163 matches
-
lor de a se întoarce pe navă. Cincisprezece bombardiere torpiloare Douglas TBD Devastator depășite moral din Escadrila Torpiloare 8 (VT-8) comandate de John C. Waldron au reperat inamicul și l-au atacat. Ei s-au întâlnit apoi cu o forță inamica copleșitoare de avioane de vânătoare la aproximativ 9,2 km, americanii neavând escorta de protecție, au fost doborați rând pe rând de japonezi cu Mitsubishi A6M Zero pentru care nu erau inamici redutabili bombardierele torpiloare grele, neescortate și neînarmate. George
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
de data aceasta alături de olandezi, împotriva francezilor; în această ocazie a demonstrat mari capacități strategice și militare. Mai târziu i s-a încredințat misiunea de a înăbuși o revoltă în Scoția. Și cu această ocazie, cu o armată inferioară celei inamice, a obținut o serie de victorii și a oprit revolta. După așa numitul "Rye House Plot", din 1683, a fost constrâns să părăsească Anglia și s-a refugiat în Provinciile Unite. După moartea tatălui său, a încercat să ia în
James Scott, I Duce de Monmouth () [Corola-website/Science/331721_a_333050]
-
aceasta de-a lungul liniilor din sectorul "non plus ultra" (vezi harta) din Avesnes-le-Comte - Arras. Cu un exercițiu de înșelăciune psihologică genială și un marș de noapte secret, acoperind 60 de kilometri în 18 ore, a penetrat liniile pretinse inexpugnabile inamice fără să piardă un singur om; Marlborough era în măsură acum să asedieze cetatea Bouchain Villars, înșelat și manipulat, a fost pus în imposibilitatea de a intervenii, iar cetatea a fost nevoită să capituleze necondiționat în 12 septembrie. Chandler a
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
Hans Troitsch și Alfred Held au revendicat fiecare câte o victorie, iar "Leutnant" Metz a revendicat o a treia. Aceste aparate de zbor ale Escadrilei 9 au fost primele avioane ale RAF care au fost doborte de avionale de vânătoare inamice în acest război, iar Troitsch a fost cel mai probabil primul pilot al Axei care a înregistrat o victorie în luptele aeriene cu RAF. Alte patru bombardiere Blenheims din Escadrila nr. 107 au fost doborâte de focul artileriei antiaeriene. În
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
zi. Pe 22 decembrie, un raport al „No. 3 Group RAF” (nesemnat report) afirma: Există toate motivele să credem că o formație foarte strânsă a șase avioane Wellington va ieși dintr-un atac îndelungat și intens al avioanelor de vânătoare inamice cu foarte puține pierderi a propriilor avioane. O formație necompactă este altfel pasibilă să sufere pierderi foarte grele în aceleași condiții. Pe 19 decembrie 1939, vicemareșalul aerului Jackie Baldwin a raportat că liderii de escadrile Guthrie și Hue-Williams sunt vinovați
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
avioanelor ușoare Fieseler Fi 156 "Störche". Germanii au pierdut un avion și 30 de soldați morți. După căderea fortului, Diviziile 4 și 7 de infanterie belgiană au fost puse în situația să lupte în câmp deschis cu unitățile de blindate inamice. Divizia a 7-a a încercat să își păstreze pozițiile și să oprească înaintarea germanilor pe malul vestic al râului Meuse. Pentru aceasta, belgienii au declanșat câteva contraatacuri. La un moment dat, belgineii au reușit să recucerească podul de la Briedgen
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
11. Toate aceste trei grupuri au fost trimise la Sedan pe 14 mai. Escota a fost asigurată de "Groupement de Chasse" (GC, Grupul de vânătoare). În timpul misiunilor, francezii au pierdut cinci bombardiere, două dintre ele fiind doborâte de focul antiaerienei inamice. După această dată, bombardierele franceze nu au mai acționat în zona Sedanului. Lupta aeriană a fost continuată de echipajele RAF din AASF. Bombardierele aliate au acționat în majoritatea cazurilor cu o protecție insuficientă din partea aviației de vânătoare. Aviația de vânătoare
