185 matches
-
cu totul aparte. O asemenea persoană nu a apărut." (p. 308) În ciuda acestui verdict sumbru, cartea lui Mircea Flonta nu-și descurajează cititorii, ea fiind un exemplu de cît de adînc poate merge analiza unui exeget: pînă la glafirele și incrustațiile cele mai neînsemnate ale gîndurilor lui Wittgenstein.
Gînditorul fără urmași by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7801_a_9126]
-
din creația a opt compozitori din generații diferite, pline de sevă, contraste ritmico- Aurel Stroe armonico-timbrale și anvergură conceptuală: 3 Piese pastorale pentru flaut, pian și percuție de Aurel Stroe - o alternare de forță primitivă și puritate aurorală, atemporală, cu incrustații de joc popular, colinde din folclorul copiilor, cantilene modal-exotice, cu treceri rapide de la flautul traversier, la flautul-bas și la piccolă, fără însă ca omogenitatea și substanța discursului să aibă de suferit; Elegia I, Myriam Marbe, ”In memoriam”, de Anatol Vieru
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
fost reluat și, odată cu el, ”visarea întru-Ființă.” Pe o linie oarecum complementară s-a situat și piesa Doinei Rotaru, Vivarta - termen polisemantic, împrumutat din filosofia indiană, traductibil prin transfigurare, schimbare aparentă, apariție iluzorie. Pornind de la sunetele prelungi ale violoncelului, cu incrustații modulante de bocet, pe fondul isonic al celorlalte trei instrumente, muzica stabilește dintru’nceput dihotomia departe- aproape, aparent-iluzoriu. Eterofonia rezultată din împletirea- despletirea vocilor, ca și glissando- urile tânguitoare, dau impresia de cântec doinit pe mai multe voci, unele prezente
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
de pe colțul mesei un măr superb roșu - mărul Albei ca Zăpada - (îți va sluji de foame și sete) apoi ușor înfiorat bâjbâind prin holul antic-umbros să te oprești s-o desprinzi cu mișcări tandre dintr-un cui ruginit flinta cu incrustații bizare moștenită din generație în generație s-o ștergi fin de tot aproape cu teamă ca nu cumva s-o doară să geamă apoi să ți-o arunci pe umeri și să ieși fredonând un cântec vag pe care nu
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/6884_a_8209]
-
Elenă Marin Alexe Cu sclipirea încremenita în priviri cerga albă își doarme visul rece și tăcut în strânsoarea brațelor iubitoare posesive și suverane ale arborilor Păsările negre dansând în ochii mei pătează neprihănita cernere cu lacrimi îndoliate în alese incrustații de filigran Inima zbuciumata sub povară gândurilor se adăpostește la focul Iubirii Lui ocrotitoare care îi săruta timid pulsul domolindu-i bătăile Ruptă de realitate urc treptele flacărilor mă ascund departe de respirația dominatoare a viscolului alb neobosit apoi aștept
Viscol by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83355_a_84680]
-
citit-o: un fel de salvconduct care Îl obligă pe orice supus al Maiestății Sale britanice să-l ajute pe căpitanul Alatriste, dacă acesta i-o cere. Semnează Charles, principe de Wales. Alatriste deschise cutia de lemn negru, Împodobită cu incrustații de fildeș pe capac. Inelul era de aur și purta gravate pe el cele trei pene ale moștenitorului Angliei. Scrisoarea era un răvaș Împăturit În patru, cu aceeași pecete ca inelul, scrisă În limba engleză. Când ridică ochii, văzu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Nu-ți face griji, n-o să vă dezamăgesc. Ușile se deschiseră și șambelanii îi duseră la un etaj atît de luminos, că inima lui Lanark tresări în piept, crezînd că era la lumina zilei. Podeaua era din marmură colorată cu incrustații geometrice. Avea o lățime de aproape patru sute de metri, dar dacă privirea ți se ridica spre tavan, lărgimea părea nesemnificativă. Era o sală în formă de octogon, unde se intersectau opt coridoare sub un dom, iar cînd te uitai spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
O casă veche, muiată în tăcere (și până și tăcerea siropoasă de muzică. Wajda ar fi plimbat aparatul pe pereții crăpați, cu stucatura căzută, pe fețele sfinților călăreți și ale Hriștilor costelivi, de lemn și cretă, pe clapele pianinei cu incrustații prețioase, pe macrameuri și pe trupurile fixe ale babelor în mătăsuri verzi și roz, cu pielea în jurul nasului lucioasă și cu ochi de apă. Abia simțită, ca o horbotă, ar fi umflat odăile o fugă concentrată și calmă de Bach
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
