495 matches
-
efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice în vederea aprecierii discernământului. Pierderea discernământului anulează aspectul subiectiv al actului infracțional, astfel încât individual apare ca acționând fără mobil profitabil. <footnote Constantin Gorgos Dicționar de psihiatrie, vol II. Editura Medicală, București, 1988 footnote> 3.4.3.Impulsivitatea Impulsivitate reprezintă o dispoziție spre conduite impulsive care dovedesc o lipsă de control. Naturală la copilul mic, ea poate constitui o trăsătură de caracter și de comportament globală sau strict localizată, după tipul de impulsie <footnote Impulsie - comportament subit, brusc
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
unei expertize medico-legale psihiatrice în vederea aprecierii discernământului. Pierderea discernământului anulează aspectul subiectiv al actului infracțional, astfel încât individual apare ca acționând fără mobil profitabil. <footnote Constantin Gorgos Dicționar de psihiatrie, vol II. Editura Medicală, București, 1988 footnote> 3.4.3.Impulsivitatea Impulsivitate reprezintă o dispoziție spre conduite impulsive care dovedesc o lipsă de control. Naturală la copilul mic, ea poate constitui o trăsătură de caracter și de comportament globală sau strict localizată, după tipul de impulsie <footnote Impulsie - comportament subit, brusc, neașteptat
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
impulsie <footnote Impulsie - comportament subit, brusc, neașteptat și nerațional, adesea periculos, perceput de subiect ca o trebuință imperioasă -în Dicționar de psihologie de Roland Doron și Francoise Parot, Editura Humanitas, București, 1999 footnote> luat în considerație. Instabilitatea se caracterizează prin impulsivitate , hiperemotivitate , rapiditatea manifestărilor de dispoziție. O serie de cercetări efectuate asupra idealului de viață al tânărului adolescent și imaginii sale despre sine au pus în evidență o pronunțată tendință de instabilitate, de oscilație între comportament autonom, definit prin îndrăzneală, gust
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
să reacționeze sunt mai complicate și mai dificile. <footnote F. Ștefănescu-Goangă și Al. Roșca apud V.Preda Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> Stăpânirea de sine este o latură caracteristică esențială a personalității morale. Impulsivitatea, precum și brutalitatea și violența, mania necontrolată, ura și invidia dar și toate manifestările care mărturisesc lipsa manierelor, a rafinamentului produc daune și suferințe, atmosferă incomodă ori jenantă. Manifestările puternic condamnabile ale nestăpânirii de sine sunt pornirile individualiste, abuzurile și violențele
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
le-au determinat pentru vârsta cuprinsă între 13/14 ani și 18/19 ani (după unele surse, ajungând chiar la 24 de ani, perioada dintre 19-24 ani fiind numită adolescența prelungită). Specific adolescenților le sunt evidențiate, de către psihopedagogi, „toanele” lor, impulsivitatea, atitudinile rebele, nesiguranța, obiceiurile „nesănătoase”, discuțiile contradictorii, anxietatea, crizele, manifestarea individualității, practic o serie largă de schimbări din punct de vedere psihic. Alți specialiști, privesc adolescența ca perioada „elanurilor îndrăznețe”, a integrării sociale, a dezvoltării viitorului adult, a începutului stabilizării
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
București, 1997. 9. Voicu V.A., Macovei R., Miclea L. Ghid de Toxicologie Clinică, Ed. Medicală, Almatea, București, 1999. 54 INTOXICAȚIA CU NEUROLEPTICE Definiție: Substanțe antipsihotice, care reduc starea de agitație psihică, confuzie, deziluzie, autism, delir, halucinații, reduc agresivitatea și impulsivitatea la pacienții cu psihoze . În doze mari, determină instalarea somnolenței sau a somnului fiziologic. Uneori sunt folosite pentru proprietățile antiemetice, de control a sughițului, sau antimigrenos. Date despre toxic. Medicamentele cuprinse În această clasă sunt: FENOTIAZINE, cuprinse În trei subclase
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
relațiile cu prietenii, pentru practicarea unui sport, pentru activități culturale obișnuite: „singurul lucru care mă interesează este...” de exemplu: „să ascult muzică”. Iritabilitatea înlocuiește adesea starea depresivă precizează DSM. În adolescență trebuie să facem diferența, pe cât posibil, între iritabilitate și impulsivitate care sunt adesea confundate. Iritabilitatea este un simptom relațional: într-o interacțiune cu altcineva, excitația crește până ajunge la o descărcare de natură colerică sau agresivă. Iritabilitatea apare mai ales atunci când este vorba despre o puternică apropiere afectivă între adolescent
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
remarcă sau glumă; glumele familiale frecvente care îl făceau înainte să râdă, îl enervează de acum înainte. Adolescentul „se enervează din nimic”, când se agită, amenință, sparge uneori obiecte, când începe să plângă și se izolează apoi în camera sa. Impulsivitatea are surse diferite, fiind legată mai mult de intoleranță la limite, la frustrări. Este un simptom care se înscrie în registrul mai degrabă pulsional decât relațional și exprimă o tulburare a personalității. Dacă este frecventă situația în care o dimensiune
