1,035 matches
-
la operele fundamentale ale lui Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Al. Macedonski, Tudor Arghezi, Dumitru Radu Popescu, Marin Sorescu... -, Ovidiu Gidirmic, trăind pe mai departe, aidoma lui Petre Pandrea, drama unui spirit liber, independent și nonconformist, cu convingeri proprii și criterii imuabile, a crezut din ce în ce mai tare în kalokagathia, concepția antică elenă, conform căreia Binele se îngemănează cu Frumosul, concepție pe care și-a însușit-o ca pe adevărata sa concepție de viață. Foarte semnificativ considerăm faptul că jumătate dintre piesele primului capitol
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
Construindu-și, după propria percepție o altă valență a piramidei lui Maslow, poetul ridică pe un rug, cel mai probabil vertical ascendent, așezând stratificat: nevoile sale spirituale, idealurile, sentimentele, produsele gândirii, stările, iubirile, anotimpurile și, de ce nu, valorile (ca principii imuabile). Valoarea supremă nu poate fi alta decât prietenia, așezată la bază și constituindu-se ca temelie a tuturor lucrurilor. Prietenia sinceră, dezinteresată, de care nu fiecare muritor poate avea parte (poate fi dorință, dar în egală măsură și ideal). Există
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
ale adevărului, binelui și frumosului, stimulandu-i, prin întrebări, să reflecteze asupra acestor probleme. În anul 387 i.Hr., Platon a întemeiat la Atena celebra să Academie, prin intermediul căreia filosofia platonica, la baza căreia stătea credință într-o suma de adevăruri imuabile, de concepte universale, s-a răspândit în lumea greacă. În Republică, una dintre lucrările sale, el descrie modelul unei societăți perfecte, în care oamenii ar urma să primească o educatie în funcție de clasă socială căreia îi aparțin și de rolul pe
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
asigură producția lui la prețuri mici. Guvernul lui William Pitt redresează situația economică a țării aplicând doctrina lui Adam Smith; în 1786, el semnează chiar un tratat de liber-schimb cu cel mai mare rival de pe continent al Angliei, Franța. Aparent imuabilă, Anglia este de fapt profund răscolită: proprietățile agricole iau amploare odată cu împrejmuirile care le delimitează mai clar; drumurile devin mai sigure, datorită noilor legi privitoare la cei săraci; vechile elite se năruie; o nouă clasă întreprinzătoare - gentry, nobilime fără pământuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
ce știm deja din finalul Scrisorii către Pythocles, care critică religia populară, forma ei astrală, dar și frica de zei: de natură materială, situați în interlumi, ei nu se sinchisesc deloc de oameni, de destinul sau de activitățile lor. Preafericiți, imuabili, nemuritori, ei ne oferă un arhetip, o idee a rațiunii, un model: totul e să trăiești ca un zeu, și atunci nu mai ai de ce să te temi de moarte. Philodemos completează portretul cerului, cel puțin al zeilor materiali - deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
repezi, nici strigătele lor și vacarmul pe care-l fac, dar care totuși există, tot așa nu surprindem a priori, numai cu ajutorul simțurilor, economia fină și secretă, invizibilă și ascunsă, a jocurilor atomilor care compun orice realitate: ea există totuși, imuabilă, eternă și bine reglată din punct de vedere mecanic. Practicând această metodă, nu mai gândim lumea la suprafață, ci în adâncimea pe care o reclamă. Luciditatea se dobândește astfel: trebuie să nu ne mulțumim cu aparența, prea ades înșelătoare, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
expui toate aspectele și contextul unei cauze materiale, imanentă fiecărui efect, oricare ar fi el. Acolo unde domnește misterul, rațiunea are cuvântul ei de spus pentru a risipi tenebrele și a elimina indefinitul. Epistemologia lucrețiană vizează îndepărtarea fricii. Legile naturii, imuabile, asigură derularea armonioasă a tot ceea ce se întâmplă. Nu zei, nu forțe oculte sau puteri întunecate, ci înlănțuiri de cauze reductibile printr-un efort al spiritului. Când se amestecă și inteligența, apar relații între aspecte care păreau lipsite de consecințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ceruri, ochi de îngeri plini de raze.../ Adierea își ascute fremăturile de stânci, (...) la Eminescu, Sara pe deal este timpul uman, unde actorii iubirii au nostalgia decorurilor fluctuante. Să nu uităm că vremea la Eminescu, poate măsura și timpul etern, imuabil, circular, al naturii. O astfel de dublă polarizare semantică a vremii (care sugerează și timpul individual al lui Macedonski, dar și timpul naturii eterne) putem afla în Revedere, unde vremea exprimă mai întâi timpul regenerator al naturii, foarte apropiat de
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
