547 matches
-
se recomandă corecția fizică, și bănuim că numele marelui înțelept a fost amintit doar pentru a conferi autoritate unei practici care nu putea fi decât barbară. Emilia este surprinzător de demodată în această povestire a ei în care, chiar din incipit, structurat ca o adevărată predică, glorifică nevoia obedienței și totalei dependențe a femeii de soț, ilustrând ambivalența atitudinii boccaccești în perceperea rolului femeii, așa după cum am mai subliniat: „toată obștea femeiască a fost supusă de către obiceiuri, de fire și de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
eroine precum prințesa de Clèves, Emma Bovary și Anna Karenina, deoarece întregul roman este o proiecție a sufletului torturat al unei femei îndrăgostite.” Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 39. (trad. n.) 238 ștefan Crudu, loc. cit., pp. XI-XII. 86 Încă din incipit, naratoarea Fiammetta se dorește o inițiatoare în complexa ars amandi, admirăm o scriitură feminină destinată doar femeilor: „Nu țin însă ca întâmplările mele să ajungă și sub ochii bărbaților, ba chiar, atât cât îmi e cu putință, le interzic acest
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
devin supărătoare, sau să-i întrerupă dacă sunt plictisitori în istorisirile lor. Grupul chaucerian este dinamic, mereu în mișcare, în expansiune nu doar verbală, se agită și vociferează, nu oferă imaginea unei elite umane, ci, dimpotrivă, un revers al ei. Incipitul Povestirilor din Canterbury ne introduce într-o lume aparte: este un moment de reviriment al întregii naturi, ca o promisiune anticipatoare de bucurie, viață și plenitudine. Sevele din natură pătrund și în oamenii entuziasmați de dorul și nevoia expansiunii, a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a femeii de a-și aroga dreptul interpretării Scripturii, ea răsturnând astfel un monopol masculin al hermeneuticii biblice.301 Personajul feminin conștientizează permanent că are experiența, dar nu și autoritatea de a interpreta textele și de a predica. Chiar din incipit, declară lipsa unei autorități care să o îndreptățească să se facă auzită în rândul pelerinilor, predicând și interpretând textele sfinte: „Experience, though noon auctoritee”302, cu toate acestea permanent își exprimă punctul de vedere. Nu este învățată, cultura ei fiind
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și superficială, Chaucer manifestând o vădită simpatie față de acestă reprezentantă a cinului monahal. Portetul celei de-a doua maici nu este, din păcate, conturat de către narator, bănuim doar că, făcând parte din suita stareței, a împrumutat ceva din preocupările acesteia. Incipitul povestirii ei este în aceeași notă moralizatoare, ea condamnă lenea, văzută ca un păcat grav.503 Curios este că tocmai accedia li se reproșa călugărilor vremii, iar cuvintele rostite de maică nu pot fi decât o intenție ironică a autorului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este cel care în poem i-a trasat modul în care să structureze opera: „Doar miezul să-l alegi din viața lor,/ 185 tot din literatura veche, ridicată la rang de model suprem și apreciată la superlativ, deoarece și în incipitul acestei opere regăsim motive des folosite de autor: lauda adusă cărților 675, elogiul adresat poeților francezi 676, aluziile mitologice, momentul temporal al primăverii, visul. Poetul englez are ca model predecesorii italieni, Francesco Petrarca și Giovanni Boccaccio, Legenda femeilor cinstite, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
poate povesti într-o manieră elegantă, așa cum au făcut unii pelerini de-a lungul călătoriei. Istorisirea lui ne conduce în timpul străvechilor briți, adică într-o epocă a cavalerismului, acțiunea desfășurându-se în Armonica (Bretania, regiune din Franța). Avem, încă din incipit, imaginea unui cuplu ideal: cavalerul Arveragus și soția sa, Dorigena. „Kittredge a considerat această povestire o definiție a unei căsnicii ideale, cu care autorul și-a propus, poate, să rezolve acea << marriage debate >>”817 în care s-au implicat mulți
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
trad. n.) 988 Ibidem. 989 Ibidem, p. 192. 267 Ilustrează, aparent, o donna angelicata, coborâtă din cer, perfectă, imaterială aproape. Frumusețea fizică o diferențiază de ceilalți și în același timp o izolează, subliniindu-i în plus solitudinea.990 Boccaccio, în incipitul poemului său, făcea o prezentare sumară a tinerei văduve părăsită de tatăl dezertor în tabăra grecilor.991 Personajul feminin din opera lui Chaucer rămâne o figură solitară, chiar dacă are alături niște prieteni și trei nepoate, nimeni din grup nu îi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lui Boccaccio, personajul său feminin, Fiammetta, este cea care scrie un roman în care își dezvăluie trăirile cele mai ascunse și se confesează cu durere, fiind părăsită de iubitul ei, Filostrato), îi dau sfaturi și pledează pentru educarea ei. În incipitul Decameronului, naratorul boccaccesc, subiectiv și implicat, deși se declară nefericit în iubire, nu este un blazat, ci a rămas cu o amintire frumoasă, plăcută despre dragostea pierdută, gândurile sale îndreptate spre trecut țin acum locul chinului istovitor de a se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
