506 matches
-
Limbii adoptive îi este atribuită capacitatea demiurgică de a suporta o existență eterată, în care urmele barbarului încolțit sunt încă perceptibile: Inconvenientul practicării unei limbi de împrumut e că nu ai dreptul să faci prea multe greșeli. Or, doar căutînd incorectitudinea fără a abuza de ea, atingînd în fiecare clipă solecismul, poți da o aparență de viață scriiturii. (NN) Cioran nu cade însă în păcatul idolatriei stilului și știe că, în fond, realitatea nu e mai puțin găunoasă atunci cînd figurația
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
posibilitate de salvare" și că al său, dimpotrivă, nefiind de aceeași gravitate, nu îi neagă posibilitatea de a spera. Într-adevăr, cum ușor de observat, primele cer pedeapsa maximă: atentat la viața lui Augustus, trădarea secretelor de stat, (violență și) incorectitudine de limbaj, firește, la adresa lui Augustus. Vina lui se reduce, însă, la faptul de a fi văzut comiterea delictului de către altcineva și nimic mai mult: cum spune insistent, el are vina de a fi avut ochi! Noi am spune că are
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
persoană sau o acțiune să fie privită într-un anumit fel. Aceasta înseamnă că se caută proiectarea asupra lor a unei definiții favorabile sau, cel putin, acceptabile, iar critică trebuie să vizeze legitimitatea respectivelor manipulări ale simbolurilor, nu corectitudinea sau incorectitudinea acțiunii în sine de a manipula simboluri, ceea ce ar însemna a nega, în fond, structura simbolică a oricărui joc social. Însă undeva, pe parcursul travaliului simbolizator al comunicării sociale apare impresia (sau obsesia) că utilizarea datelor semnificative ale realității este inacceptabilă
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
traducere din germană de Thomas Kleininger, Ed. Humanitas, București, 2006), J. M. Bochenski face distinția între autoritate epistemică și autoritate deontica. Această distincție ne ajută să înțelegem trecerile nelegitime de la un tip de autoritate la altul și, astfel, să percepem incorectitudinea unor manipulări ale autorității. 47 V. de exemplu, Pierre Bourdieu, Despre televiziune urmat de Dominația jurnalismului, traducere și prezentare de Bogdan Ghiu, Ed. Meridiane, București, 1998. 48 V. Murray Edelman, Politică și utilizarea simbolurilor, traducere de Ruxanda Nichita, Iași, Polirom
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
aici sintagma "drept la corectitudine politică" deoarece, în timp ce corectitudinea politică reprezintă o atitudine mai mult formală, dreptul însuși la corectitudine (cit. "egalitate de șanse") constituie edificarea unei atitudini informale. Este vorba de o stare de spirit, de reacții inconștiente la incorectitudine, deci și la discriminare în genere de reacții individuale sau colective la clivaje, la devianțe negative, la nerespectarea drepturilor cunoscute ca "naturale". Proliferarea corectitudinii politice manifeste în ultimii ani nu sugerează nimic altceva decât funcționalitatea "paradoxului democrației", potrivit căruia a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Dacă acestor naturale (neintenționate) discordanțe de transmitere/receptare a unui mesaj, avînd drept consecință o anume distorsiune a receptării, li se adaugă și cele deliberat introduse (prin minciună), ne putem imagina gradul de "zgomot" pe care distanța dintre corectitudinea și incorectitudinea unor mesaje (afirmații) le presupune. Complexul acestor interferențe, capabile să degradeze un mesaj pînă la a deveni de nerecunoscut, face ca lumea actuală să nu fie cea mai interactivă cu putință, să fie o lume în care oamenii nu se
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de scris altfel, însă, din nefericire, problemă ridicată nu este atat de simplă. Cu toate că am aplicat criteriul cognitiv, încă nu am putut identifica un cunoscător. Motivul pentru care nu am ajuns încă la posibilitatea identificării unui cunoscător nu ține de incorectitudinea criteriului, ci de incompletitudinea lui. Pentru a avansa în încercarea mea de a afla criteriul cognitiv care deosebește un cunoscător de un non-cunoscator, voi folosi următorul pasaj din Sentenția libri De anima, în care Toma spune că forma unui obiect
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fabrica) corpului uman“, are 7 părți și prima ediție a avut numai planșele pictorului Jan Stefano Calcar, elev al lui Tizian. Următoarele vor înregistra și alte nume de pictori. Tratatul se distinge prin concepție, observații directe, cercetare analitico-rațională și respingerea incorectitudinilor preluate de medici din tratate anterioare, din comoditate sau prin obișnuință. Partizanii lui Galen îl contrazic pe acest tânăr anatomist, dar Vesal are de partea sa adevărul și concepția că organismul uman e un sistem de sisteme, în care fiecare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de "Presa" față cu "Timpul" de-a voi să prefacă simpla asociere a capitaliștilor la un institut de credit în solidaritatea acelor onorabile persoane cu rolul d-sale ca ministru și cu intențiile d-sale personale. În ce