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
garda veche” a literaților ruși, el a susținut în schimb că literatura modernă înflorea atât în Rusia, cât și în exil. Începând de atunci, Gippius l-a privit cu ostilitate pe Slonim, mai ales pentru că a promovat-o pe Țvetaeva, inamica ei personală. În timp ce rivalul lor acmeist Gheorghi Adamovici își dorea să vadă apariția unui roman psihologic rus, Slonim și Ivan Bunin credeau că introspecția psihologică și realismul social puteau încă să se contopească într-un întreg coerent: „vicisitudinile spirituale trebuiau
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
limită, sau dacă obstacolele antitanc lipseau, sau inamicul avea o superioritate numerică și tehinică zdrobitoare, era autorizată efectuarea unei retrageri mai ample. Doctrina militară franceză sublinia că în cazul unui front foarte larg în câmp deschis împotriva unor forțe blindate inamice concentrate, DLM trebuia să renunțe la defensiva descentralizată și să își concentreze forțele pentru acțiune. Prioux nu a urmat aceste instrucțiuni. Comandamentul francez a finalizat amplasarea forțelor de cavalerie pe 11 mai. Pe flancul stâng a fost plasată 3e DLM
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
regiunii Sedan. Acoperirea aeriană a blindatelor lui Prioux a fost astfel puternic redusă. În condițiile în care a cedat inițiativa strategică și dispunând de recunoaștere aeriană limitată, Prioux s-a putut limita doar la observarea zonelor de concentrare ale blindatelor inamice. Flancul drept al francezilor se baza pe linia de apărare formată de cursul râului Meuse. Orașul Huy era apărat cu două batalioane de infanterie grea motorizată, sprijinită de un număr mic de tancuri și piese de artilerie. Flancul stâng al
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
mâna omului”. Beneficiind de experiența căpătată în luptele de pe frontul de răsărit, germanii își construiseră liniile defensive principale chiar prin centrul orașelor plasate pe Linia Siegfried. Astfel, ei se foloseau de avantajul existenței străzilor înguste, care limitau mult mișcarea blindatelor inamice. În ciuda slabei pregătiri a militarilor care asigurau apărarea regiunii, fortificațiile care protejau Aachenul și regiunea Ruhr erau de bună calitate și reprezentau obstacole formidabile în calea înaintării forțelor americane. Americanii planificaseră o străpungere în acest sector, care trebuia să fie
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
reuniunii au ieșit în evidență concepțiile diferite ale lui Averescu și Prezan, primul propunând ca rolul cel mai important să revină Armatei 2, al cărui comandant era. Ea trebuia să dea lovitura principală la joncțiunea celor două grupuri de armată inamice dispuse din Bucovina până la Oituz și, respectiv, în Munții Vrancei și în Câmpia Siretului, pentru a le putea înfrânge apoi pe părți. După discuții furtunoase între Averescu și Prezan, participanții la conferință au adoptat planul mai realist propus de Prezan
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
mult la voia întâmplării. Copilaria ei are drept singur tovarăș ranchiuna față de mamă, care cu vremea se transformă în dorință de răzbunare. Aproape pe nesimțite, copila taciturnă și neglijată de toți devine o tânără plină de farmec, dar și egala inamicei sale dintotdeauna. De-acum, răzbunarea îi e mai la îndemână ca oricând, însă conflictul difuz dintre cele două femei e dominat de sentimente contradictorii, de intuiții și neînțelegeri, de impulsuri incontrolabile și remușcări copleșitoare. La fel ca Gabri, micuta Antoinette
Universul feminin între fragilitate și forță, între iubire și durere, între realitate și vis by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105733_a_107025]