îndreptate spre trecut țin acum locul chinului istovitor de a se vedea deposedat de clipele de maximă intensitate a trăirii dragostei de altădată. „Primele cuvinte ale Decameronului sunt <<Umana cosa è aver compassione degli afflitti>>114. Alegerea acestor cuvinte în incipitul cărții nu poate fi arbitrară; sugerează, simplu și explicit, că lumea descrisă este una care stă sub semnul omenescului și că valorile acceptate sunt, de asemenea, cele umane.”115 Se subliniază astfel umanismul, dar și indulgența autorului față de complexitatea ființei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 20. 60 din fața realității, care nu întotdeauna este posibilă, poate servi ca un model de comportament.”146 Prin aceste voci care reușesc să nu rămână doar simple alegorii, Boccaccio își trasează, încă din incipitul Decameronului, dorința de a realiza o inițiere într-o lume complexă, aflată sub semnul bucuriei, al jocului și al cântecului, o lume idilică și ademenitoare, care uneori cunoaște și supliciul dragostei neîmpărtășite și care dorește, cu orice preț, să se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
adulterul cunoscut și acceptat devine o modalitate de a diversifica o existență banală și de ilustrare a unei moralități laxe. Toate acestea sunt permise poate și datorită finalității întrunirii celor zece, pe care Fiammetta nu uită să o reamintească în incipitul povestirii din ziua a noua: „dorința de a petrece și de a uita de griji”186, dar și unei nevoi permanente de creare a unei impresii de veridicitate „fiindcă a te îndepărta de la adevăr în povestire înseamnă să înjumătățești plăcerea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
îi conferă valoare și respect omului ce o deține, și de cele mai multe ori îi salvează chiar viața. „Voinică și chipeșă la trup, iar la obraz plăcută și surâzătoare” 190 , Filomena este o bună cunoscătoare a proverbelor populare, care sintetizează în incipit ceea ce ea dorește să dezvolte în povestire și care nu pot fi decât pe linia moralizatoare pe care și o impune: „căci ascultându-mă pe mine, veți ști și voi în viitor să vă feriți de cei ce-s necinstiți
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se recomandă corecția fizică, și bănuim că numele marelui înțelept a fost amintit doar pentru a conferi autoritate unei practici care nu putea fi decât barbară. Emilia este surprinzător de demodată în această povestire a ei în care, chiar din incipit, structurat ca o adevărată predică, glorifică nevoia obedienței și totalei dependențe a femeii de soț, ilustrând ambivalența atitudinii boccaccești în perceperea rolului femeii, așa după cum am mai subliniat: „toată obștea femeiască a fost supusă de către obiceiuri, de fire și de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
eroine precum prințesa de Clèves, Emma Bovary și Anna Karenina, deoarece întregul roman este o proiecție a sufletului torturat al unei femei îndrăgostite.” Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 39. (trad. n.) 238 ștefan Crudu, loc. cit., pp. XI-XII. 86 Încă din incipit, naratoarea Fiammetta se dorește o inițiatoare în complexa ars amandi, admirăm o scriitură feminină destinată doar femeilor: „Nu țin însă ca întâmplările mele să ajungă și sub ochii bărbaților, ba chiar, atât cât îmi e cu putință, le interzic acest
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
devin supărătoare, sau să-i întrerupă dacă sunt plictisitori în istorisirile lor. Grupul chaucerian este dinamic, mereu în mișcare, în expansiune nu doar verbală, se agită și vociferează, nu oferă imaginea unei elite umane, ci, dimpotrivă, un revers al ei. Incipitul Povestirilor din Canterbury ne introduce într-o lume aparte: este un moment de reviriment al întregii naturi, ca o promisiune anticipatoare de bucurie, viață și plenitudine. Sevele din natură pătrund și în oamenii entuziasmați de dorul și nevoia expansiunii, a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a femeii de a-și aroga dreptul interpretării Scripturii, ea răsturnând astfel un monopol masculin al hermeneuticii biblice.301 Personajul feminin conștientizează permanent că are experiența, dar nu și autoritatea de a interpreta textele și de a predica. Chiar din incipit, declară lipsa unei autorități care să o îndreptățească să se facă auzită în rândul pelerinilor, predicând și interpretând textele sfinte: „Experience, though noon auctoritee”302, cu toate acestea permanent își exprimă punctul de vedere. Nu este învățată, cultura ei fiind
