284 matches
-
poate fi modificată printr-o ordonanță de urgență, iar pe de altă parte, că nu există o situație excepțională, în sensul art. 114 alin. (4) din Constituție, care să justifice modificarea acesteia. Se mai susține că prevederile ordonanței criticate afectează inamovibilitatea judecătorilor, incalcandu-se astfel dispozițiile art. 124 din Constituție. În ceea ce privește neconstituționalitatea Decretului Președintelui României nr. 423/2001 , se arată că acesta a fost emis cu încălcarea principiului neretroactivității legii civile, consacrat la art. 15 alin. (2) și la art. 78
DECIZIE nr. 147 din 9 mai 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Decretului Preşedintelui României nr. 423/2001 privind eliberarea din funcţie a unor judecători şi procurori financiari şi ale art. 116 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, introduse prin art. I pct. 39 din Legea nr. 77/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143314_a_144643]
-
În ceea ce privește neconstituționalitatea ordonanței criticate față de prevederile art. 124 din Constituție, Guvernul consideră că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 139 alin. (4), care stabilesc statutul membrilor Curții de Conturi. În acest context Constituția permite legiuitorului să stabilească limitele și conținutul inamovibilității, astfel încât dispozițiile legale criticate sunt emise în conformitate cu Legea fundamentală. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile
DECIZIE nr. 147 din 9 mai 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Decretului Preşedintelui României nr. 423/2001 privind eliberarea din funcţie a unor judecători şi procurori financiari şi ale art. 116 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, introduse prin art. I pct. 39 din Legea nr. 77/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143314_a_144643]
-
prin deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezența cauza, deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea acestei jurisprudențe. Autorul excepției mai susține că reorganizarea autorității publice în care își desfășoară activitatea judecătorii financiari nu poate afecta inamovibilitatea acestora. Sub acest aspect, în jurisprudența să, de exemplu, prin Decizia nr. 91 din 21 martie 2002, care își menține valabilitatea și în prezentul dosar, Curtea Constituțională a reținut că măsura încetării mandatului membrilor Curții de Conturi înainte de termen, ca
DECIZIE nr. 147 din 9 mai 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Decretului Preşedintelui României nr. 423/2001 privind eliberarea din funcţie a unor judecători şi procurori financiari şi ale art. 116 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, introduse prin art. I pct. 39 din Legea nr. 77/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143314_a_144643]
-
termen, ca urmare a reorganizării activității și a reducerii numărului de membri care o compun, măsuri stabilite prin dispozițiile legii organice de modificare și completare a Legii nr. 94/1992 , nu încalcă dispozițiile art. 139 alin. (4) din Constituție cu privire la inamovibilitatea și independentă membrilor Curții de Conturi. Această deoarece art. 139 din Constituție nu stabilește nici numărul membrilor Curții de Conturi și nici durata mandatului acestora și lasă legiuitorului posibilitatea de a stabili limitele inamovibilității și independenței membrilor Curții de Conturi
DECIZIE nr. 147 din 9 mai 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Decretului Preşedintelui României nr. 423/2001 privind eliberarea din funcţie a unor judecători şi procurori financiari şi ale art. 116 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, introduse prin art. I pct. 39 din Legea nr. 77/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143314_a_144643]
-
139 alin. (4) din Constituție cu privire la inamovibilitatea și independentă membrilor Curții de Conturi. Această deoarece art. 139 din Constituție nu stabilește nici numărul membrilor Curții de Conturi și nici durata mandatului acestora și lasă legiuitorului posibilitatea de a stabili limitele inamovibilității și independenței membrilor Curții de Conturi. Față de cele arătate, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 116 alin. (2) și (3) din Legea nr. 94/1992 , republicata, introduse prin art. I pct. 39 din Legea nr. 77/2002 , urmează să fie
