706 matches
-
și vom încerca, după ce ne-am inspirat de vederile sale asupra materiei la ordinea zilei, d-a-i reproduce ideile în această privință. Există sau nu în realitate o cestie agricolă a căruia soluțiune interesează bunul trai al țărei? Subt impresiunea agitațiunei pe care se încearcă unii a o răspândi în țară, se vor găsi mulți oameni care, din interes sau luați de curent, vor răspunde într-un mod afirmativ. Toți se pun la lucru și caută un remediu, și se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
știți de mai nainte că nu au să fie acceptate. Cu modul acesta (? ) vom ști dacă la timpul oportun vom avea perspectiva de a avea majoritatea în favorul lor în sânul Comisiunii. Vă voi fi recunoscător dacă 'mi veți comunica impresiunile d-voastră și rezultatul practic ce gradat ați putea obține. Aceasta e deci singura instructivă instrucțiune dată de d. Boerescu reprezentanților noștri din străinătate: " Sugerați ideile colonelului Pencovici" D. Kogălniceanu, care simte că Austria nu așteaptă, ca d. Boerescu, începutul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi fost păcat ca foile române să nu ia notiță despre broșura d-lui Erdmann baron de Hahn? Tot așa precum "Romînul" reproducea atunci pasaje 169 {EminescuOpXIII 170} scrise de un străin, ne luăm și noi permisiunea de-a reproduce impresiunile foilor germane, ba le dăm o importanță chiar mai mică de cum l[e] dădea "Romînul" citațiunilor din acea broșură. Noi nu comentăm; tale - quale, cu istoria cam naivă despre rechizitele de la Creditul funciar, așa prietinoase și cam nătânge cum sunt
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
țară, la modificarea electorală, care, nimicind drepturile politice ale proprietății istorice, sfărâmă pavăza din urmă care apăra capul acestui popor. [3 decembrie 1882] ["AVEM SUB OCHI EXPUNEREA OFICIALĂ... Avem sub ochi expunerea oficială a situațiunii județelor țării pe anul 1880. Impresiunea ce ne-a produs citirea acestei lucrări făcute de comitetele permanente este din cele mai dureroase. Cine mai păstrează încă iluziunea că guvernul d-lui Brătianu a umplut țara de fericiri n-are decât să-și arunce privirea asupra acestor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
îndată ce se va fi întors la post. Cititorii noștri știu de ce soi a fost discursul care a izbucnit din d. Grădișteanu. S-au afirmat lucruri pe cari nu ne obicinuisem a le auzi decât de la membrii Irredentei din Italia, iar impresiunea penibilă pe care-a trebuit s-o producă 'n Austria se adaoge încă prin faptul că în prezența regelui s-a ținut discursul, ba chiar lui i s-a adresat. D. Petre Grădișteanu, care a vorbit cel din urmă la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
încercare de a reconstitui evenimentele din perioada începutului ocupației românești în Ungaria, încercare menită a-i servi spre informare ministrului de externe din acea vreme, Take Ionescu, nota: „... chiar din primele zile am înțeles că, deși nu voiam a da impresiunea că ne amestecăm în afacerile lăuntrice ale Ungariei, totuși trebuia să căutăm ca să întărim în Ungaria acele partide sau personalități care puteau înlesni raporturile cu Ungaria pe care le doream noi. Socialiștii, democrații și în general partidele înaintate [progresiste] erau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe Sadoveanu. G. se îmbată de „poezia munților”, contemplă în extaz priveliștile Moldovei, fiind, ca și Calistrat Hogaș, îndrăgostit de aceste plaiuri. E însă lipsit de capacitate descriptivă. A colindat și alte țări, făcând ascensiuni, de pildă, în munții Elveției (Impresiuni de călătorie). O penetrație a fantasticului se produce în câteva nuvele (Cânele Balan, Sfântul Andrei, Andrei Florea Curcanul). Efecte insolite se percep în Hatmanul Baltag, „imitațiune după Dickens”, în colocviul eroului cu sinistra nălucă a disperării și a sinuciderii. Textul
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
