377 matches
-
risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, în special în cauzele a căror complexitate impune efectuarea unor cercetări mai îndelungate de către autoritățile penale. Or, existența unui asemenea risc sistemic de impunitate constituie un caz de incompatibilitate cu cerințele art. 325 alin. (1) din TFUE și ale art. 2 alin. (1) din Convenția PIF, astfel cum au fost amintite în hotărâre (pct. 91). ... 279. Cât privește obligațiile impuse instanțelor naționale, după ce
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
chestiuni de drept în materie penală, în măsura în care această decizie permite invocarea prescripției răspunderii penale, în temeiul efectelor deciziilor nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, ca lege penală mai favorabilă (lex mitior), amplificând riscul sistemic de impunitate pentru astfel de infracțiuni (pct. 99), în concret, după ce a analizat compatibilitatea acestei obligații impuse instanțelor cu protecția drepturilor fundamentale, a statuat asupra obligației instanțelor de a lăsa neaplicat standardul național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
a concluzionat că instanțele române nu sunt obligate să lase neaplicată jurisprudența națională rezultată din cele trei decizii, conform art. 325 alin. (1) din TFUE și art. 2 alin. (1) din Convenția PIF, în pofida existenței unui risc sistemic de impunitate a unor infracțiuni de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, în măsura în care deciziile menționate se întemeiază pe principiul legalității infracțiunilor și pedepselor, astfel cum este protejat în dreptul național, sub aspectul cerințelor acestuia referitoare la
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
care aduc atingere intereselor financiare să nu intre sub incidența niciunei sancțiuni penale și având în vedere unul dintre argumentele instanței de trimitere a prezentei sesizări, potrivit căruia „Curtea de Justiție nu cere instanțelor române să aprecieze riscul sistemic de impunitate, ci constată ea însăși acest risc după care procedează la punerea în balans a necesității evitării lui cu protecția drepturilor fundamentale“, se impun o serie de precizări. ... 350. În Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene C-107/23 PPU (paragraf 91
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
rezultă din aplicarea deciziilor nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, precum și din Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală generează un risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, în special în cauzele a căror complexitate impune efectuarea unor cercetări mai îndelungate de către autoritățile penale“. „Elementele ce precedă“ la care Curtea a făcut referire sunt informațiile
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
raport al Comisiei Europene din 22 noiembrie 2022 către Parlamentul European, cu privire la „riscul ca unor mii de inculpați să nu li se poată antrena răspunderea penală“. ... 351. În continuare, se notează faptul că noțiunea de risc sistemic de impunitate a fost folosită de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și în Hotărârea din 21 decembrie 2021 pronunțată în cauzele conexate C-357/19, C-379/19, C-547/19, C-811/19 și C-840/19, în care a reținut, de asemenea, în baza informațiilor oferite de instanța de
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
în statul român (cu referire la competența personală a Înaltei Curți de Casație și Justiție) și care au fost condamnate în primă instanță pentru fraudă gravă/corupție gravă, deciziile menționate putând avea ca efect prelungirea duratei procedurilor penale, iar riscul de impunitate devenind, astfel, sistemic față de „categoria de persoane menționată“. ... 352. Se reține, astfel, din hotărârile relevante ale Curții de Justiție a Uniunii Europene că noțiunea de risc sistemic de impunitate s-a raportat, după caz, la un număr semnificativ de
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
avea ca efect prelungirea duratei procedurilor penale, iar riscul de impunitate devenind, astfel, sistemic față de „categoria de persoane menționată“. ... 352. Se reține, astfel, din hotărârile relevante ale Curții de Justiție a Uniunii Europene că noțiunea de risc sistemic de impunitate s-a raportat, după caz, la un număr semnificativ de cauze, în care aplicarea jurisprudenței constituționale ar împiedica aplicarea de sancțiuni efective și disuasive pentru infracțiunile îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene (Cauza Lin), respectiv la o categorie de
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
funcții importante în statul român, care astfel nu ar mai răspunde pentru infracțiuni de fraudă gravă sau corupție gravă (Cauza Euro Box Promotion). ... 353. Sunt relevante în demersul de a creiona viziunile diferite existente asupra noțiunii de risc sistemic de impunitate concluziile Avocatului General Michal Bobek, în cauzele conexate C-357/19, C-379/19, C-547/19, C-811/19 și C-840/19. Avocatul General s-a referit mai întâi la împrejurarea că, deși au folosit același criteriu de evaluare, și anume numărul potențial de cauze afectate, instanța de