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și superficială, Chaucer manifestând o vădită simpatie față de acestă reprezentantă a cinului monahal. Portetul celei de-a doua maici nu este, din păcate, conturat de către narator, bănuim doar că, făcând parte din suita stareței, a împrumutat ceva din preocupările acesteia. Incipitul povestirii ei este în aceeași notă moralizatoare, ea condamnă lenea, văzută ca un păcat grav.503 Curios este că tocmai accedia li se reproșa călugărilor vremii, iar cuvintele rostite de maică nu pot fi decât o intenție ironică a autorului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este cel care în poem i-a trasat modul în care să structureze opera: „Doar miezul să-l alegi din viața lor,/ 185 tot din literatura veche, ridicată la rang de model suprem și apreciată la superlativ, deoarece și în incipitul acestei opere regăsim motive des folosite de autor: lauda adusă cărților 675, elogiul adresat poeților francezi 676, aluziile mitologice, momentul temporal al primăverii, visul. Poetul englez are ca model predecesorii italieni, Francesco Petrarca și Giovanni Boccaccio, Legenda femeilor cinstite, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
poate povesti într-o manieră elegantă, așa cum au făcut unii pelerini de-a lungul călătoriei. Istorisirea lui ne conduce în timpul străvechilor briți, adică într-o epocă a cavalerismului, acțiunea desfășurându-se în Armonica (Bretania, regiune din Franța). Avem, încă din incipit, imaginea unui cuplu ideal: cavalerul Arveragus și soția sa, Dorigena. „Kittredge a considerat această povestire o definiție a unei căsnicii ideale, cu care autorul și-a propus, poate, să rezolve acea << marriage debate >>”817 în care s-au implicat mulți
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
trad. n.) 988 Ibidem. 989 Ibidem, p. 192. 267 Ilustrează, aparent, o donna angelicata, coborâtă din cer, perfectă, imaterială aproape. Frumusețea fizică o diferențiază de ceilalți și în același timp o izolează, subliniindu-i în plus solitudinea.990 Boccaccio, în incipitul poemului său, făcea o prezentare sumară a tinerei văduve părăsită de tatăl dezertor în tabăra grecilor.991 Personajul feminin din opera lui Chaucer rămâne o figură solitară, chiar dacă are alături niște prieteni și trei nepoate, nimeni din grup nu îi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se poate exprima decât în citate. Cărțile formează, fizic, chiar relieful insulei. Noii Adam și Eva trebuie să-și adapteze dialogul la conținutul volumelor. În final, descoperă că insula însăși este o carte enormă a cărei primă frază e chiar incipitul povestirii Insula. Deasupra acestei fantezii, în raporturile personajelor cu cartea și biblioteca nu mai poate fi pus nimic. Ba nu! Există biblioteca virtuală cu fiecare carte accesibilă în același timp unei mulțimi de cititori. Și despre ea se va scrie
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
consistență, care m-a obsedat vreme Îndelungată”. „Bunul Dumnezeu - Muza - ne oferă gratis primul vers.” Aragon Își Începea romanele cu o frază ce Îi venea pe neașteptate; ne povestește asta În Je n’ai jamais appris à écrire ou les incipit. Lui García Márquez i-a trecut prin minte Într-o zi să scrie o frază: „Mulți ani după aceea, În fața plutonului de execuție, colonelul Aureliano Buendía avea să-și amintească de după-amiaza Îndepărtată, când tatăl său l-a dus să
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
acțiunii sale. G. Péninou propune (1981) o corelație interesantă, între sintagmatica narativă și efectul persuasiv (altfel spus între sintaxa și pragmatica mesajului publicitar) în ceea ce el numește modelul salvării, modelul pradoxului, modelul enigmei și al unicității. Modelul salvării propune ca incipit o aserțiune banală urmată de evocarea unei situații concrete dificile la care intervine agentul salvator printr-o anumită prestație; această "épreuve glorifiante" este urmată de o concluzie care generalizează rolul benefic al agentului. Aserțiunea introductivă Situația dificilă Prezentarea agentului salvator
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
parodieze filonul de înțelepciune greacă rezultat din dialogurile socratice, iar ca alternativă să "înfățișeze" soarta schimbătoare a eroilor printre care se numără și el însuși. Ceea ce se va și întâmpla, de-a lungul celor două părți distincte care urmează acestui incipit romanesc, rămas astfel după dispariția mai multor calupuri de text. În prima parte a operei, Cena Trimalchionis, Petronius construiește o parodie atât neliterară (a modului de viață socratic, căruia îi opune realitatea contemporană lui Petronius, surprinsă cu prilejul banchetului dat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]