DECIZIE nr. 147 din 9 mai 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Decretului Preşedintelui României nr. 423/2001 privind eliberarea din funcţie a unor judecători şi procurori financiari şi ale art. 116 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, introduse prin art. I pct. 39 din Legea nr. 77/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143314_a_144643]
-
partidelor politice [art. 37 alin. (3)]. Cu aceeași finalitate, prin Constituție a fost instituit, ca o a treia componentă a autorității judecătorești, Consiliul Superior al Magistraturii, compus în exclusivitate din magistrați aleși de Parlament, care are ca principală funcție asigurarea inamovibilității, a independenței și a imparțialității judecătorilor, prin propunerile de numire a acestora pe care le face Președintelui României, prin puterea de decizie în ceea ce privește promovarea în funcție și transferarea judecătorilor, precum și prin rolul de consiliu de disciplină al judecătorilor. Pe baza
DECIZIE nr. 322 din 20 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139750_a_141079]
-
data prevăzută la alin. 1, se va asigura verificarea și selecția personalului unităților de justiție și procuratura, în scopul înlăturării persoanelor necorespunzătoare profesional sau moral, precum și recrutarea de noi specialiști, de certă valoare, în scopul realizării condițiilor pentru instituirea principiului inamovibilității. Articolul 15 Orice dispoziții contrare prezentului decret-lege se abroga. PREȘEDINTELE CONSILIULUI PROVIZORIU DE UNIUNE NAȚIONALĂ ION ILIESCU Anexă 1 INDICATORUL funcțiilor și salariilor din instanțele judecătorești și unitățile de procuratură valabil de la 1 iunie 1990 17. Aprod 5 7 9
DECRET-LEGE nr. 140 din 11 mai 1990 privind încadrarea şi salarizarea personalului din unităţile de justiţie şi procuratura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107003_a_108332]
-
pentru societatea românească, existența sub diverse forme până la apariția proiectului de constituție din 1859 a unor principii liberale precum egalitatea drepturilor politice, desființarea tuturor privilegiilor, egalitatea în fața legii și a dărilor, garantarea libertății individuale, libera expresie a ideilor, răspunderea funcționarilor, inamovibilitatea magistraților, toleranța religioasă 98. Cel care surprindea acum era din nou I.C. Brătianu, dar de această dată într-un sens contrar celui în care ne obișnuise, și anume acela de promotor al liberalismului european, al noului. Liberalul muntean se făcea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
constituțională are, între altele, un obiectiv care vizează puterea judecătorească, singura în măsură să asigure această izonomie, această egalitate a legii. Fără judecători competenți și onești nu vom înfăptui niciodată acest deziderat. Vorbim deseori de independența puterii judecătorești și de inamovibilitatea judecătorilor. Aceste instrumente formale sunt definitorii pentru statul de drept, dar nu sunt suficiente. Avem nevoie de judecători care să înțeleagă valorile statului de drept și ale democrației constituționale, care să creadă în aceste valori și care să le slujească
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
P. Tomescu, spunea că Asociația participă cu drag la sărbătorirea doctorului Topa, vicepreședinte în comitetul central al asociației. Îi face urarea ca în calitate de reprezentant al medicilor în Asigurările sociale să lupte și să reușească, pentru ca medicii din asigurări să aibă inamovibilitate, stabilitate și o salarizare demnă. Să lupte în consiliu atât pentru sănătatea lucrătorilor asigurați cât și pentru viața morală și materială a medicilor. Dl. dr. Caramzulescu, din partea Spitalului de Chirurgie, Accidente de Muncă și Mecanoterapie: aduce omagiul serviciului condus de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
comune erau Comisia centrală, care alcătuia legile și înalta curte de casație; era statuată responsabilitatea ministerială și erau desființate rangurile și privilegiile boierești. Puterea judecătorească urma să fie independentă de cea legislativă și executivă, urmând a se realiza treptat și inamovibilitatea judecătorilor. Domnul urma să fie ales în fiecare țară, pe viață, de către o Adunare electivă. Candidații la această funcție trebuiau să aibă un venit anual de 3000 de galbeni și să fi slujit în funcții publice vreme de zece ani
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