consistă dar incorectitudinea? Primo: statutele băncilor, ca acelea ale oricăror societăți anonime, trebuiesc, după lege, aprobate și prin urmare controlate de Consiliul de Miniștri. Cum dară aceeași persoană (în cazul nostru d. V. Boerescu) putea a fi totdeodată și ministru și fondator al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai sus. Toate acestea sunt fapte pozitive, pe cari d. ministru Slăniceanu nu le putea contesta și nici n-a încercat să le contesteze, dosarele fiind de față. Senatul, credem, a fost prea indulgent cu d-sa votând moțiunea Grădișteanu: incorectitudinea vădită a d-lui ministru Slăniceanu, ca să întrebuințăm un eufemism, ar fi trebuit să-i atragă ceva mai mult decât un vot de blam. [7 iunie 1881] [""VOTUL DUREROS AL SENATULUI"... Votul dureros al Senatului a lovit pe un ministru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dac] este proporțional] în raport cu r]ul total care poate fi prevenit prin acțiunea mai multor f]ptași, ins] din moment ce f]ptașul este responsabil doar pentru ceea ce el însuși a comis și nu pentru actele comise de alții, exist] din nou incorectitudine în impunerea unei pedepse exemplare. Teoria retributiv] restrânge pedepsele la cei care au inc]lcat legea în mod intenționat, pentru c] doar ei sunt singurii vinovați din punct de vedere moral pentru faptele greșite comise. Nevinovații nu trebuie pedepsiți. Chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest tip de realist moral nu reușește s] ne ofere o alternativ] real] la concepția inițial] despre faptă moral]. Astfel, adev]rata întrebare care se pune este dac] realistul moral este forțat s] resping] ideea potrivit c]reia corectitudinea și incorectitudinea se refer] la ceea ce suntem sau nu motivați s] facem. În continuare, voi analiza aceast] idee. Problemă major] const] în ceea ce am numit „imaginea standard” a psihologiei umane. Această deoarece imaginea standard ne ofer] un model despre ceea ce înseamn] s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
știat], dominat] de dorința de a-l înecă. De aceea, nu ai nici un motiv s] îneci copilul. Probabil c] am spus deja multe lucruri pentru a reconcilia obiectivitatea și caracterul practic al judec]ții morale. Judec]țile privind corectitudinea și incorectitudinea sunt judec]ți despre ceea ce suntem motivați s] facem și s] nu facem. Dar ce fel de fapt] este aceea pe care suntem motivați s] o facem? Discuția precedent] ne sugereaz] un r]spuns. Ea ne sugereaz] c] faptele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pus accentul pe greșelile flagrante, pe abaterile sancționabile cultural și care funcționează ca stigmate sociale. Monitorizările au condus însă și la înregistrarea unui mare număr de fapte de limbă care nu intră într-o grilă rigidă a corectitudinii și a incorectitudinii, ci sunt relevante mai ales pentru o descriere a dinamicii limbii actuale. E vorba fie de conservarea unor stadii mai vechi sau populare de limbă (pe care norma le-a eliminat, uneori destul de recent), fie de oscilații în care norma
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
infirmă. Aceste comportamente adaptative sunt: * Motivația - sporirea efortului pentru a îmbunătății feedbackul pe viitor; * Desconsiderarea feedbackului - căutarea unui feedback afirmator care să anuleze feedbackul infirmator, sau discreditarea sursei de la care a venit feedbackul; * Schimbarea feedbackului - prezentarea unor dovezi, sau argumentarea incorectitudinii evalurării oferite; * Disocierea - disocierea de rezultatele proiectului. Afirmarea în public că nu s-au depus eforturi în sarcină pentru ca legătura dintre rezultat și trăsături, competențe, valori să nu fie făcută; * Asocierea - încercarea de a crea o legătură puternică între rezultatul
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
duce la expresii rău formate. Avem în vedere, nu regulile morfologice, ci cele sintactice de combinare a cuvintelor în propoziții, a propozițiilor în fraze, a propozițiilor și frazelor în texte sau discursuri. La nivelul combinării cuvintelor în propoziții simple întâlnim incorectitudini gramaticale atunci când se conexează direct cuvinte aparținând unor clase gramaticale incompatibile. Carnap analizează un astfel de caz, luând ca exemplu combinația de cuvinte „Cezar este și”. Filosoful va afirma că o astfel de combinație e constituită contrar sintaxei, care impune
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
infirmă. Aceste comportamente adaptative sunt: Motivația - sporirea efortului pentru a îmbunătății feedbackul pe viitor; Desconsiderarea feedbackului - căutarea unui feedback afirmator care să anuleze feedbackul infirmator, sau discreditarea sursei de la care a venit feedbackul; Schimbarea feedbackului - prezentarea unor dovezi, sau argumentarea incorectitudinii evalurării oferite; Disocierea - disocierea de rezultatele proiectului. Afirmarea în public că nu s-au depus eforturi în sarcină pentru ca legătura dintre rezultat și trăsături, competențe, valori să nu fie făcută; Asocierea - încercarea de a crea o legătură puternică între rezultatul