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
mai întâi la împrejurarea că, deși au folosit același criteriu de evaluare, și anume numărul potențial de cauze afectate, instanța de trimitere, procurorul și Comisia Europeană au ajuns la concluzii diferite privind existența sau nu a unui risc sistemic de impunitate în cauza de mai sus (paragrafele 168, 169). Arătând că analiza Comisiei, care a constatat inexistența riscului sistemic, s-a bazat în principal pe considerații de „efectivitate“, apreciată în termeni de impunitate sistemică în funcție de numărul potențial de cauze
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
existența sau nu a unui risc sistemic de impunitate în cauza de mai sus (paragrafele 168, 169). Arătând că analiza Comisiei, care a constatat inexistența riscului sistemic, s-a bazat în principal pe considerații de „efectivitate“, apreciată în termeni de impunitate sistemică în funcție de numărul potențial de cauze afectate, ulterior, Avocatul General își expune propria opinie asupra criteriilor care trebuie folosite la aprecierea existenței sau nu a unui risc sistemic de impunitate. În paragraful 170 se arată că „Acest risc
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
pe considerații de „efectivitate“, apreciată în termeni de impunitate sistemică în funcție de numărul potențial de cauze afectate, ulterior, Avocatul General își expune propria opinie asupra criteriilor care trebuie folosite la aprecierea existenței sau nu a unui risc sistemic de impunitate. În paragraful 170 se arată că „Acest risc ar fi apreciat în funcție de numărul potențial de cauze afectate, chiar dacă alte elemente, precum impactul concret asupra bugetului Uniunii ori tipul sau complexitatea cauzelor în discuție, sunt propuse în egală
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
cu privire la întreruperea prescripției răspunderii penale, și de a da întâietate, astfel, obligației de a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene se bazează pe concluzia că aplicarea standardului național de protecție este de natură să agraveze riscul sistemic de impunitate în sensul că infracțiunile de fraudă gravă nu vor fi pedepsite într-un număr mare de cauze, ceea ce contravine obligației asumate de stat de a combate frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, prin aplicarea de sancțiuni
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
de către instanța de trimitere. Concluziile Avocatului General mai sus prezentate au evidențiat faptul că, folosind același criteriu, „actorii implicați - Comisia, instanța de trimitere și procurorul“ au ajuns la concluzii diferite asupra existenței sau nu a unui risc sistemic de impunitate generat de jurisprudența Curții Constituționale din România (prin alte decizii decât cele analizate în prezenta cauză). ... 356. Rezultă din cele expuse că nu există criterii clare în baza cărora riscul sistemic de impunitate să poată fi evaluat de instanțele naționale
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
sau nu a unui risc sistemic de impunitate generat de jurisprudența Curții Constituționale din România (prin alte decizii decât cele analizate în prezenta cauză). ... 356. Rezultă din cele expuse că nu există criterii clare în baza cărora riscul sistemic de impunitate să poată fi evaluat de instanțele naționale, cărora le este impusă obligația de a lăsa neaplicată jurisprudența națională, în considerarea acestui risc. De altfel, din Hotărârea Curții de Justiție rezultă că în considerarea incompatibilității acestui risc sistemic de impunitate cu
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
de impunitate să poată fi evaluat de instanțele naționale, cărora le este impusă obligația de a lăsa neaplicată jurisprudența națională, în considerarea acestui risc. De altfel, din Hotărârea Curții de Justiție rezultă că în considerarea incompatibilității acestui risc sistemic de impunitate cu cerințele impuse de art. 325 alin. (1), TFUE, de combatere a fraudei împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prin măsuri disuasive și efective, sunt impuse obligații atât autorității legislative naționale, cât și instanțelor naționale. ... 357. Astfel, Curtea de Justiție
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
să configureze un regim sancționator care să asigure respectarea art. 325 TFUE și art. 2 alin. (1) din Convenția PIF, inclusiv prin modificarea normelor privind prescripția răspunderii penale, astfel încât acest regim sancționator să nu prezinte un risc sistemic de impunitate cu privire la infracțiunile ce aduc atingere intereselor Uniunii Europene. Instanțelor naționale le revine, potrivit hotărârii Curții, obligația de a lăsa neaplicate dispozițiile din dreptul intern care, în cadrul procedurilor de genul celor de mai sus, împiedică aplicarea de sancțiuni
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