fost următoarele: organizarea forțelor armate, accesibilitatea generală la funcțiile publice, așezarea generală a contribuțiilor, egalitatea în fața legii, respectarea domiciliului și a libertății individuale, responsabilitatea ministerială, libertatea cultelor, neatârnarea bisericii Moldovei față de Patriarhia de la Constantinopol, separarea puterii executive de cea legislativă, inamovibilitatea judecătorilor, emanciparea orașelor, constituirea comunelor, instrucțiunea publică etc. Un simpatizant al cauzei unioniste era Gladstone, a cărui ușă a fost permanent deschisă membrilor exilului românesc. într-o moțiune prezentată la 4 mai 1858, el arăta că Unirea aduce fericire și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
consacrate prin legea fundamentală abia urmau să fie create (Curtea Constituțională și Avocatul Poporului); Parlamentul și Președintele urmau să fie aleși în primul lor mandat constituțional; autoritățile administrației publice locale funcționau în provizorat, fără o lege de organizare; independența și inamovibilitatea magistraților nu erau încă realizate. Totuși, existau de acum înainte cadrele juridice necesare dezvoltării statului de drept și democrației pluraliste. Ca orice construcție juridică, legea fundamentală a României adoptată în 1991 nu a fost infailibilă. Din tensiunile generate de principalele
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și tribunalelor. Anumite prevederi, cum ar fi sistemul electoral cenzitar destul de înaintat pentru acea perioadă (patru colegii electorale), interzicerea cenzurii, implementarea principiului responsabilității ministeriale reprezentau progrese substanțiale, umbrite oricum de restricții, precum acordarea cetățeniei române doar creștinilor sau absența principiului inamovibilității judecătorilor. Revizuită în 1879 (acordarea cetățeniei evreilor), în 1881 (proclamarea Regatului), în 1884 și în 1912, Constituția din 1866 va rămâne în vigoare până în 1923, atunci când a fost adoptat un nou text fundamental. Necesitatea unei noi Constituții era evidentă, având
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
numai dacă, în realizarea acestei competențe, el își îndeplinește în mod independent și imparțial atribuțiile stabilite prin lege. Iar factorii ce asigură independența și imparțialitatea acestui organ de jurisdicție îi constituie modul de desemnare a membrilor săi, durata mandatului și inamovibilitatea membrilor în cursul mandatului, precum și existența unei protecții adecvate împotriva presiunilor exterioare (Deciziile CCR nr 518/2007, nr.779/2009, nr.1.556/2011). Referitor la această ultimă condiție, Curtea Constituțională a decis că, în activitatea individuală, membrul Consiliului trebuie
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
for the Judiciary in EU Countries, disponibilă la www.recj.eu. De asemenea, referiri cu privire la structura și atribuțiile consiliilor din diverse țări se regăsesc în Avizul nr. 1 din 2001 al CCJE referitor la standardele privind independența puterii judecătorești și inamovibilitatea judecătorilor. Cu privire la competența consiliilor din diverse țări în materie disciplinară, a se vedea Avizul nr. 3 din 2002 al CCJE referitor la principiile și regulile privind conduita profesională a judecătorilor și în mod deosebit etica, comportamentul inadecvat și imparțialitatea. 10
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
făgăduit în opoziție. Mihail Kogălniceanu are cuvântul și spune că a tratat cu prințul Dimitrie Ghica. Acestuia i-a propus să constituie un minister de destindere a coardei, să ia miniștri din toate grupurile opoziției, să aducă o lege a inamovibilității magistraturei, o lege reală contra cumulului și, în fine, dizolvarea Camerelor. Dizolvarea nu acum, ci în câteva luni. Toate aceste condițiuni au fost primite, când ne-am pomenit că înțelegerea a căzut. Aci este un mister care nu e de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și 5 la Casație. Apoi lefuri de trei ori mai mari. D. Constantin Dissescu, iarăși unul din cei tineri, combate eligibilitatea, pentru chestiunile de fapt cere juriul, admite juriul și în apel. Cere numirea prin concurs și un fel de inamovibilitate. Primește judecătorul unic la întâia instanță, 3 la apel și 5 la Casație. Cel mai lung și interesant discurs a fost al lui Tache Ionescu, de curând sosit de la Paris. Discursul său a fost foarte ascultat. Tache Ionescu a cerut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nu l-a mai lăsat să vorbească și a închis discuția. Față cu acest procedeu, au părăsit sala Tache Ionescu, C. Dissescu, C. Nacu și C.C. Arion. Iar cei rămași în sală, în număr de 16, au votat următoarele