446 matches
-
Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi;" ... - Art. 123: "(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii. (2) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii." ... - Art. 124: "(1) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, potrivit legii. Președintele și ceilalți judecători ai Curții Supreme de Justiție sunt numiți pe o perioadă de 6 ani. Ei pot fi reînvestiți în funcție. Promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în
DECIZIE nr. 14 din 21 ianuarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 şi 2 (care introduc art. 69^1-69^4 în Legea nr. 92/1992 ) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148739_a_150068]
-
criticate, referitoare la condițiile de numire și de revocare a magistraților consultanți, la participarea și atribuțiile acestora în completele care judeca, în prima instanța, cauzele privind conflictele de muncă, la statutul lor juridic care este diferit de cel al judecătorilor inamovibili, nu încalcă prevederile constituționale invocate. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și (6) și al
DECIZIE nr. 14 din 21 ianuarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 şi 2 (care introduc art. 69^1-69^4 în Legea nr. 92/1992 ) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148739_a_150068]
-
Articolul 90 Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizație stabilită prin Legea privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești. Titlul VI Drepturile și îndatoririle magistraților Articolul 91 Judecătorii numiți de Președintele României sînt inamovibili. Procurorii și judecătorii stagiari se bucură de stabilitate. Magistrații nu pot fi cercetați, reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată fără avizul ministrului justiției. Ministerul Justiției în colaborare cu Ministerul de Interne au obligația de a acorda, la cerere, protecție
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 - (*actualizată*) (**republicată**) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148432_a_149761]
-
de către procurorul general al Parchetului de pe lîngă Curtea Supremă de Justiție pe o durată de cel mult 2 luni într-un an. Delegarea poate fi prelungită peste acest termen, cu consimțămîntul procurorului. Articolul 96 Ministrul justiției poate dispune detașarea judecătorilor inamovibili, numai cu acordul scris al acestora, în cadrul Ministerului Justiției, la Institutul Național al Magistraturii, la alte instanțe judecătorești sau la alte autorități publice. Durată detașării este între 6 luni și 3 ani. Detașarea poate fi prelungită pentru o durată de
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 - (*actualizată*) (**republicată**) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148432_a_149761]
-
beneficiază de salariul integral, corespunzător funcției, de sporul de vechime în munca, precum și de drepturile de pensie. La încetarea activității, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în funcție de vechimea dobandita și de salariile realizate după reîncadrare. Articolul 157 Judecătorii sînt inamovibili pe data numirii lor de Președintele României. Numirea de către Președintele României a judecătorilor se va face pînă la data de 30 octombrie 1996. Articolul 158 Judecătorilor în funcție, care nu au fost propuși de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 - (*actualizată*) (**republicată**) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148432_a_149761]
-
la art. 1 din Codul civil. Curtea de Apel Iași apreciază că excepția de neconstituționalitate este fondată, deoarece ordonanță criticată a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor art. 124 alin. (1) din Constituție, conform cărora judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, potrivit legii, iar pe de altă parte, modifica dispozițiile Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României, care este o lege organică, ceea ce este contrar dispozițiilor art. 114 alin. (4) din Constituție. Potrivit prevederilor art.
DECIZIE nr. 147 din 9 mai 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Decretului Preşedintelui României nr. 423/2001 privind eliberarea din funcţie a unor judecători şi procurori financiari şi ale art. 116 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, introduse prin art. I pct. 39 din Legea nr. 77/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143314_a_144643]
-
ci la titlul IV "Economia și finanțele publice"; magistrații Curții de Conturi, care exercită activitatea jurisdicționala a acesteia, nu sunt judecători în sensul constituțional al termenului; singură asemănare cu judecătorii ce compun instanțele judecătorești este că ei sunt independenți și inamovibili și că li se aplică incompatibilitățile prevăzute de lege pentru judecători; chiar din prevederile art. 139 alin. (4) din Constituție, care se referă exclusiv la membrii Curții de Conturi numiți de Parlament, rezultă că statutul lor este similar, dar nu
DECIZIE nr. 147 din 9 mai 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Decretului Preşedintelui României nr. 423/2001 privind eliberarea din funcţie a unor judecători şi procurori financiari şi ale art. 116 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, introduse prin art. I pct. 39 din Legea nr. 77/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143314_a_144643]
-