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care se înscrie în registrul mai degrabă pulsional decât relațional și exprimă o tulburare a personalității. Dacă este frecventă situația în care o dimensiune impulsivă însoțește adolescența, este rară aceea în care ea apare doar la această vârstă: în general, impulsivitatea se manifestă mai timpuriu. Consecință a dezinteresului, retracția socială, familială, afectivă este frecventă: adolescent care se închide singur în camera sa ore în șir, care stă indiferent în fața televizorului, fără să urmărească programul... El se izolează de prietenii săi sau
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
caietele și cărțile fiicei pe fereastră. În același timp aceasta simte că devine din ce în ce mai violentă: simte impulsul de a-i face rău fiicei sale. Acest moment pulsional va provoca mamei o cădere depresivă și un sentiment de groază față de această impulsivitate violentă: în acest context mama va evoca, în prezența fiicei, fragmente din trecutul său, rememorând o scenă traumatică încărcată de afecte: toată copilăria sa a trăit-o într-o familie conflictuală și haotică. Ea își amintește de groaza pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a acestei trăiri este depresia de abandon (vezi capitolul 1) și în plan psihodinamic patologiile carenței și narcisismului sunt la originea acesteia. În afara defectelor de gândire care se întâlnesc în aceste depresii, ele se mai caracterizează prin intoleranță la frustrații, impulsivitate și tendință de a acționa pentru a lupta împotriva sentimentului amenințător de vid și abandon. În termenii trăsăturilor de personalitate, semnele unei oralități de neoprit sunt adesea în planul întâi (aviditate exacerbată, dorință distructivă) în timp ce semnele analității sunt diminuate ( capacitate
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a fost urmat tratamentul. Această observație demonstrează de asemenea caracterul aleatoriu al unui tratament medical coerent în aceste cazuri de tulburări bipolare în adolescență: într-adevăr, înclinațiile naturale ale adolescenței spre oscilații ale dispoziției, spre idei extreme, spre o oarecare impulsivitate însoțită de treceri la acțiune par să indice o asemănare cu semiologia proprie acestei afecțiuni. Raționalizările secundare atât ale adolescentului cât și ale părinților, recuperarea adesea foarte satisfăcătoare dintre episoadele critice, ezitările ce pot fi înțelese în ceea ce privește stabilirea diagnosticelor inițiale
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
propriu-zise, proporția lor în raport cu sinuciderile este mai ridicată la adolescență decât la alte perioade de vârstă. Problemă majoră de sănătate publică, ele constituie una dintre conduitele patologice dintre cele mai caracteristice la această vârstă. Efectuate adesea într-un context de impulsivitate sau de trecere la act (ridicând atunci într-o manieră caricaturală problema intenționalității), constituind dovada unei agresivități îndreptată împotriva subiectului însuși, având legături importante cu depresia, producându-se în cadrul unei dinamici familiale perturbate, tulburând cadrul nosografic obișnuit, ridicând probleme serioase
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
TENTATIVA DE SUICID ȘI CONSUMUL DE SUBSTANȚE Asocierea dintre tentativa de suicid și consumul de substanțe (alcool, canabis și alte droguri) este descrisă în mod obișnuit în literatura de specialitate, accentul fiind pus în general pe dispariția inhibiției și creșterea impulsivității induse de majoritatea substanțelor. Putem adăuga, de asemenea, modificarea pragului de apariție a durerii, alterarea raționamentului și creșterea riscului de conflict și deci de ruptură cu anturajul (Renaud și colab., 1999; Wichstrøm și colab., 2000). Shaffer și colab. (1996) constată
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
riscul unei supradoze... Această asumare conștientă a riscului nu constituie oare un joc cu moartea, o anumită formă de conduită ordalică? Acest consum toxicomaniac este, în plus, legat adesea de tulburări de personalitate în cadrul cărora domină intoleranța la frustrare și impulsivitatea, caracteristici care pot favoriza trecerea la actul suicidar chiar în absența unei patologii depresive. Astfel, în studiul lui Renaud și colab. (1999) care compară 140 adolescenți sinucigași (dintre care 59 cu tulburări de conduită) cu 131 adolescenți martor (dintre care
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
personalitate antisocială (diagnostic care nu poate fi stabilit decât după vârsta de 18 ani, după DSM-IV). Renaud și colab. (1999) precizează că tulburările de conduită măresc riscul de suicid chiar și în absența tulburării de dispoziție, prin rolul indirect al impulsivității. Brown și colab. (1991) notează în legătură cu această situație faptul că TS (tentativele de suicid) impulsive sunt însoțite de un nivel al depresiei mai scăzut decât la TS premeditate. Rezultatele epidemiologice nu confirmă toate relația dintre tentativa de suicid și tulburările
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