din dreptul intern care, în cadrul procedurilor de genul celor de mai sus, împiedică aplicarea de sancțiuni efective și disuasive. ... 358. Așadar, premisa lăsării ca neaplicată (în cauza de față) a Deciziei nr. 67/2022 este existența unui risc sistemic de impunitate dedus din efectele pe care această decizie le-ar produce, anume prescrierea răspunderii penale într-un număr semnificativ de cauze, prin neutralizarea efectului de întrerupere al unor acte de procedură efectuate înainte de 25 iunie 2018, după intrarea în vigoare
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
după intrarea în vigoare a Codului penal la 1 februarie 2014, respectiv pentru o perioadă mai mare de patru ani. ... 359. Instanțele nu dispun însă de criterii predefinite de legiuitor pe baza cărora să poată aprecia asupra riscului sistemic de impunitate existent într-un număr semnificativ sau mare de cauze, iar aprecierea oricărei instanțe asupra unor criterii de stabilire a noțiunilor de mai sus ar însemna, în același timp, și arogarea unor atribuții care aparțin în drept unei alte autorități a
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
măsurile luate de autoritățile judiciare sunt justificate numai atât timp cât aplicarea dreptului unional protejează drepturile fundamentale într-un mod care poate fi considerat cel puțin echivalent cu protecția conferită de Convenția europeană a drepturilor omului; ... 6. riscul sistemic de impunitate pentru infracțiunile îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, în considerarea căruia ar trebui lăsată neaplicată Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit Hotărârii din Cauza - 107/23 PPU (Lin), nu poate fi apreciat de către instanțele
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
această măsură, posibilitate oferită în prezent prin ultima frază a alineatului (3): „În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri. “ Această modificare ar putea contribui la eliminarea percepției de impunitate care planează asupra clasei politice și, implicit, la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. Într-o analiză a implicațiilor acestei revizuiri trebuie să punem în balanță drepturile și libertățile individuale ale parlamentarilor cu nevoia de a asigura integritatea și responsabilitatea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
parlamentarii pot fi reținuți și percheziționați, iar ministrul justiției este obligat să informeze de îndată președintele Camerei respective. Această modificare echilibrează nevoia de protecție a demnității funcției parlamentare cu cea de asigurare a statului de drept și de combatere a impunității. În contextul afacerilor, aceasta poate consolida încrederea în integritatea sistemului legislativ și poate diminua riscul de corupție, oferind un mediu mai curat și mai etic pentru desfășurarea activităților economice. Propunerea de modificare a inițiativei legislative prin articolul 74, care reduce
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
permise și nu reprezintă o încălcare a înghețării activelor, exprimându-și profunda îngrijorare cu privire la constatările și concluziile împărtășite prin Raportul final din anul 2023 (S/2023/294) al Grupului de experți al Organizației Națiunilor Unite și subliniind că violența armată, impunitatea și alocarea necorespunzătoare a veniturilor pot avea un impact devastator asupra societății și persoanelor, pot slăbi instituțiile democratice, pot submina statul de drept, pot perpetua conflictele violente, pot facilita activitățile ilegale, pot deturna asistența umanitară sau pot complica furnizarea acesteia
REZOLUȚIA 2683 (2023) din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273392]
-
nimeni rapoartele, membrii comisiei sunt, indirect, îndemnați să emită asemenea rapoarte, prin care să se protejeze între ei. Astfel, membrii comisiei nici nu vor putea fi trași vreodată la răspundere pentru emiterea cu rea-credință sau gravă neglijență, beneficiind astfel de impunitate și devenind superiori chiar magistraților, din această perspectivă. In extremis, se ajunge ca membrii comisiilor să aibă libertate deplină și nelimitată de a examina sau nu orice cerere de suspendare-recuzare și de a scrie orice în rapoartele lor. Exercitarea pur
DECIZIA nr. 416 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274896]
-
ratare” postcomunistă a României? - Vorbim de clasa politică și de societatea românească. Cea dintâi a întrunit trei superlative: cea mai incompetentă, cea mai lacomă și cea mai arogantă din istoria României. Lipsită de expertiză, avidă de căpătuială și sigură de impunitate, ea s-a aruncat asupra României cu un singur gând: să se îmbogățească. A jefuit cum nici huliții fanarioți n-au făcut-o. Responsabilitatea ei față de situația catastrofală a României este imensă. Astăzi constatăm că industria este lichidată, agricultura este
DESPRE REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989, DESPRE REVOLUŢIONARI ŞI CLASA POLITICĂ DE ASTĂZI, ÎNTR-UN DIALOG CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/382078_a_383407]