jucasem atâția ani cu sculpturile lor romboidale, de ce nu-i dresese, de ce nu făcuse alții noi? Gândul, sufletul lui fusese acolo când îi făcuse, era casa lui, cu femeia lui, cuibul pe care se gândise sî-l facă frumos, și în incrustațiile acelor stâlpi simțeam o viață statornică și eternă. Se zdruncinase ceva? Ce se întîmplase? Și atunci, în tren, mi-am auzit gândul șoptindu-mi: "scrie și caută să afli ce s-a întîmplat. Scriind și spunând tot despre el și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
foarte în urmă, nici nu izbucnise primul război, nu era decât o copilă încă la școală și bunicul îi cere să spună ce-și dorește la o aniversare Îcare dintre ele? care dintre ele?), dar nu vrea nici inel cu incrustații și pietre rare, nici broșă, nici căluț Îcăluț avea să-și dorească după război), doar un gramofon și toți izbucnesc în râs și trece aniversarea fără să-l primească, încât a plâns o noapte întreagă, neînțelegând și zicându-și până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
izbucnesc în râs și trece aniversarea fără să-l primească, încât a plâns o noapte întreagă, neînțelegând și zicându-și până la urmă că va fi fiind extraordinar de scump, dar e posibil să fie mai scump decât un inel cu incrustații și pietre rare? și la vreo săptămână după aceea sosește pachetul de la Paris Îsau Leipzig?) cu cutia de gramofon și pâlnia ca o scoică imensă albăstriu-verzuie pe dinăuntru și câteva plăci de încercare și ani la rând cumpărându-și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ești atent ce mănânci, Elya? Nu, nu sunt. Fac niște chestii grozave În Israel În ultima vreme. Doctorul cumpăra de la o vreme obligațiuni și imobiliare În Israel. În Westchester, servea vin și coniac israelian. Făcea cadou pixuri de argint cu incrustații grele, fabricate În Israel. Puteai semna cecuri cu ele. În scopuri obișnuite nu foloseau. Iar În două rânduri, doctorul Gruner, În timp ce-și ridica pălăria, spusese: „Cred că mă duc la Ierusalim o vreme“. — Când pleci? — Acum. — Imediat? — Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de două camere mă regăsesc în fața dulăpiorului cu cărți mamei mele; îl văd înaintea ochilor, mai limpede decât tot restul mobilierului din sufragerie. Un dulăpior care-mi ajungea doar până la frunte. Transperante albastre protejau cotoarele cărților de prea multă lumină. Incrustații ovale ornau stinghiile de lemn. În întregime din lemn de nuc, se spunea că ar fi fost lucrarea de absolvire a unui ucenic din atelierul de tâmplărie al bunicului meu patern, care-și încheiase ucenicia cu puțin înainte de căsătoria părinților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
căci știa că întotdeauna o bibliotecă dă bine într-o casă. Astfel, deși avea o bibliotecă mică, era bine întocmită. Trecând, într-o bună zi, prin fața oglinzii celei mari de la intrare, elegantă și mândru înrămată în lemn de mahon, cu incrustații arabe, acesta tresări uimit. Deși era încredințat că se găsește într-o deplină singurătate, o singurătate incoruptibilă, solidă și de neschimbat, constata acum, cuprins de tot de uluire, că mai este cineva acolo. Se afla chiar în fața lui și simțea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
lucească în lumină; tânărul le putuse observa bine, totuși, grație numai distanței mici, ce-i despărțea pe cei doi de cele două surse importante de lumină. În centrul beciului, trona falnic un birou din lemn masiv cu tot felul de incrustații demodate, la care ședea comod un domn încruntat tot (asemănarea dintre el și un gentleman tipic englez era izbitoare!) și cu o mimică impunătoare încă de la prima vedere. Acesta fu cel care intră primul în vorbă cu Șerban. După ce băiatul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ușoară, o armură pe care, urmând desenele maestrului de arme - artistul castrului -, reprezentă povestea băiatului salvat de delfin. Maestrul de arme era un estet al războiului, căruia îi plăceau eleganța loviturilor, strălucirea armelor de paradă, cu ornamente în relief și incrustații, frumoasele harnașamente ale cailor, acvilele de aur ținute sus de aquilifer, purtătorul de drapel, zgomotul tumultuos al așa-numiților cataphracti, cavaleria grea, răsunetul lituus-ului, sunetul pe care-l scoteau bucina și tuba. Prin urmare, făcu pentru micuț și un coif
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