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
prestigiul unui medic talentat, atât ca internist cât și ca psihiatru, al unui conferențiar interesant și al unui gânditor de instrucție desăvârșită. Era unul dintre puținii intelectuali ieșeni de cultură deopotrivă franceză și anglosaxonă. Moralitatea lui era ireproșabilă, oroarea față de incorectitudine, impostură și lene era fără pereche. În anul 1984, pictorul Gheorghe Spiridon, consătean și rudă cu doctorul Brăescu, a reconstituit pe pânză chipul marelui înaintaș, iar tabloul a fost remis direcției Spitalului Socola, care în ziua de 27 februarie 1984
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
conformeze dictatelor unor norme morale independente"57. De ce nu am utilizat aceste caracterizări ale moralismului și realismului și am preferat politica definițională prezentată mai sus? În esență, pentru că fiecare dintre cele patru definiții are cel puțin una dintre următoarele probleme: incorectitudinea față de poziția moralistă din filosofia politică și inabilitatea de a surprinde susținerile esențiale ale acesteia, lipsa de claritate și precizie în descrierea tezelor metodologice ale moralismului și realismului, caracterul insuficient de general sau lipsa de focalizare pe filosofia metodologică a
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
alte cuvinte, faptul conceptual - presupunând că el reprezintă, într-adevăr, un fapt - potrivit căruia simpla dominație nu este legitimă, nu furnizează, prin el însuși, un argument pentru opinia că valorile morale nu trebuie să figureze în justificarea condițiilor legitimității politice. Incorectitudinea unei acțiuni binevoitoare sau corectitudinea unei acțiuni crude sunt de obicei justificate prin apel la valori morale. De ce nu ar trebui să stea lucrurile la fel și în cazul legitimității politice?"18 În sfârșit, obiectează pe această bază Erman și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
marea lor majoritate se constituie datorită respectului reciproc și trăirii intense a sentimentului de egalitate, echilibru si interioritate a sentimentelor de datorie, cerința de cooperare etc. J. Piaget a analizat ințelegerea regulii, Înțelegerea ideii de corectitudine și a aceleia de incorectitudine, toleranța si intoleranța (motivația eiă, minciuna și diferențierea ei de Înșelăciune, eroare, glumă, limite de toleranța (și relaționareă ale conduitelor de sancționare ale adulților (sancțiuni corecteă, admisibilitatea morală fațĂ de copii mai mici și mai mari, ideea de justiție, egalitate
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
un loc important în instruirea copiilor. Este cunoscut faptul că elementele de bază tehnico - tactice nu se însușesc corect decât în condițiile în care există sau se realizează prin pregătire un suport fizic la nivel optim, în caz contrar apar incorectitudinile de execuție care vor duce în majoritatea cazurilor la o plafonare. Se va ține cont că, sub aspectul nivelului de dezvoltare a calităților motrice, grupe de copii formează colective care reclamă individualizarea pregătirii. În perfecționarea calităților motrice trebuie să se
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
ideologii. Ideologiile nu constituie produsul ipocriziei anumitor indivizi care ar trebui să fie înlocuiți cu alții mai cinstiți pentru a face politica externă mai decentă. Dezamăgirea apare întotdeauna după asemenea așteptări. Membrii opoziției, care erau cei mai vehemenți demascatori ai incorectitudinilor strategiilor lui Franklin D. Roosevelt sau ale lui Churchill, și-au șocat adepții, odată deveniți responsabili de afacerile externe, prin folosirea propriilor măști ideologice. Însăși natura politicii obligă actorii să utilizeze ideologiile pentru disimularea scopului imediat al acțiunilor. Așa este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Virgil Nemoianu din filosofie în ideologie prin partizanatul expres față de una din antiteze. Un polemist din categoria miticilor zburdalnici ar fi împușcat mai multe salve (goale) de cuvinte și cu asta ar fi lămurit "teoria secundarului". Theodor Codreanu, care înțelege "incorectitudinea" în sensul unei înalte probități, recunoscând în persoana filosofului român din America un gânditor de marcă (prins însă în capcana ideologismului), caută să descâlcească până la capăt împletirile sinuoase ale "principalului" și "secundarului" din vitrega istorie a societății românești din ultimele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
spirit din fiecare județ. Aprecierile trebuiau însoțite „de citarea faptelor pe care le sprijină”, cu precizarea numelui celor implicați, a locului și datei când s-au petrecut evenimentele semnalate. O atenție deosebită s-a acordat neregulilor „de orice fel” sau incorectitudinilor funcționarilor de toate categoriile, inclusiv cazurile care nu au ajuns în fața justiției, dar care afectau prestigiul autorităților. Nu în ultimul rând, de interes erau și cazurile „de manifestări bune”, cu un caracter patriotic, cultural sau social. Pentru întocmirea sintezei informative
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]