400 matches
-
of innovation”, Journal of Retail Banking Services, Vol. 20, 1998, pp. 13-18. footnote> apreciază că, de regulă, inovările incrementale sunt caracteristice economiilor de scară, care avantajează întreprinderile de dimensiuni mari. Totuși, rezultatele studiului evidențiază că întreprinderile care au adoptat inovarea incrementală au fost cele de dimensiuni mici, cu nivele mai reduse de formalizare. Inovarea incrementală vizează în acest caz doar o schimbare referitoare la aspectele procesuale ale unei întreprinderi. O altă categorie de studii<footnote Ettlie, J.E., Bridges, W.P., O
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
că, de regulă, inovările incrementale sunt caracteristice economiilor de scară, care avantajează întreprinderile de dimensiuni mari. Totuși, rezultatele studiului evidențiază că întreprinderile care au adoptat inovarea incrementală au fost cele de dimensiuni mici, cu nivele mai reduse de formalizare. Inovarea incrementală vizează în acest caz doar o schimbare referitoare la aspectele procesuale ale unei întreprinderi. O altă categorie de studii<footnote Ettlie, J.E., Bridges, W.P., O’Keefe, R.D., „Organizational Strategy and Structural Differences for Radical versus Incremental Innovation”, Management Science
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
de formalizare. Inovarea incrementală vizează în acest caz doar o schimbare referitoare la aspectele procesuale ale unei întreprinderi. O altă categorie de studii<footnote Ettlie, J.E., Bridges, W.P., O’Keefe, R.D., „Organizational Strategy and Structural Differences for Radical versus Incremental Innovation”, Management Science, Vol. 30, 1984, pp. 682-695. footnote> a apreciat că inovarea incrementală a fost adoptată într-o măsură mai mare în cadrul întreprinderilor mari, cu struc turi complexe, descentralizate. În această situație inovarea incrementală vizează schimbări atât în ceea ce privește produsele
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
procesuale ale unei întreprinderi. O altă categorie de studii<footnote Ettlie, J.E., Bridges, W.P., O’Keefe, R.D., „Organizational Strategy and Structural Differences for Radical versus Incremental Innovation”, Management Science, Vol. 30, 1984, pp. 682-695. footnote> a apreciat că inovarea incrementală a fost adoptată într-o măsură mai mare în cadrul întreprinderilor mari, cu struc turi complexe, descentralizate. În această situație inovarea incrementală vizează schimbări atât în ceea ce privește produsele, cât și procesele întreprinderii. Unii cercetători (J.E. Ettlie, 1984) apreciază că întreprinderile cu structură
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
Structural Differences for Radical versus Incremental Innovation”, Management Science, Vol. 30, 1984, pp. 682-695. footnote> a apreciat că inovarea incrementală a fost adoptată într-o măsură mai mare în cadrul întreprinderilor mari, cu struc turi complexe, descentralizate. În această situație inovarea incrementală vizează schimbări atât în ceea ce privește produsele, cât și procesele întreprinderii. Unii cercetători (J.E. Ettlie, 1984) apreciază că întreprinderile cu structură puternic centralizată care au un grad redus de formalizare sunt mult mai apte să adopte inovările radicale. Alții (L.M. Scuilli, 1998
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
întrucât influențează direct procesul tehnologic de bază al întreprinderii. În același timp însă, această inovare trebuie privită atât ca o inovare de proces, întrucât întreprinderea utilizează noua tehnologie pentru fabricația unui produs finit, cât și ca o inovare radicală sau incrementală, în funcție de intensitatea abaterii față de tehnologiile existente în cadrul întreprinderii. Soluționarea majorității divergențelor punctelor de vedere în ceea ce privește legătura dintre caracteristicile organizaționale și tipul inovării adoptate depinde de tratarea adoptării inovării ca o problemă multidimensională. Dacă un proces de adoptare a inovării ar
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
caracteristicile organizatorice ale întreprinderii și tipul inovării adoptate, arătând că abordarea procesului de adoptare a inovării dintr-o perspectivă strategică trebuie să trateze inovarea cel puțin în termenii celor trei dihotomii: inovare de produs - inovare de proces, inovare radicală - inovare incrementală, inovare tehnologică - inovare administrativă. Originalitatea modelului constă în evidențierea faptului că un proces de inovare posedă simultan caracteristicile diferitelor tipuri de inovare și că diferitele dimensiuni ale inovării au o anumită semnificație numai în măsura în care acestea se corelează perfect cu celelalte
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
și le putem combina în diferite moduri, sau putem utiliza o combinație de nou și vechi. Exemplele pot fi liniile aeriene low cost, asigurările direct line etc. Neschimbat ZONA 2 Inovare modulară ZONA 3 Inovare în trepte ZONA 1 Inovare incrementală ZONA 4 Arhitectura inovării Schimbat Legături între elementele cunoașterii Răsturnat NUCLEUL CONCEPTELOR DE INOVARE 1.6. Provocările și dificultățile aduse de inovarea discontinuă În majoritatea cazurilor inovarea are loc în cadrul unui set de reguli ale jocului care sunt clar înțelese