vreme inima. Aidoma locatarului inferior al orizontalei, aceasta a simțit nevoia să se răzbune, fără niciun motiv, pe destinul fiecăruia dintre ele în parte. De fapt, ”TU” nu avea propriu-zis inimă, ci doar o mulțime finită de obiecte supuse legilor imuabile ale fizicii. Nimic altceva. Dacă, în cea mai ascunsă privirii biserică a Ortodoxiei, semiîntunericul îmbracă icoanele sfinte cu blânde irizații de dincolo de orizont, lumina hâdă din ziua Crăciunului cu miros de moarte a șters, în câteva secunde, orice urmă de
PASĂREA „TU” de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362897_a_364226]
-
înțelepciunea, etc. Urmându-și destinul creator omul înfrumusețează lumea, o înnobilează realizând astfel acte de cultură. Această concepție creștină a stat la baza culturii europene care, întru începuturi, a fost o cultură religioasă( ). Pe acest fundament s-au consacrat valorile imuabile ale culturii: binele moral, adevărul sfânt și frumosul artistic. În vremea noastră însă, asistăm la o periculoasă răsturnare a valorilor, asistăm la o schimbare de locuri între valoarea mijloc și valoarea scop iar rezultatele acestei schimbări sunt dintre cele mai
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
desigur, singura instituție în care le-a mai rămas nădejdea este Biserica, mai demonstrează ca ei văd Biserica în calitate de ultim bastion de apărare împotriva curentelor atomizante, individualiste, demonstrează ca ei văd Biserica Ortodoxă ca singura cale de întoarcere la valorile imuabile și singura cale de dezvoltare a societății în accepțiunea ei de comunitate de persoane create după chipul lui Dumnezeu. Așadar, Biserica și Iisus Hristos sunt o unitate indisolubilă. Istoria misiunii se identifică cu istoria Bisericii. Istoria ei este relația Lui
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
o veche și îndepărtată țară și în care alte mii de sfinți și îngeri se nasc, în fiecare an, sub gloanțe și-n mica mea țărișoară, Despre această ultimă lună în care iată, o stea nouă încurcă, derutează, bulversează cântecul imuabil, ancestral al cerului de până atunci, Despre această ultimă lună în care începe, pentru veșnicie, povestea magilor, a păstorilor, a peșterii, a ieslei, a boilor, a aurului, smirnei, tămâiei și-a Copilului ce taie istoria în două și-aduce pământenilor
DECEMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368495_a_369824]
-
fi să accept existența Atotputernicului, chiar dacă nu-l denumesc definitiv, în care cred pe jumătate și mă rog în gând, tot astfel. Și, dacă îi spun cum îi spun este, că nu sunt pătruns de adevărurile pe care le socotesc imuabile. Pe de altă parte, recunosc că ar fi cumplit să fim ai nimănui, să nu-și ațintească nimeni asupra ta privirea, pentru a ne „trage” din când la răspundere și să ne mai și urecheze...Se pare că n-am
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366805_a_368134]
-
de urmași „a la Țurcanu”, „strașnicii apărători ai cuceririlor revoluționare ale poporului muncitor”. Aplicate și parafolosite cu temei și înrurire vrei-nu vrei pozitivă, cum se dorea. Și asta (din nou!) pentru vina de a fi „cârtit” la adresa-scut a „valorilor” imuabile de inspirație comunistă, uitându-ne, în nevinovăția apăsătoare a juneților noastre, fie și auditiv (trăgând cu ureche-că doar această posibilitate o-aveam) la „putreziciunea” valorilor burgheze oocidentale, transoceanice. Până și refrenul melodiei devenită șlagăr „Bongola, bongo cea-cea-cea” - pe care într-
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
de aici, de pe pământ. Ai făcut rău, răul acela se întoarce împotriva ta, mai devreme sau mai târziu. Ai omorât, ai desfrânat, te-ai lăcomit, toate patimile acestea se întorc asupra noastră. Așa cum există o lege a naturii, a firii, imuabilă, pe care dacă o încalci suferi imediat consecințele faptelor tale. Tot așa se întâmplă și în viața duhovnicească, care este guvernată de legi duhovnicești, morale, spirituale. Dacă încalci aceste legi, ele, se întorc asupra ta, se răzbună. Asta este judecata
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
schimbări bruște: schimbare a tonului sau a obiectului de focalizare. Alexandru Emil Petrescu face, pentru cititorii lui, și oficiile de analiză și sintetizare - ca în cele „35 de indicii” ale românității (în care se recunosc ușor conservatorismul, bonomia, ospitalitatea), date imuabile, cu care trebuie să ne mândrim, pentru că ele fac identitatea noastră: am putea fi altfel, chiar perfecți, dar atunci nu am mai fi noi, ci... alții. Este vizibilă și onestitatea autorului, care scrie fără teama de a fi taxat (subiectiv
CARTEA DESPRE „ORICE” (UN PLOIEŞTEAN LA CURTEA SPANIEI DE ALEXANDRU EMIL PETRESCU) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367130_a_368459]
-
ce a fost și într-o bucurie eternă pentru tot binele făcut și eternizat, sau într-un chin etern de răul săvârșit, se scoate creația din relativismul care altfel ar rămâne permanent și veșnic, se pune binele ca și criteriu imuabil al faptelor noastre și revelează ori descoperă valoarea eternă a tuturor persoanelor.” [11] Învățătură ortodoxă despre eshatologie pune accent deosebit pa valoarea istoriei ca întreg pentru orice om în care comuniunea dintre ființele umane este profundă și colaborarea dintre ele
