1,931 matches
-
cenzură competente, și anume Înalta Curte de Casație și Justiție, care judecă acțiunea disciplinară potrivit dreptului comun, încălcându-se, astfel, art. 1 alin. (3), art. 20 alin. (2), art. 21 alin. (2) și art. 124 alin. (3) din Constituție. Or, inadmisibilitatea formulării unor cereri de intervenție accesorie în fața secțiilor disciplinare ale CSM este neconstituțională, deoarece, prin raportare la rolul conferit de dispozițiile constituționale și legale, spre exemplu, asociațiile profesionale ale judecătorilor sau procurorilor ale căror membri sunt supuși unor proceduri
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
temeiul art. 49 alin. (14) din legea criticată, vin în completarea dispozițiilor ce reglementează procedura de soluționare a acțiunii disciplinare cuprinse în lege, „în măsura în care nu sunt incompatibile“ cu această procedură. ... 53. În ceea ce privește susținerea că inadmisibilitatea cererilor de intervenție accesorie în procedura disciplinară ar conduce la aberații procedurale în fața instanței de cenzură competente, se arată că norma criticată are ca obiect de reglementare procedura disciplinară în fața secțiilor CSM, iar nu regimul căii de atac
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
și drepturile judecătorilor și procurorilor la Secția de contencios administrativ și fiscal a ÎCCJ. ... 105. Referitor la criticile de neconstituționalitate privind procedura aplicabilă în materie disciplinară, autorii sesizării susțin că dispozițiile art. 49 alin. (5) din legea criticată, care prevăd inadmisibilitatea cererilor de intervenție accesorie în procedura disciplinară, conduc la aberații procedurale în fața instanței de cenzură competente, și anume ÎCCJ, care judecă acțiunea disciplinară potrivit dreptului comun, încălcându-se, astfel, art. 1 alin. (3), art. 20 alin. (2), art. 21
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
a Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 109. Ținând cont de această jurisprudență, precum și de ansamblul reglementărilor privind procedura disciplinară în fața secțiilor CSM, reglementări cuprinse de legea criticată, Curtea constată că soluția legislativă a inadmisibilității cererilor de intervenție accesorie în fața secțiilor CSM nu încalcă nici accesul liber la justiție, nici dreptul la un proces echitabil și nici principiul potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, atâta vreme cât, potrivit art. 51
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
nouă. ... 83. Or, așa cum s-a reținut deja în jurisprudența instanței supreme, chiar în ipoteza respingerii sesizării, ca inadmisibilă, decizia prealabilă „beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul autorității de lucru judecat atașat considerentelor care sprijină și explicitează soluția inadmisibilității sesizării“ (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 aprilie 2021, paragraful 39). ... 84
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
la plângerile privind violența bazată pe motive de gen. ... 10. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenție și că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie să fie declarat admisibil. ... 11. Principiile generale privind obligația pozitivă a statului de a asigura o protecție efectivă împotriva relelor tratamente aplicate copiilor sau altor persoane vulnerabile și dispozițiile legale relevante, împreună cu exemple din practica instanțelor
HOTĂRÂREA din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264593]
-
2 din Convenție, care prevede următoarele: 1. Dreptul la viață al oricărei persoane este protejat prin lege [... ] . ... ... A. Cu privire la admisibilitate 21. Constatând că cererea nu este în mod vădit nefondată și că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate în sensul art. 35 din Convenție, Curtea o declară admisibilă. ... ... B. Cu privire la fond 22. Reclamantul susține că cercetarea penală a fost superficială și incompletă și că nu a permis clarificarea tuturor circumstanțelor decesului. Ipoteza sa este că fiul
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/264592]
-
care cererea de reabilitare devine admisibilă, aducând atingere existenței dreptului la reabilitare și, subsecvent, celui de a exercita anume profesii sau a ocupa anumite funcții care necesită lipsa antecedentelor penale rezultând din datele comunicate din cazierul judiciar“. Mai mult, „criteriul inadmisibilității prevăzut de articolul neconstituțional“ are „veleități nu doar viagere, ci chiar eterne“. ... 6. Tribunalul Bihor - Secția penală consideră că excepția este întemeiată. Se arată că față de actuala reglementare a art. 532 alin. (3) din Codul de procedură penală, este
DECIZIA nr. 572 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264643]
-