lui G. Ibrăileanu, inclus în volumul colectiv Omagiu lui Constantin Kirițescu (1937), ca și câteva prefețe unde formulează aprecieri pertinente referitoare la materialul literar pe care îl editează, autorii aleși fiind Petre Ispirescu și Mihai Eminescu. Lucrarea cu caracter memorialistic Impresiuni și aprecieri din timpul acțiunii militare din Bulgaria, 22 iunie-20 august 1913 prezintă oarecare interes documentar, cel literar fiind destul de palid. SCRIERI: Poezia lui A. Vlahuță. Cercetare critică literară, București, 1916; Însemnări critice, Craiova, 1928; Aspecte din civilizația clasică, București
GEROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
aprecieri din timpul acțiunii militare din Bulgaria, 22 iunie-20 august 1913 prezintă oarecare interes documentar, cel literar fiind destul de palid. SCRIERI: Poezia lui A. Vlahuță. Cercetare critică literară, București, 1916; Însemnări critice, Craiova, 1928; Aspecte din civilizația clasică, București, 1943; Impresiuni și aprecieri din timpul acțiunii militare din Bulgaria, 22 iunie-20 august 1913, București, f.a. Ediții: Petre Ispirescu, Legende sau Basmele românilor. Adunate din gura poporului, pref. edit., București, 1933; Mihai Eminescu, Povești, pref. edit., București, 1934, Nuvele, pref. edit., București
GEROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
1867), este o traducere după Édouard Laboulaye. A colaborat, uneori fără să semneze, la „Muzeu național”, „Foaie pentru mine, inimă și literatură”, „Poporul”, „Tipograful român”, „Gazeta Severinului”, „Trompeta Carpaților”, „Românul”. Înzestrarea de scriitor i-a lipsit lui R. O carte, Impresiuni d-un viagiu la Constantinopole și înapoi (1886), presărată de cugetările politice ale autorului, nu e decât un prolix jurnal de călătorie, alternând comentariile surescitate cu descrierile incolore. În versuri, o altă cărțulie, Vademecum la Dâmbovicioară (1889), e un fel
RUCAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289395_a_290724]
-
prospețime care se degajă din versurile ei alerte. A. I. Odobescu o amintește în Pseudo-cynegeticos, găsind însă că imaginile au „aspectul tern al fotografiei și nu coloritul viu al vieții”. SCRIERI: Modeste încercări poetice, București, 1873; Statua lui Heliade, București, 1882; Impresiuni d-un viagiu la Constantinopole și înapoi, București, 1886; Vademecum la Dâmbovicioară, Câmpulung, 1889. Traduceri: Prințesa Constance de S., Douăzeci și patru de ore ale unei femei simțibile sau O mare lecție, București, 1843; [Athanasie Christopoulus, Schiller], în Modeste încercări poetice, București
RUCAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289395_a_290724]
-
în mișcarea socialistă. În 1893 ia parte la primul congres al Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România. Ziarist înzestrat, scrie mai ales pentru gazetele ieșene, semnând Rodion și Steuerman-Rodion. În „Evenimentul” din 1897 face să apară, număr de număr, Impresiunile unui civilizat și Carnetul unui senzibil. A condus gazeta „Răsăritul” (1899-1901) și a fost, de la apariție, în 1897, redactor la „Opinia”. După absolvirea facultății (în 1898, la Paris) va practica medicina la Iași. Era căsătorit cu fiica folcloristului Moses Schwartzfeld
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
poeții de la „Revista contimporană”, cu proză de aceeași factură și cu traduceri. Număr de număr semnează nuvele romanțioase, în care realul și fantasticul se îmbină, Take Ionescu, autor și al uneia dintre primele scrieri românești de anticipație, Spiritele anului 3000 (Impresiuni de călătorie). Viitorul politician face și cronică literară, discutând, cu aplomb dar fără discernământ critic, scrieri literare diverse (Scarlat, roman de I.C. Fundescu, Amor, Patria și Dumnezeu de G. Baronzi ș.a.). Un P. E. traduce, nu fără o sensibilă înțelegere
REVISTA JUNIMEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289223_a_290552]
-
Diurpaneu, ultimul decebal al Daciei (1879) este o evocare imaginară a înfrângerii dacilor în ultimul război cu romanii. Ș. a scris și o epopee, Daciada (1885), nereușind decât o relatare plată, lipsită de fior poetic, a istoriei până la Mihai Viteazul. Impresiuni și noțiuni, un text manuscris din 1864, conține și un capitol de estetică, în care se încearcă o definire nuanțată a frumosului și se fac reflecții sensibile, aplicate asupra simbolului poetic. Mai interesante par a fi manuscrisele sale în limba
SOIMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289775_a_291104]
-
scenă din viața lui Țepeș, Cântec haiducesc ș.a.), precum și câteva sonete, datate între 1850 și 1860. La această rubrică se remarcă semnătura lui G. Baronzi sub nuveleta Întâmplările unei măști, tipărită la foarte scurt timp și în broșură cu titlul Impresiuni din carnavalul 1861, și sub o savuroasă satiră la adresa disputelor lingvistice pe marginea originilor limbii române, O ședință a penelor limbiste. După săptămânalul „Țeranul român” se reproduc basmele lui Petre Ispirescu Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte și Cele
UNIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290352_a_291681]
-
între 2 aprilie și 8 septembrie 1891. Organ al Partidului Național Liberal, gazeta îl susținea pe I. C. Brătianu, dedicându-se aproape în întregime polemicilor politice. Literaturii i s-a acordat un loc secundar. S-au tipărit versuri de Traian Demetrescu (Impresiune, Camera ei), traduceri care îi aparțin tot lui (Rugăciune, după Sully Prudhomme, Seri nostalgice, după Em. Michelet), precum și poezii de D. Marinescu-Marion, Al. G. Polihroniade, Petru Vulcan (sub numele real, P. Ghinu), M. Măldărescu. De asemenea, N. Burlănescu-Alin semnează versuri
VOCEA OLTULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290615_a_291944]
-
1 ianuarie 2007. Pașaportul electronic este definit ca pașaportul diplomatic, pașaportul de serviciu sau pașaportul simplu, în care se include un mediu de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei. În înțelesul dat de hotărâre, datele biometrice sunt imaginea facială, impresiunea digitală, precum și orice alte date ale persoanei care pot fi introduse în mediul de stocare electronică. Responsabilitatea alegerii, prin licitație publică, a unui furnizor care să asigure confecționarea pașapoartelor electronice și a întregii infrastructuri aferente este atribuită Regiei Autonome „Administrația
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
după cum Catastrofa întâmplată boiărilor în muntele Găvanul - 1821 (1864) ori Revoluțiunea română din anul 1848. Mușătoiul (1868) punctează simpatia, adeziunea față de sensul democratic al mișcărilor de la 1821 și 1848. Din zona interesului documentar ies însemnările de călătorie ale lui P. Impresiuni de călătorie în România (1858) și Memoriu. Descrierea s. monastiri (1861) aparțin unui peregrin sârguincios, pornit prin locurile istorice ale Munteniei și Olteniei. El cercetează vestigii, vizitează mănăstiri, citește hrisoave și inscripții, evocă gloria apusă. Dar călătoria „cu sacul în
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
din Moldova. Pe ursită, București, 1852; Hoții și hagiul, București, 1853; Colecție de poezii nuoi, București, 1854; Păcală și Tândală. Și-a găsit tingirea capac, București, 1854; Colecțiune de poezii. Faptele eroilor; București, 1857; Bucur, istoria fundării Bucureștilor, București, 1858; Impresiuni de călătorie în România, București, 1858; ed. îngr. Dalila-Lucia Aramă, pref. Șerban Cioculescu, București, 1984; Traian în Dacia, București, 1860; Memoriu. Descrierea s. monastiri, București, 1861; Tudor Vladimirescu. Mișcarea de la 1821, București, 1862; Jidovul cămătar. Moldova și Bucovina, București, 1863
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
în lumea unor Mituri și legende orientale, căreia îi va dedica aproape treizeci de comentarii (ultimul, India și budismul, în numărul 9/1927). În 1924 se lansează un concurs „rezervat exclusiv elevilor de liceu”, cărora li se solicită Note și impresiuni din timpul petrecut în vacanță. Rezultatele sunt parțial satisfăcătoare, iar redacția blochează acordarea premiilor de o mie și cinci sute de lei. Printre premianții din categoriile următoare figurează elevii Mircea Eliade (două sute de lei), Al. Dima (o sută) și Gr.
ORIZONTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288583_a_289912]
-
venim atunci pe lume cu formele apriorice din noi, care să proiecteze, să aranjeze în spațiu și să rânduiască în timp toate imaginile, toate impresiile, toate formulele sub care înțelegem lumea noastră subiectivă... Dacă, dar, toate datele simțurilor sunt niște impresiuni subiective, dacă formulele de intuiție, spațiu, timp și cauzalitate sunt niște calapoduri înnăscute, de asemenea subiective, în care turnăm viața simțurilor, - ce ar fi oare lumea când ar dispărea organismul care să o perceapă? Firește, absolut nimic din ce știm
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
matematică, și aceasta este părerea tuturor oamenilor de știință, atunci insufieiența filosofiei kantiane devine clară pentru oricine.” Admițând că există în genere o unitate a conștiinței, continuă argumentarea lui Motru, aceasta nu poate fi decât una relativă, empirică. Atunci organizarea impresiunilor venite prin simțuri nu se realizează prin mijlocirea unei speciale funcțiuni de unitate sintetică a priori, ci se realizează prin mijlocirea obișnuitelor funcții sufletești, care își au rădăcinile lor întinse până în viața organică a corpului, cu a cărui unitate se
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fluiditatea frazei, în suplețea expresiei și în plastica ei. Păstrându-și dominanta memorialistică, multe pagini îmbracă forma literară a schiței. Satira socială, ca și cea politică, sprijinite pe un ascuțit simț al observației și învăluite pe alocuri în umor, individualizează „impresiunile” reunite sub genericul Seghedinul, dar și Sfintele Paști între zăvoare și baionete, Sunt zece ani ș.a. Personajele care populează acest tip de proză sunt precis delimitate caracterologic. Amănuntul, atent cultivat, conferă întregului culoare și ritm. Compozițiile sunt scurte și incisive
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
profilul acestei feministe cu suflet caritabil rămâne indistinct. A debutat, sub pseudonimul gingaș Sulfina, în „Meseriașul român”, cu traduceri din literatura germană și franceză. Scrierile literare, publicate mai întâi în reviste și ziare, le va strânge în volumele Note și impresiuni (1896) și Extaz (1908), de ambițioasă paletă (eglogă, doină „în formă poporană”, sonet, nocturnă, pastorală, romanță, aubadă, barcarolă, sonată, baladă, elegie). Deși atentă la melodicitatea frazării, B. nu se prea întâlnește, în stihurile ei, cu lirismul. E sinceră, dar fadă
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
Michel și Labiche). Ca traducătoare, B. face o figură onorabilă. A tradus, nu fără iscusință, din Saltâkov-Șcedrin, Louis de Meurville, H. Bernstein, Ferdinand Freiligrath, Fr. Schiller, H. Sudermann, Shakespeare, Goethe, multe transpuneri rămânând în pagini de gazetă. SCRIERI: Note și impresiuni, Craiova, 1896; Vacanții, Brașov, 1903; Extaz, București, 1908. Traduceri: Marc Michel și Eugène Labiche, Un om buclucaș, Brașov, 1898; Juin și Flerx, Idil la țară, Brașov, 1898; Goethe, Hermann și Dorothea, Brașov, 1911. Repere bibliografice: Cornel, Figuri, I, 149; Ion
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]