este calm, plin de siguranță. Statuia evocă probabil ziua când, printr-un gest de fidelitate extremă, a împiedicat cele opt legiuni de pe Rhenus să pornească spre Roma. Poartă lorica ușoară de paradă, de o calitate excepțională, cu elemente decorative din incrustații metalice. Pe armură nu sunt însă reprezentate scene de război, ci o veche trădare: Achilles, înarmat, apărat de scut, îl înșfacă de păr pe nevinovatul Troilus, neînarmat, îl răstoarnă de pe cal și îl ucide. Probabil că din cauza mesajului ei acuzator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
pe când nobilii fugeau la castelele de la țară, iar obiectele de artă, bijuteriile, obiectele din argint și statuile erau vândute de soldați pe străzi - a apărut o masă ciudată din bronz, o mensa lungă de circa șase palme, pe care străluceau incrustații de argint și de aur. Nu se știa nimic despre ea, nu se știa din ce palat sau din ce subteran provenea. Nu era unul dintre obișnuitele obiecte mânjite de pământ și deteriorate descoperite în timpul săpăturilor; era intactă și fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
câte secole? Unde anume? Jefuitorii au pus-o în vânzare, și un făurar pe nume Bruno a fost încântat de aspectul ei straniu. A cumpărat-o și a curățat-o; de sub stratul de praf s-au ivit niște pătrate cu incrustații de aur și argint veritabil: personaje ce purtau veșminte nemaivăzute, în niște posturi pe care nimeni nu le putea explica, dar care păreau rituale; de jur împrejurul lor erau semne care puteau fi o scriere, dar pe care nimeni nu le putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
urmă, negăsindu-mi drumul, zicându-mi că, dacă reușim până la urmă să nimerim ieșirea de-aici, cred că ar trebui să rămânem împreună. Chiar în fața noastră se află un birou baroc. Lemn de pin negru lăcuit, cu scene persane în incrustații de argint, cu picioare rotunjite și tăbliile laterale ornamentate cu bucle și cochilii sculptate. Și, pe când mă conduce și mai adânc în desișul de cabinete, șifoniere, biblioteci și bufete, printre cuiere-pom și rafturi, Helen Hoover Boyle îmi zice că trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
zice: — Doamne, de ce i-oți fi zis Monei? Mona o să-i zică prietenului ei și n-o să mai scăpăm în veci. Labirintul de mobile maronii, roșcate și negre, împestrițat de aur și oglinzi, se înghesuie în jurul nostru. Ici, colo sunt incrustații aurite și oglinzi. Cu o mână își răsucește prețiosul inel de pe mâna cealaltă. Diamantul este masiv și colțuros. Îl învârte până îi ajunge în palmă, apasă cu palma deschisă pe tăblia șifonierului și scrijelește o săgeată cu vârful îndreptat spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
de-acum înainte o să am de furcă să vă țin departe de Mona. Își tapează părul roz peste ureche și zice: — Veniți după mine. Cu palma deschisă, scrijelește o săgeată pe tăblia unei mese. O măsuță de joc Sheraton cu incrustații de alamă filigranată, după cum scrie pe etichetă. Acum nu mai e decât un hârb. Mergând înainte, Helen Hoover Boyle zice: — Ar fi fost mai bine dac-ați fi lăsat baltă toată chestia asta. Chiar nu e treaba dumneavoastră, zice. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
și ce nu. Nu știu ce-i adevărat și ce nu. Mă-ndoiesc că știu cu adevărat ceva. Spune-mi, zic. Helen își trage eșarfa de mătase de la gât și șterge praful de pe imensa ușă cu oglindă a șifonierului. Șifonierul neoclasic cu incrustații sculptate în lemn de măslin și mânere aurite în stil Napoleon III, după cum scrie pe eticheta lipită pe el. — Vrăjitoarele întind ulei pe o oglindă, rostesc o vrajă și pot citi viitorul în oglindă. Viitorul, zic, foarte frumos. Anizanta. Iedera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
am ajuns la el acasă, o casă aproape la fel de mare ca a lui Menna, m-a dus prin toate camerele și mi-a arătat cu mare mândrie mobila pe care o făcuse - două scaune ca niște tronuri, un pat cu incrustații, cutii de toate mărimile. Am râs când am văzut scaunul de closet, pentru că era prea frumos pentru scopul lui rușinos. - M-am gândit la tine când am făcut toate astea, a zis el, ridicând din umeri cu stânjeneală. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
limbă lui Pinky să le răspundă. Dar, în loc de aceasta, nu intră la râcă. Ridică din umeri și continuă să-și mângâie claviaturile). Publicul asculta răpit, masat în jurul unei măsuțe ovale, cu picioarele terminate în capete de grifoni, cu blatul cu incrustații sidefate, măsuță plasată la zece metri distanță de scenă. Aproape toți cei care putea fi întrezăriți în obscuritatea încăperii etalau evantaie. Jumătate dintre cei din public purtau pălării, jumătate coronițe. Exista un binoclu de teatru, cu mâner și carcasă de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]