6 § 1 din Convenție). ... MOTIVAREA CURȚII 9. Constatând că acest capăt de cerere, întemeiat pe art. 6 § 1 și art. 6 § 3 lit. d) din Convenție, nu este în mod vădit nefondat și că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate în sensul art. 35 din Convenție, Curtea îl declară admisibil. ... 10. Curtea face trimitere la principiile bine stabilite privind dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 din Convenție, inclusiv dreptul acuzatului de a interoga martorii, direct sau
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265389]
-
drept ar echivala cu o antepronunțare, în condițiile în care ar avea influență asupra soluției ce se va pronunța asupra apelului exercitat în cauză, nu este oportună prezentarea propriului punct de vedere, fără ca acest lucru să atragă o eventuală inadmisibilitate a sesizării. În acest sens a invocat Decizia nr. 43 din 7 iunie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.051 din
DECIZIA nr. 7 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265283]
-
în sensul art. 6 din Codul de procedură civilă, element component al termenului rezonabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituție (Decizia nr. 510 din 7 octombrie 2014, paragraful 30). Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Decizia de inadmisibilitate din 15 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Lefter împotriva României, a reținut că procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată, reglementată de art. 200 din Codul de procedură civilă, este o etapă obligatorie, care urmărește să impună reclamanților
DECIZIA nr. 579 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265672]
-
la justiție implică și adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, care să cuprindă cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor procesuale. ... 15. Curtea a mai reținut că, prin Decizia de inadmisibilitate din 15 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Lefter împotriva României, paragraful 18, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată reglementată de art. 200 din Codul de procedură civilă nu se
DECIZIA nr. 579 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265672]
-
de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 58. Faptul că, în mod greșit, Tribunalul București nu și-a exprimat opinia cu privire la problemele de drept supuse dezlegării nu ar trebui să constituie un motiv de inadmisibilitate a sesizării, dat fiind faptul că ar trebui să primeze scopul avut în vedere de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, respectiv oferirea unui răspuns util instanței de trimitere și preîntâmpinarea practicii judiciare neunitare. ... 59. Cu privire la
DECIZIA nr. 2 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265180]
-
faptul că, în mod eronat, instanța de trimitere a refuzat să își exprime punctul de vedere, deși art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă o obliga în mod explicit să facă acest lucru] nu trebuie translatate pe terenul inadmisibilității sesizării ca atare, ci având în vedere scopul final al procedurii reglementate de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, acela ca instanța supremă să ofere un răspuns util instanței de trimitere și să preîntâmpine practica judiciară neunitară, Înalta
DECIZIA nr. 2 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265180]
-
manieră clară și general valabilă, fără referiri concrete la elementele de fapt specifice speței ce a generat sesizarea, ci exclusiv la problema de drept ivită în cauză, se acoperă eventualele asperități procedurale ce ar fi putut înclina spre o aparentă inadmisibilitate a sesizării. ... 87. Ca urmare, întrebarea la care va trebui să dea un răspuns Înalta Curte de Casație și Justiție este următoarea: În interpretarea și aplicarea art. 24 alin. (1)-(3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare
DECIZIA nr. 2 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265180]
-
la modalitatea de soluționare a unor cauze concrete deduse judecății, iar determinarea incidenței normelor de drept european și aplicarea principiilor care se desprind din jurisprudența C.J.U.E. constituie atributul exclusiv al instanțelor naționale învestite cu soluționarea cauzelor deduse judecății, se constată inadmisibilitatea sesizărilor formulate în dosarele: – nr. 1.415/1/2022 (pct. IV.5): Dacă în determinarea legii mai favorabile conform art. 5 din Codul penal cu trimitere la deciziile nr. 297 din 26 aprilie 2018 și nr. 358 din 26 mai 2022 ale Curții Constituționale
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
contractului, printre care și cerința impreviziunii în varianta fluctuației cursului valutar pentru moneda C.H.F., ce a înregistrat o creștere de 100,95% între momentul încheierii contractului (8.09.2008) și momentul formulării notificării (7.12.2020). ... 13. Pârâta-creditoare a formulat întâmpinare, invocând, în principal, excepția inadmisibilității deduse din împrejurarea că sesizarea reclamantei-debitoare nu îmbracă forma unei notificări de dare în plată valide și că, în fapt, nu se încearcă darea în plată, ci o negociere contractuală. Pe fondul cauzei, a susținut caracterul nefondat al acțiunii, arătând