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
ai jucat-o, de dorința mea de mascul orgolios și mai ales de absurda idee de a-i pune în cârcă Creatorului toate acestea... Am să-mi spun rugăciunile și am să alerg la Dannot, confesorul meu, poarta mea către imuabil, către sfințirea eului și uciderea josniciei umane. * Au trecut luni chinuitoare, aride. Nici spovedaniile către Dannot, nici ruga fierbinte, nici creația nu m-au vindecat. Am început să mă văd ca pe un călău, ca pe un Iuda, am început
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
O parte semnificativă din noi mereu se stinge și ea, încetul cu încetul, o dată cu moartea fiecărui personaj închipuit pe scenă de către actori, ca o măsură parcă a dimensiunii discutabile a timpului nostru fizic concret și înfipt cu încăpățânare în cadranul imuabil al unui orologiu ce bate liniștit din peretele lui veșnicia... Povestea teatrului s-a scris și se va scrie, pe scurt, de fiecare dată numai așa, indiferent de numele interpreților săi. Magdalena ALBU București aprilie 2013 Referință Bibliografică: Magdalena ALBU
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
ca vecinătăți Teleormanul, Argeșul, Dâmbovița și Bulgaria) sau Giurgiul de astăzi cu aproximație, într-o familie de oameni simpli. O nouă perspectivă i se deschide tânărului Ion Dobre odată cu accederea la seminarul teologic central din București, pas făcut la determinarea imuabilă a tatălui său, unde spera să se împlinească și să înțeleagă ”comportamentul omului religios” al lui Mircea Eliade. În sprijinul părintelui trudit, la îndemnul lui Constantin Vuiescu, D. Theodorescu și I. Popescu-Pasărea, Nichifor Crainic devine unul din litografii seminarului, ducând
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
o macula, o proiectează pe o coordonată a asumării responsabilității unui drum drept și frumos, fără compromisuri. Dincolo de timp și dincolo de acțiunea ce nu îți permite să lași cartea din mână, se înfiripează o filosofie curată și adevărată despre valorile imuabile ale omenescului ce au guvernat dintotdeauna societatea, eludarea lor conducând la sancțiuni în plan personal. Scriitoarea Rodica Elena Lupu are predilectă înclinație către deslușirea destinelor umane, și nu doar reflexivă, ci implicându-se și manevrând sforile faptelor, trăilor, acțiunilor, tratându
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
care se elimină între ei - hotărăsc în secret propria lor eliminare, prin moartea programată a propriilor lor prostituate de lux și în final sfârșitul unui ciclu de existență umană și începutul refacerii perechii primordiale, Adam și Eva, prin trei reguli imuabile: 1. Toți codoșii sunt niște muieri ratate. Adică, sunt niște nihiliști puri și nihiliști vulgari, care trebuie să se lupte între ei pe viață și pe moarte până la eliminarea reciprocă sau supravețuirea unui singur Adam. 2. Când nu vor mai
JURNAL DE ATELIER. DESPRE LEGEA UNIVERSULUI GALACTIC ŞI ALUNGAREA BESTIILOR TRIUMFĂTOARE DINTRE NOI, DUPĂ EŞECUL COMUNISMULUI ŞI CAPITALISMULUI ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 630 din 21 [Corola-blog/BlogPost/344459_a_345788]
-
Ea nu are decât atribuția de a depune în celulele speciale ouă gata fecundate. Deciziile sunt luate de doici și executate, eventual cu ajutorul albinelor de pază. Albinele nu sunt unice în sociabilitate. Țânțarii dau colonii mai mari în care reguli imuabile sunt strict respectate, fără mijloace de educare legiferate sau religie. Viața libelulelor este și mai interesantă. Toate gâzele exemplificate mai și mor. Oare cine le mănâncă? Bineînțeles, după ce și-au făcut treaba. Comparați cu sistemele sociale ale omului. Votul universal
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
înțelepciunea, etc. Urmându-și destinul creator omul înfrumusețează lumea, o înnobilează realizând astfel acte de cultură. Această concepție creștină a stat la baza culturii europene care, întru începuturi, a fost o cultură religioasă( ). Pe acest fundament s-au consacrat valorile imuabile ale culturii: binele moral, adevărul sfânt și frumosul artistic. În vremea noastră însă, asistăm la o periculoasă răsturnare a valorilor, asistăm la o schimbare de locuri între valoarea mijloc și valoarea scop iar rezultatele acestei schimbări sunt dintre cele mai
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
desigur, singura instituție în care le-a mai rămas nădejdea este Biserica, mai demonstrează ca ei văd Biserica în calitate de ultim bastion de apărare împotriva curentelor atomizante, individualiste, demonstrează ca ei văd Biserica Ortodoxă ca singura cale de întoarcere la valorile imuabile și singura cale de dezvoltare a societății în accepțiunea ei de comunitate de persoane create după chipul lui Dumnezeu. Așadar, Biserica și Iisus Hristos sunt o unitate indisolubilă. Istoria misiunii se identifică cu istoria Bisericii. Istoria ei este relația Lui
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]