sunt garantate."; - Art. 51: "Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."; - Art. 123: "(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii. (2) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii." ... - Art. 124: "(1) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, potrivit legii. Președintele și ceilalți judecători ai Curții Supreme de Justiție sunt numiți pe o perioadă de 6 ani. Ei pot fi reinvestiți în funcție. Promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în
DECIZIE nr. 322 din 20 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139750_a_141079]
-
independența justiției - care, potrivit art. 148 alin. (1), nu poate formă obiect de revizuire a Constituției - implică înainte de toate independența deplină a judecătorilor. În scopul garantării independenței judecătorilor, prin Constituție s-a stabilit că judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, potrivit legii. Totodată prin Legea fundamentală a fost prevăzută incompatibilitatea funcției de judecător cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior (art. 124), precum și interdicția participării acestora la activitatea partidelor politice [art. 37 alin. (3
DECIZIE nr. 322 din 20 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139750_a_141079]
-
asemenea judecătorilor, în slujba legii, ci reprezintă organizații interesate în modul de soluționare a cauzelor la judecarea cărora participa. Pe de altă parte asistenții judiciari nu prezintă garanțiile de independență stabilite prin Constituție în cazul judecătorilor. Astfel ei nu sunt inamovibili și nici nu li se interzice să exercite alte funcții publice sau private ori să facă parte din partide politice. În aceste condiții asistenții judiciari pot fi expuși ingerințelor, presiunilor și influentelor din partea organizațiilor pe care le reprezintă, a partidelor
DECIZIE nr. 322 din 20 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139750_a_141079]
-
92/1992, Ministerul Justiției poate verifica prin inspectorii generali judecătorești numai hotărârile irevocabile», îl informează pe Bajenaru Marin și Ministerul Justiției prin adresa nr. 23165. Curat irevocabil! Și angrenajul se declanșează. Să recunoști că ai greșit când, de fapt, ești... inamovibil? Mai bine s-ar sparge cerul! Nu pricepi, domnule, că orice hotărâre definitivă și irevocabilă este lege?» Doamna Aurica Constantinescu, președinta Tribunalului Brăila, mă primește acru. Mai să ies din birou. «Lege pentru cine?» mă uit la ea bezmetic. «Cum
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
se bazează pe probe precare, pe grave vicii de procedură. Să le luăm metodic, chiar dacă «procesul cocoșului cu gâtul chel» ne poate duce spre deriziune, dar aici este vorba despre destinul unui om. Să procedăm băbește, fiindcă noi nu suntem inamovibili. Inculpatul este Băjinaru Marin (și nu Băjenaru Marin sau Marian, care, de altfel, este un alt cetățean din Brăila, căsătorit cu o femeie pe care o cheamă tot... Olga și aflat într-un proces pentru «un tun» de grâu, dat
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
moșierilor, a birocrației de stat și a armatei. Astfel, Polonia condusă de ma-reșalul Pilsudski se înscrie în registrul dictaturii pure și simple pe cînd Ungaria amiralului Horthy constituie exemplul cel mai tipic al dictaturii absolute, al hegemoniei unui partid dominant inamovibil care se pretează la manipularea alegerilor. La rîndul lor, după cîteva tentative de guvernare parlamentară mai mult sau mai puțin agitate, Țările baltice au sfîrșit prin a ceda autoritarismului în perioada interbelică. Acest inventar este veridic doar cu condiția de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și cei care întocmesc rechizitoriile în baza probelor administrate la dosar. Nu cred să existe altceva decât unanimitate în scoaterea acestui corp profesional de sub influența și capriciile politicului. Totuși, ceea ce e stupefiant este faptul că magistrații sunt de la sine considerați inamovibili și, pe cale de consecință, nu își asumă nici cea mai mică responsabilitate pentru deciziile incorecte pe care, uneori în chip flagrant, le iau. Și judecătorul e om și poate greși; când însă vezi instituții complete de apel care dau pe
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
toată lumea că suntem în mijlocul unei revoluții tehnologice care impunea noi tipuri de conținut și noi obiceiuri de consum. O revoluție care răsturna un model de business ce funcționa, de bine de rău, de destulă vreme încât unii să-l creadă inamovibil și infailibil. Aglomerație în spațiul public Semnele erau, însă, clare. Jurnaliștii constatau că trebuie să împartă spațiul public și atenția cititorilor nu doar cu utili zatorii pasionați, care scriau pe forumuri și în subsolul articolelor din ziarele online, ci și
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
universal și prin scrutin de arondisment, își vede puterile limitate de către Senat, de inspirație conservatoare. Ales de colegii electorale în care Franța rurală este suprareprezentată (fiecare comună are un mare elector), Senatul numără 300 de membri, dintre care 75 sînt "inamovibili", aleși pe viață de către Adunarea națională, apoi cooptați. Monarhiștii nu-și pierdeau speranța în faptul că aceste instituții ar fi putut avea cîndva în fruntea lor un monarh constituțional. Criza din 16 mai. Alegerile legislative din 1876 conferă majoritate republicanilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mari partide organizate, nu conduce la afirmarea autorității președintelui Consiliului. Imuabilitatea oamenilor permite totuși ducerea la bun sfîrșit a marilor reforme republicane în materie de școală și de libertăți. Revizuirea constituțională din 1884 îi suprimă pe cei 75 de senatori inamovibili, modifică regimul electoral al Senatului, afirmă că "forma republicană de guvernămînt nu poate face obiectul unei propuneri de revizuire". Republica devine "regimul definitiv" al Franței. Republicanii de guvernare la putere Marile legi republicane. Ieșiți învingători din criză, republicanii sînt totuși