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
încearcă darea în plată, ci o negociere contractuală. Pe fondul cauzei, a susținut caracterul nefondat al acțiunii, arătând că exigențele Legii nr. 77/2016 legate de incidența impreviziunii nu sunt îndeplinite. ... 14. Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta a solicitat respingerea excepției inadmisibilității acțiunii, argumentând că apărările pârâtei puteau fi invocate pe calea contestației împotriva notificării, demers care nu a fost însă materializat și că notificarea îndeplinește cerințele prevăzute de legea-cadru în materie, reiterând totodată și aspectele arătate în susținerea pretenției deduse judecății
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
a fost însă materializat și că notificarea îndeplinește cerințele prevăzute de legea-cadru în materie, reiterând totodată și aspectele arătate în susținerea pretenției deduse judecății. ... 15. Prin Sentința civilă nr. 2.564 din 22 iunie 2021, Judecătoria Târgu Mureș a admis excepția inadmisibilității, respingând ca atare cererea de chemare în judecată. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a apreciat, în esență, că scopul Legii nr. 77/2016 nu poate fi altul decât transmiterea dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
intra în cercetarea fondului, neverificând dacă notificarea formulată îndeplinește sau nu cerințele prevăzute de Legea nr. 77/2016, astfel cum aceasta a fost modificată prin Legea nr. 52/2020 și analizând cererea de chemare în judecată prin prisma unei aparente excepții de inadmisibilitate, ca urmare a constatării a priori a inadmisibilității notificării. În consecință, apelanta a solicitat instanței de control judiciar să constate faptul că notificarea formulată este una veritabilă, pliată pe prevederile Legii nr. 77/2016, în forma modificată de Legea nr. 52/2020
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
îndeplinește sau nu cerințele prevăzute de Legea nr. 77/2016, astfel cum aceasta a fost modificată prin Legea nr. 52/2020 și analizând cererea de chemare în judecată prin prisma unei aparente excepții de inadmisibilitate, ca urmare a constatării a priori a inadmisibilității notificării. În consecință, apelanta a solicitat instanței de control judiciar să constate faptul că notificarea formulată este una veritabilă, pliată pe prevederile Legii nr. 77/2016, în forma modificată de Legea nr. 52/2020, îndeplinind toate condițiile de admisibilitate prescrise de dispozițiile
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
a ceda dreptul de proprietate asupra imobilului în favoarea creditoarei în contul creanței. Statuând în sensul că atât notificarea, cât și obiectul cererii deduse judecății excedează dispozițiilor Legii nr. 77/2016, judecătoria și-a însușit apărarea pârâtei-creditoare, reținând ca întemeiată excepția inadmisibilității acțiunii pe care a respins-o ca atare. ... 71. Față de aceste constatări, Înalta Curte de Casație și Justiție observă faptul că prima instanță nu a făcut în mod direct și nemijlocit interpretarea și aplicarea chestiunilor de drept cu a
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
a imobilului, iar nu adaptarea contractului de credit. ... 72. În continuare, Înalta Curte de Casație și Justiție relevă că, prin apelul declarat, reclamanta-debitoare a formulat critici circumscrise necercetării fondului cauzei în primă instanță din perspectiva reținerii greșite a excepției de inadmisibilitate a acțiunii, dedusă din caracterul inadmisibil al notificării, și a solicitat în principal anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, față de prevederile art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Astfel, apelanta a învederat instanței de control judiciar
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
respingere ca inadmisibilă a acțiunii, ori de admitere a apelului, cu consecința anulării hotărârii și trimiterii cauzei la prima instanță pentru rejudecare (măsură solicitată în mod expres de apelantă prin cererea de apel), în ipoteza în care constată că excepția inadmisibilității nu este incidentă în speță și, prin urmare, prima instanță a soluționat în mod greșit procesul fără a intra în cercetarea fondului cauzei deduse judecății. ... 77. În ambele ipoteze prefigurate, problema de drept pe care instanța de apel (de trimitere
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
declarat scadent anticipat, aflat în faza de executare silită fără ca imobilul ipotecat să fie valorificat, în condițiile cesionării creanței. ... 81. În susținerea acestei concluzii vine în mod necesar și argumentul că instanța de trimitere, în cazul înlăturării excepției de inadmisibilitate a acțiunii, nu s-ar putea regăsi în postura admiterii apelului cu consecința anulării sentinței și reținerii cauzei pentru judecarea fondului cauzei deduse judecății, pentru considerentele deja expuse, dispozițiile legale imperative pe care apelanta-reclamantă și-a întemeiat cererea de trimitere
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]