subiecți, mai des fete decât băieți, care au efectuat în medie 5,10 TS sau chiar mai mult..., adesea într-o manieră identică (tăierea venelor în mod repetat, ingerarea iterativă de medicamente), care prezintă în general tulburări grave de personalitate (impulsivitate majoră, depresie gravă de tip narcisiac sau de abandon, personalitate de limită, debilitate mentală etc.). Acești pacienți „folosesc” TS (tentativa de suicid) fie ca pe o modalitate relațională, pentru a face presiune asupra anturajului și a obține ceea ce doresc amenințând
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
propriei sale concepții („nu ți-am cerut niciodată să mă naști”, spune el (ea) uneori unuia dintre părinți), el poate în schimb să vrea să fie stăpânul vieții sale putând decide în mod activ sfârșitul ei... ACTUL SUICIDAR: INTENȚIONALITATE VERSUS IMPULSIVITATE, O DEZBATERE FALSĂ În adolescență, gestul suicidar conține adesea o dimensiune de aparentă impulsivitate și de absență a reflexiei, ceea ce un număr important de tineri par să confirme, declarând că înainte cu o oră de gestul lor încă nu știau
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
uneori unuia dintre părinți), el poate în schimb să vrea să fie stăpânul vieții sale putând decide în mod activ sfârșitul ei... ACTUL SUICIDAR: INTENȚIONALITATE VERSUS IMPULSIVITATE, O DEZBATERE FALSĂ În adolescență, gestul suicidar conține adesea o dimensiune de aparentă impulsivitate și de absență a reflexiei, ceea ce un număr important de tineri par să confirme, declarând că înainte cu o oră de gestul lor încă nu știau că aveau de gând să „facă acest lucru”. Din această cauză, intenționalitatea suicidară a
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a fost adesea pusă în discuție la adolescenți. Totuși, anchetele epidemiologice arată frecvența cu care tânărul sinucigaș a făcut cunoscute intențiile sale sinucigașe celor apropiați, adolescenți ca și el sau, mai rar, adulți, în săptămânile sau zilele precedente gestului său. Impulsivitatea nu este deci decât aparentă, chiar dacă actul suicidar survine în general într-un context de ruptură. Care este atunci sensul acestei „rupturi”? Este vorba adesea despre un eveniment care reprezintă o astfel de valoare pentru subiect: dispută cu un părinte
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vine să „spargă” mitul unui cuplu parental unit și protector al unei depresii sau al unei carențe infantile precoce, disputa cu un părinte este însoțită de cuvinte resimțite ca o descalificare narcisiacă de către adolescent etc. Bineînțeles că, în funcție de gradul de impulsivitate, unii autori discută mereu despre intenționalitatea dorinței de a muri. Totuși, oricare ar fi nivelul acesteia, un alt element pare a fi determinant: propriul corp este privit ca o țintă, adolescentul încercând prin acest gest să-l agreseze, să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de regresie, de sublimare, care să asigure astfel continuitatea funcționării psihice. Rupturii externe îi coincide o stare de ruptură internă. Această ultimă stare exprimă vulnerabilitatea psihică observată adesea la adolescenții cu tentativă de suicid. Această vulnerabilitate se manifestă prin dimensiunea impulsivității prezentă adesea (dar nu întotdeauna) la adolescenții predispuși la sinucidere; ea este identificată prin frecventa „comorbiditate” asociată (escapadă, conflicte, manifestări violente diverse etc.: vezi capitolul 9). ADOLESCENTUL CU TENTATIVA DE SUICID: VULNERABILITATE PSIHICĂ ȘI DETERIORARE A PROCESELOR MENTALE Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fim atenți și să analizăm cu grijă funcția acestei inhibiții înainte oricărei prescripții medicamentoase. În unele cazuri într-adevăr, inhibiția și interiorizarea pot reprezenta mijloace active utilizate de adolescent pentru a se proteja (sau a-și proteja anturajul) de o impulsivitate sau de o trebuință pulsională resimțită ca violentă și periculoasă. La polul opus, inhibiția și interiorizarea pot fi rezultatul unei dezinvestiri obiectuale reale și pot exprima scufundarea progresivă într-o depresie. În cel de al doilea caz, prescrierea unui antidepresiv
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de identitate de gen (Fergusson și colab., 1999, Herrell și colab., 1999). Prezența factorilor de rangul doi poate să inducă teama de o recidivă dar nu în mod necesar precoce. Obiectivul prioritar în acest caz este de a controla atât impulsivitatea acestui tânăr cât și cea a cadrului de viață asociat în mod frecvent acesteia. Spitalizarea nu este poate necesară în mod sistematic, dar o abordare terapeutică rapidă și relativ intensă este indispensabilă. Organizarea vieții sub forma unui internat, a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de Dorothee Koechlin de Bizemont. Una din ideile din această carte este faptul că toate problemele pe care le avem la un moment dat, ni se datorează tot nouă, se datorează greșelilor făcute în trecut. ,,Multe accidente se întîmplă din impulsivitate: putem învăța să ne controlăm, să ne canalizăm focul interior, să ne ameliorăm egoismul primar. Mă gîndesc la șoferii care vor cu orice preț să-i depășească pe ceilalți. Ei își atrag accidentul, în această viață, prin simpla Lege a
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]