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
pixul Bic a fost realizat inițial în 1957, dar rămâne un produs puternic cu vânzări zilnice de 14 milioane de unități în toată lumea. Deși la o privire superficială are aceeași formă, o examinare mai atentă arată o mulțime de modificări incrementale care au avut loc în materiale, cerneluri, tehnologia bilei, elemente de siguranță etc. Dar, din când în când, se întâmplă ceva care mută cadrul și schimbă regulile jocului. Prin definiție acestea nu sunt evenimente banale, cotidiene, ci au capacitatea de
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
se mută de la dezvoltarea conceptului radical la eforturi mai concentrate în jurul diferențierii produsului și livrării sale mai ieftine și mai fiabile, cu o calitate mai ridicată și o funcționalitate mai extinsă etc. Pe măsură ce conceptul se maturizează și mai mult, inovarea incrementală devine mai importantă și impune trecerea spre factori cum ar fi costul - ceea ce înseamnă că eforturile în cadrul industriilor care se dezvoltă în jurul acestor arii de produs tind să se concentreze tot mai mult pe raționalizare, pe economii pe scară largă
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
felul în care funcționează procesul inovării. Un număr crescând de autori atrag atenția asupra nevoii de a lua în considerare gradul noutății unei inovații. La un nivel de bază, structurile și comportamentele necesare pentru a ajuta la crearea de îmbunătățiri incrementale vor tinde să fie încorporate în procedurile de funcționare standard zilnice ale organizației. Proiectele mai radicale pot necesita atenție mai specială. Organizația poate avea nevoie să revizuiască întreaga rutină folosită pentru conducerea inovației, când se confruntă cu condiții discontinue și
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
îmbunătățiri tehnologice nesemnificative. Procedând astfel, întreprinderile riscă să-și piardă capacitatea de a se adapta la orice schimbare radicală a pieței sau de natură tehnologică ce ar putea apărea. Acest model al procesului de inovare este util în înțelegerea inovărilor incrementale, de îmbunătățire. Nici primul model de abordare (al „presiunii tehnologice”) și nici cel de-al doilea („al cerințelor pieței”) nu au reușit să explice pe deplin procesul de inovare, absența unei formulări clare în explicarea fenomenului fiind generată de natura
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
necesară înțelegerea fundamentelor inovării reușite pentru a reduce incidența eșecurilor risipitoare de resurse. Dată fiind natura complexă a procesului de inovare, pentru a obține o imagine completă asupra procesului inovării, care să explice atât inovările radicale cât și pe cele incrementale, utilizarea exclusivă a modelului focalizat asupra „presiunii tehnologice” sau a celui centrat asupra „cerințelor pieței” este inadecvată, mult mai utilă fiind utilizarea simultană a ambelor modele. Astfel, procesul de inovare poate fi explicat prin intermediul rolului, atât al factorilor tehnologici, cât
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
are loc dacă IP ≥ 1, iar pentru IP ≤ 1 proiectul este respins. În cazul evaluării mai multor variante ale aceluiași proiect, se va selecta varianta cu cea mai mare valoare a indicelui de profitabilitate. Acest criteriu avantajează proiectele de inovare incrementală, care presupun un volum redus al investițiilor în defavoarea proiectelor de inovare radicală, caracterizate de un volum mare al cheltuielilor de investiții, dar care pot avea o VNA mai mare. Din pricina acestei limite, în procesul de evaluare și selecție a proiectelor
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
de la un singur model inițial către un model consistent util, iterațiile ciclice în sistemele informaționale inginerești încearcă să atingă funcții noi și intercorelate ale sistemului sau software-ului respectiv. Acest lucru se realizează printr-un proces de construcție modulară sau incrementală bazat pe cazuri sau experiențe anterioare. Cu alte cuvinte, în dezvoltarea sistemelor informaționale, diferite funcții care pot fi dezvoltate sunt bine cunoscute și au o reprezentare apropiată de informația care trebuie să fie utilizată în organizația respectivă. În acest fel
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
presiuni asupra celuilalt participant. Sau se poate referi la faptul că are loc o creștere a intensității conflictului luat ca întreg (Rubin, Pruitt, Kim, 1994, p. 69). # Autorii citați arată că în timpul escaladării conflictului au loc o serie de transformări incrementale care, deși apar separate, de o parte sau de alta, afectează conflictul ca întreg, întrucât sunt urmate de o transformare similară în tactica celeilalte părți. Ca urmare a unor asemenea transformări, conflictul se intensifică în așa măsură încât adesea devine
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tip rațional, deliberat, proactiv, iar limitările sale sunt generate de stilul cognitiv al managerilor. Formalizara arată măsura în care organizațiile utilizează reguli și proceduri de comportament. O formalizare mai accentuată a procesului decizional înseamnă standardizarea procesului și adoptarea unei schimbări incrementale dominate de mijloace, adică de proceduri. Prin alegerea procedurilor, se fixează de facto și limitele lor de utilizare. Declanșarea procesului apare ca reacție la variația unor indicatori de stare ce sunt deja monitorizați de sistemul formal. Complexitatea este dată de
