, 192 iterativ (vs singular), 158
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
al XIX-lea (Flaubert, Zola, Maupassant, Daudet, Goncourt) sunt anticipatori, care reprezintă un salt în modernitate. Zola are influență decisivă în Europa jumătății a doua a secolului al XIX-lea. El este precursorul mai multor tendințe în literatura, incepand cu impresioniștii, suprarealiștii și continuând cu reprezentanții "Noului român". Modernitatea anticipatoare a lui Zola, fondată pe un principiu de renovare internă, o face să fie deschisă. Hiperbolizarea, simbolizarea și mitizarea imaginii nu sunt doar procedee artistice prin care Zola intensifica impresia generală
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
modă nuanțelor: "la mode, cette fée absurde et charmante, avait donné la nuance, l'ornement et le modèle" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.62]. Toaletele contesei Anne de Gulleroy, iubita pictorului Olivier Bertin, sunt asemănate cu efectul pânzelor impresioniștilor, ale căror subiecte sugerează impresii diferite în funcție de orele zilei: "Elle connaissait și bien l'action des toilettes enfiévrantes du soir et des molles toilettes sensuelles du matin, du déshabillé troublant gardé pour déjeuner avec leș amis intimes et qui laisse
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
1991. Pease, Allan, Limbajul trupului, Prima ediție, traducere de A. Szabó, Editura Polimark, București (Body Language. How to Read Others' Thoughts by Their Gestures, Sheldon Press, Londra, 1992; Camei Publishing Company, North Sydney, Australia, 1981), 1981/1992/1997. Pictura modernă. Impresioniștii și avangardele secolului al XX-lea, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998. Popescu-Neveanu, Paul, Zlate, Mielu, Crețu, Tinca, Psihologie. Manual pentru clasa a-X-a școli normale și licee, Editura Didactică și Pedagogică R.A, București, 1996. Reiman, Tonya, Limbajul trupului: cum
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Peter Andersen, op. cit., 2004/2007, pp. 338-340. 66 Rita Bădulescu, Educație plastică, Editura Humanitas Educational, București, 2000, p. 21. 67 Vasile Florea, Goya, Editura Meridiane, București, 1968. 68 Eugen Schileru, Rembrandt, ediția a-II-a, Editura Meridiane, București, 1967. 69 Pictura modernă. Impresioniștii și avangardele secolului al XX-lea, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998, pp. 141-142. 70 Idem, p. 126. 71 Idem, pp. 204-208. 72 Lucian Sfez, O critică a comunicării, traducere de R. Gârmacea, R. Popescu, S. Gherguț, Editura Comunicare.ro
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
paianjeni... Tom Sawyer s-ar fi ascuns cu acolo cu Becky... VERBA WOLANd Despre cititori și soiurile lor Ruxandra CESEREANU M-am întrebat cândva dacă există categoria cititorului-impostor? A cititorului prefăcut, ipocrit, opus, să spunem, cititorului profesionist ori aceluia bovaric, impresionist. Cine și ce ar putea fi acest cititor-impostor? Cititorul care se preface că simte, dar de fapt nu simte nimic? Cititorul care se consideră a fi deformat de prea multa (și prea dificilaă lectură? Există o tipologie exactă a cititorului-impostor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
pe Ion Gorun, poet care scrie romane (Robinson în țara românească), nuvele, traduce Faust, colaborează la Universul; transilvăneanul Grigorovitza, cu un stil clar și o privire limpede și D-na Constanța Hodoș, nuvelistă și autoare dramatică, P. Ispirescu, observator minuțios, impresionistul Karnabatt, Irina Lecca (Pe urma dragostei), Manolache, Constanța Marino, I.T. Mera, I. Miclescu, autorul volumului Mamă*; C. Mille, deja numit printre poeți (Dinu Milian), Mora; Sofia Nădejde, Chiru-Nanov, Mihail Negru, Iacob Negruzzi, talent sobru și distins, Al. Odobescu, "aristocratul" prozei
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
se simte atât de firesc puternică legătură între muzică și poezie. Maeștrii școlilor naționale, cum ar fi P. I. Ceaikovski, N. R. Korsakov, Modest Musorgski, Edvard Grieg, Bedrich Smetana, sunt autorii unor pagini memorabile de muzică având un puternic conținut emoțional. Impresioniștii completează prin Claude Debussy și Maurice Ravel lista marilor muzicieni care au dat sens sonor unor simboluri, făcând apel la cuvânt sau culoare. în secolul al XX-lea, îi amintim pe Richard Strauss, Ottorino Respighi, Paul Hindemith, Arthur Honegger, Serghei