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
societății romane. 3. În provincie, consiliul unei cetăți. Sub Revoluție și Imperiu: una din cele patru (apoi trei) adunări care înconjoară puterea Consulară apoi imperială. Sub al Doilea Imperiu, Senatul este format din membrii de drept și din membrii numiți, inamovibili. El are o putere constituantă pe care o pierde la 20 aprilie 1870. Legea constituțională din 24 februarie 1875 face din Senat o cameră superioară care conține 75 de inamovibili cooptați și 225 aleși din colegiile formate din deputați, consilieri
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este format din membrii de drept și din membrii numiți, inamovibili. El are o putere constituantă pe care o pierde la 20 aprilie 1870. Legea constituțională din 24 februarie 1875 face din Senat o cameră superioară care conține 75 de inamovibili cooptați și 225 aleși din colegiile formate din deputați, consilieri generali, consilieri de arondisment și delegați. Revizuirea din 1884 pune capăt inamovibililor și crește numărul delegaților în funcție de numărul consilierilor municipali. Sub a IV-lea Republică, ca urmare a legii din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aprilie 1870. Legea constituțională din 24 februarie 1875 face din Senat o cameră superioară care conține 75 de inamovibili cooptați și 225 aleși din colegiile formate din deputați, consilieri generali, consilieri de arondisment și delegați. Revizuirea din 1884 pune capăt inamovibililor și crește numărul delegaților în funcție de numărul consilierilor municipali. Sub a IV-lea Republică, ca urmare a legii din 23 septembrie 1948, Consiliul Republicii (ai cărui membri decid să se numească senatori) este ales după dispoziții comparabile cu cele ale Senatului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
definiții, mai complexă, prima definiție, mai directă și simplă, are meritul de a conține o descriere empirică, specifică, a regimurilor democratice (preferabilă în cazul în care se urmează o direcție de investigație empirică). În timp ce participarea și disensiunea sunt, împreună, caracteristici inamovibile ale democrației liberale a maselor, competiția și receptivitatea sunt trăsături centrale ale unei viziuni normative, puțin relevante pentru o definiție empirică. Pare corectă viziunea lui Sartori care susține, indirect, indispensabilitatea unui grad minim de competiție și receptivitate pentru a descrie
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
toate nivelurile: prefecții în departamente, subprefecții în arondismente și primarii în orașe reprezintă nu pe cei administrați, ci statul. În domeniul judiciar, alegerea dispare și aici (excep-tînd judecătorii de pace), magistrații fiind numiți de acum înainte de Primul consul și fiind inamovibili. Reorganizarea financiară completează măsurile luate de Revoluție și se vede aici grija noului regim pentru ordine și eficacitate. Consulatul păstrează impozitele stabilite de Revoluție, dar organizează un corp de funcționari însărcinați să le strîngă. Punînd capăt manevrelor financiare de care
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
disciplina, îndrumarea metodică etc. Din a doua jumătate a secolului XVIII se constată o preocupare mai susținută pentru stabilitatea și continuitatea învățământului. Învățătorii sau profesorii care dădeau dovadă de cunoaștere științifică de specialitate și de pricepere didactică în profesie deveneau inamovibili, ,,dascăli nestrămutați”, cum a fost cazul dascălului Chiriță de la școala Sf. Gheorghe-Vechi din București. Tot din aceeași perioadă, programele școlare se orientează către discipline științifice și spre studiul limbilor străine (franceza, germana, italiana). Pot fi remarcați o serie de înalți
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
perioada 2011-2017, din cei 14 magistrați aleși majoritatea ocupă funcții de conducere ale instanțelor/parchetelor și numai un număr de trei au optat pentru demisie din acestea. Curtea Constituțională a declarat că pe durata exercitării funcției de conducere magistratul este inamovibil, astfel că prin lege nu se poate decide scurtarea acesteia în timpul mandatului (Dec. CCR nr. 375/2005). De aceea, este necesar a se prevedea prin Constituție încetarea de drept a funcției de conducere, odată cu validarea magistratului ca membru CSM. e
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
judecătorii CCR nu sunt incluși în corpul magistraților și, de altfel, nici art. 142-144 din Constituție, care le reglementează statutul (sunt judecători, au mandat de 9 ani, sunt numiți câte trei de Senat, Camera Deputaților și Președinte, sunt independendeți și inamovibili pe durata mandatului) și nici legislația infraconstituțională nu le atribuie calitatea de magistrat și nu îi supune autorității disciplinare a CSM Apoi, art. 52 alin. 3 prevede că "Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]