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
politici alternative, probabilitatea de schimbare a statu-quoului scade. În al treilea rând, chiar dacă nu există astfel de costuri de negociere, în condițiile în care setul câștigător este restrâns, politicile alese vor fi situate aproape de statu-quo, iar schimbarea va fi doar incrementală . Conform teoriei, există trei elemente de bază care influențează posibilitatea de schimbare a statu-quoului. Primul dintre acestea este numărul de actori cu putere de veto: dacă într un sistem dat numărul actorilor cu putere de veto crește, stabilitatea politicilor fie
Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
aspect, studiul lui Tsebelis arată că producția de legi este mai mică în sistemele în care actorii cu putere de veto sunt numeroși și incongruenți ideologic, iar legile care sunt adoptate se plasează mai aproape de statu-quo, introducând mai degrabă schimbări incrementale. În ceea ce privește politicile macroeconomice, predicțiile teoriei se leagă de impactul stabilității politicilor: în sistemele cu mulți actori cu putere de veto aflați la distanță mare unii de ceilalți, statu-quoul este mai greu de schimbat, ceea ce îngreunează luarea deciziilor menite să reducă
Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
face ca nevoia deguvernare a societății să fie tot mai mare; statul tinde să preia aceste îndatoriri, în același timp însă cu o chestionare tot mai analitică a performanțelor sale. Reflecția critică asupra principiilor de funcționare a statului determină schimbări incrementale ce converg totuși spre un nou tip de guvernare. Se conturează două soluții dominante de depășire a crizei statului: pe de o parte, noul management public, care face parte din prima generație de reforme, în general ca răspuns la criza
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
1 și administrative ale statului impun o serie de costuri care nu pot fi controlate. Problema costurilor de funcționare a aparatului politic și administrativ derivă din modul în care este construit și distribuit bugetul. Acesta este distribuit după o metodă incrementală ce presupune că el poate evolua în funcție de nivelul bugetului din anul anterior, fără a se lua în calcul modul în care a funcționat agenția. Davis, Dempster și Wildavsky (1966, pp. 529 -530) susțin că, în cazul metodei incrementale de decizie
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
o metodă incrementală ce presupune că el poate evolua în funcție de nivelul bugetului din anul anterior, fără a se lua în calcul modul în care a funcționat agenția. Davis, Dempster și Wildavsky (1966, pp. 529 -530) susțin că, în cazul metodei incrementale de decizie asupra bugetului, guvernul nu ia în calcul regândirea alocării bugetare necesare programelor existente în funcție de eventuale alternative, ci se concentrează mai mult asupra creșterii sauscăderii anumitor componente. Baza principală a alocării bugetare este reprezentată de bugetele din anii anteriori
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
mai larg și include educația nonformală și informală. Context - descentralizarea administrativă din România, locul educațieitc "Context - descentralizarea administrativă din România, locul educației" Problema descentralizării serviciilor publice se pune de fiecare dată când sistemele mari, centralizate, finanțate de regulă după principiul incremental și istoric (bugetele își păstrează structura și cresc treptat, de la un an la altul), devin ineficiente, iar statul nu mai poate susține acest nivel al cheltuielilor. Departe de a fi un panaceu universal, descentralizarea rezolvă unele probleme și creează altele
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de resurse în acest scop... Potrivit unor observatori, acest sindrom a avut un impact negativ asupra nivelului calitativ al avertizărilor cu privire la posibile crize și asupra identificării tendințelor pe termen lung. Abordarea axată pe „evenimente curente” a condus la problema „analizei incrementale” - tendința de concentrare asupra celei mai recente informații, fără a lua în calcul, în mod sistematic, ansamblul de date integrate acumulate în timp. Grăbindu-se să sistematizeze datele zilnice, analiștii au tendința de a pierde din vedere factorii și conexiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de a treia generație, unde se încadrează roboții inteligenți. După caracterul mișcărilor în spațiul controlat: roboți secvențiali, la care spațiul controlat este format dintr-un număr finit de puncte, iar mișcările sunt limitate de limitatori mecanici, pneumatici sau electrici; roboți incrementali, cu mișcări controlate într-un spațiu discretizat. După modul de comandă pe traiectorie: roboți cu comandă punct cu punct; roboți cu comandă multipunct; roboți cu comandă de interpolare continuă pe traiectorie. După starea de mobilitate: roboți staționari; roboți mobili. După
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]