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
străbătea ființa. La Cluj, tata a început să achiziționeze albume de artă, pornind cu El Greco și sfârșind cu Cézanne și Van Gogh, Rodin - ca să amintesc doar pe cele din seria somptuoasă „Phaidon“. Prin propriile mele înclinații, i-am descoperit pe impresioniști, îndrăgostindu-mă de ei, ca și, treptat, de cubiști, de suprarealiști (albume franceze). Dacă e adevărat că eram deosebit de sensibil la deformarea (defăimarea?) naturii și la extravaganță, nu e însă mai puțin adevărat că trăiam sincer și profund tot ceea ce
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
compun creații originale, de la Baudelaire la Verlaine și Rimbaud. Marelui public, în ceea ce-l privește, îi place romanul popular, teatrul de bulevard, opereta. În fața academismului care domină arta oficială, opera lui Manet marchează o cotitură și deschide calea către căutările "impresioniștilor", astfel numiți prin referire la titlul unei lucrări a lui Monet prezentată la expoziția din 1874: Impression, soleit levant.14 Puțin cîte puțin, îndrăznelile impresioniștilor și ale succesorilor lor, care, de la Cézanne la cubiști, propun un nou tip de reprezentare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care domină arta oficială, opera lui Manet marchează o cotitură și deschide calea către căutările "impresioniștilor", astfel numiți prin referire la titlul unei lucrări a lui Monet prezentată la expoziția din 1874: Impression, soleit levant.14 Puțin cîte puțin, îndrăznelile impresioniștilor și ale succesorilor lor, care, de la Cézanne la cubiști, propun un nou tip de reprezentare, sînt acceptate. Dar noi avangarde strălucesc în toată splendoarea lor în anii care preced războiul, odată cu crearea Sărbătorii primăverii a lui Stravinski la 29 mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
complică și încețoșează sensurile operelor printr-un demers sofisticat și criptic: " Peste poezia dificilă am văzut cum se așterne în straturi impenetrabile o proză și mai obscură" . Pasajul de mai jos trimite, se pare, spre G. Călinescu: "El a debutat impresionist la revista modernilor; cuprins de zvârcoliri, a făcut profesiune de credință mistică la revista ortodocșilor ("Gândirea", n.n.Ă; o nouă crispare l-a determinat să retracteze, ba încă, mai mult, l-a aruncat între raționaliștii unei vechi reviste, pentru ca azi
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
de litere le face să consune." Extrem de exigent cu Vladimir Streinu, Ion Rotaru îl socotește "nu atât înzestrat cu aptitudini de critic, cât un erudit fin în textologie și istorie literară, în stilistică și în probleme de literatură comparată" , "un impresionist în fond, documentat profund însă" , manifestând "preferințe numai pentru anumiți poeți și prozatori ai timpului său, tendința comentatorului fiind mai curând spre eseu, cultivând cu deosebire asociațiile comparatiste, într-un stil cam solemn, încărcat de meandre, nu mai puțin seducător
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Unitatea cuprinzînd abstractul diversităților conștiințelor individuale trebuie să convergeze spre o concepție tragică adică profund serioasă a vieții." Individul situat deasupra masei (sau mulțimii) prin valorile concrete (care sfîrșesc prin a fi un surogat al fericirii) aceasta era ipoteza ambiguă, impresionist formulată, a caracterului funciarmente tragic al vieții. Un astfel de gînd încolțea în mintea tînărului Cioran pe solul oferit de ceea ce el însuși numea tragicul cotidian al existenței personale, ca semn al neputinței de a ajunge la esența proiectelor, promisiunilor
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
uneori strălucitoare, foarte aproape de limba vorbită, de argou, plină de vervă și de bună dispoziție. Toate acestea la o primă vedere. Pentru a rămâne la un nivel superficial al lecturii, la o primă impresie, marota criticii române; nu este critic impresionist cine vrea... Din perioada debutului suprarealist, autorul a reținut esențialul: dicteul automatic, liberul flux al cuvintelor, asociațiile și înlănțuirile spontane, cuvintele dictează alte cuvinte autorului, i le impun etc. Ele declanșează un mecanism și textul se supune de bună voie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]