propuneri: Inamovibilitatea pentru judecătorii de la Curți. Noviciatul fără concurs pentru judecătorii de întâia instanță. Pe viitor ministrul să nu mai poată muta un magistrat fără consimțământul său. Iar înaintările se vor face pe două liste, una întocmită de ministrul luând de normă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de studii”, se avea în vedere latura documentară, dar și stimularea capacității de asimilare prin trezirea curiozității elevilor. La Muzeul Satului s-a desfășurat lecția Satul -vatră de istorie națională, iar la Palatul de Justiție, lecții despre instanțele de judecată, inamovibilitatea magistraților, instituția Baroului. În clasă existau pupitre individuale, o catedră simplă, fără estradă, o tablă neagră cu scripete, epidiascop, ecran pentru proiecție, o pianină. Pe pereții clasei se aflau o hartă a României, o icoană, portretul regelui Carol al II
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
reinstaurarea legalității și a ordinii, la Întărirea statutului judecătorilor, la extinderea Învățământului ș.a. Vorbind despre el la persoana a treia, Antonescu XE "Antonescu, Ion" le-a spus anchetatorilor Înainte de procesul său: „Mareșalul Antonescu a găsit o constituție teroristă, a introdus inamovibilitatea În magistratură, a făcut legea judecătorească, a introdus autonomia universitară”, iar În alt loc și-a subliniat crezul: „Eu am fost totdeauna contra crimelor, mai ales contra crimelor politice”. „Am garantat viața, libertatea și avutul fiecăruia.”68 Toate acestea erau
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
încetarea de drept a contractului individual de muncă. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile de lege criticate vin în contradicție cu prevederile art. 15 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că nici aceasta nu este întemeiată, nimeni neputând pretinde inamovibilitate sau stabilitate într-o funcție, fără îndeplinirea criteriilor și condițiilor legale. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 53 din Constituție, Curtea reține că acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale
DECIZIE nr. 545 din 7 decembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 lit. h) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164714_a_166043]
-
priimire. Articolul 101 Portăreii voru avea o cameră deosebită unde voru lucra actele loru și voru conserva hartiele ce li se incredinteza. Articolul 102 Unu regulamentu specialu va regulă mai pe largu atribuțiunile și modulu implinirei datorieloru. Titlul IX. Despre inamovibilitate. Articolul 103 Președinții, membrii și supleanții curtiloru de apelu și ai tribunaleloru județene voru putea deveni inamovibili, tote curțile sau tribunalele de o dată sau una, sau mai multe curți, unulu sau mai multe tribunale prin legiuiri speciale. Articolul 104 Judecătorii
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
emis în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii. Dispozițiile art. 64 sunt aplicabile în mod corespunzător. Articolul 159 De la data publicării prezenței legi în Monitorul Oficial al României și până la dobândirea inamovibilității în condițiile prezenței legi, numirea, transferarea, promovarea, suspendarea și eliberarea din funcție a judecătorilor sunt în competența ministrului justiției. Până la numirea procurorilor în condițiile prezenței legi, numirea, transferarea, promovarea, suspendarea și eliberarea din funcție a acestora sunt în competența procurorului
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (**republicată**) (*actualizată*) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158262_a_159591]
-
conflictelor de muncă, hotărârea se pronunța numai de judecătorii care fac parte din complet, magistrații consultanți participând la deliberări numai cu vot consultativ", motiv pentru care "actul de justiție este infaptuit numai de judecători, care îndeplinesc condițiile de independenta și inamovibilitate prevăzute de Constituție". Magistrații consultanți, deși au denumirea de magistrați, nu fac parte din corpul magistraților, nu se bucura de inamovibilitate, ci sunt numiți de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Economic și Social. Cat privește încălcarea art. 125 alin. (3
DECIZIE nr. 286 din 3 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1 - 1^3 şi ale secţiunii a II^1-a "Magistraţii consultanţi" din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor ale Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151368_a_152697]