1,314 matches
-
desene astronomice și ilustrații detaliate. Cartea conține 240 de pagini, cu anumite pagini lipsă, iar experții cred că inițial avea aproximativ 272 de pagini. Manuscrisul Voynich, o carte bizară Pe lângă faptul că manuscrisul este scris într-o scriere necunoscută și indescifrabilă, ilustrațiile sunt și ele un mister. Multe plante par să fie inventate sau hibrizi din plante deja existente. De exemplu, rădăcinile nu se potrivesc cu plantele desenate deasupra lor. „Textul este unic, nu există lucrări similare și toate încercările de
Cel mai misterios manuscris medieval, aproape decriptat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63964_a_65289]
-
ceva de balet înșelător, periculos și fascinant. Este ca și cum acești tineri s-ar pregăti pentru o luptă în arenă și nu pentru o zi obișnuită de pușcărie. Totuși, două priviri se întâlnesc razant pe deasupra spălătorului, priviri care comunică un mesaj indescifrabil. Poate fi ură, poate fi atracție, corpurile articulând baletul lor se întind ca o masă vie între aceste două priviri care fără a angaja un duel se tatonează. Aceasta este una dintre primele scene din filmul lui Florin Șerban, relevantă
Când nu pot să fluier, fluier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6426_a_7751]
-
acelea că viața politică m-ar fi absorbit în asemenea măsură, încât ar explica „trădarea", sau că aș fi folosit România literară ca pe o tribună politică. În definitiv, lucrurile sunt mult mai simple. Breban nu e deloc un ins indescifrabil, adică diplomatic sau ascuns. Din contra, motivațiile sale sunt limpezi, chiar dacă nu sunt neapărat acelea invocate de el însuși. Toate cărțile de după 1989 i-au fost primite de critică, aceea a generației noastre, ca și aceea tânără, cu răceală sau
Trădarea criticilor? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6334_a_7659]
-
ne urnim în sfârșit înăuntru când ne vine la socoteală. Întocmai. Ce impresie bună trebuie să-i fi lăsat. Tăcu plin de amărăciune. Micul soldat se strecură în grabă printre tovarășii săi, care se uitau la mine cu o privire indescifrabilă. - Vă voi citi o povestioară amuzantă, am început din nou. - Numai puțin..., spuse căpitanul. Tu de acolo, cum ziceai că te cheamă? - Judels, să trăiți. - Când se termină, vii și-mi raportezi. - Da, să trăiți. Am luat o gură bună
Simon Carmiggelt - Despre ținerea unui discurs () [Corola-journal/Journalistic/4394_a_5719]
-
reîntors pentru prima dată, a fost în același timp o călătorie în necunoscut și în cunoscut. Fiecare călătorie implică, mai mult sau mai puțin, o experiență asemănătoare: cineva sau ceva ce părea apropiat și bine cunoscut se arată străin și indescifrabil, sau un individ, un peisaj, o cultură pe care le socoteam diferite și străine ni se arată apropiate și înrudite. Oamenilor de pe un mal li se pare adesea că cei de pe malul opus sunt barbari, periculoși și plini de prejudecăți
Utopie și deziluzie by Claudio Magris () [Corola-journal/Journalistic/5848_a_7173]
-
lumea se aduna să-l vadă, când s-a întors la Paris în 1770, fără să poată spune de ce. S-ar putea crede că succesul de acest fel e gol de conținut și că omagiul implicit se adresează unui simbol indescifrabil de cei mai mulți. Contradicția din comentariile de ieri sau de azi ar putea fi explicată prin remarca lui Leo Strauss: primul teoretician al modernității, Rousseau a fost și primul ei critic; n-a remarcat contradicțiile progresului dintr-un punct de vedere
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4536_a_5861]
-
că I.P. Culianu era, constitutiv, un om de știință, fiindcă toată această tevatură în jurul tabloului obscurizează tocmai statutul său de capodoperă, legat de misterele subiectivității creatoare, socotită aici ca element secund, ancilar față de mișcările de idei din epoca istorică respectivă. Indescifrabila esență a divinului face, în viziunea lui IPC, ca relativismul și polimorfismul să fie de neocolit: îl descoperim pe autorul însuși, camuflat în diverse personaje, întâi în Pietro, Ciudat, Culianu. Convins că avea să moară tânăr, obișnuia să intoneze un
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
fiindcă alături de opera științifică a avut și nuvela fantastică pe care a rafinat-o cum nici un autor de literatură fantastică nu a reușit, Lovinescu s-a realizat ținând timp de 35 de ani un jurnal alchimic inițiatic. Scrisul său mărunt, indescifrabil, scrijelit cu parcimonie, a fost minunata moștenire pe care a lăsat-o prietenilor și discipolilor săi. Aceștia au primit ca un dar neprețuit paginile aproape pe punctul de-a se destrăma și cu un efort exemplar au descifrat tezaurul de
Misterul lui Vasile Lovinescu by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/3714_a_5039]
-
alunecăm spre anarhie: câțiva evrei au fost arestați la Brăila fără niciun motiv și au fost bătuți de poliția legionară. Chiar în această noapte s-a făcut o percheziție la Filip Rosenberg, de către indivizi înarmați. Turje Hustor (în text, numele indescifrabil) a fost arestat, mama sa terorizată și bruscată, tatăl său a fost obligat să coboare în beci, cerîndu-i-se să arate unde sunt ascunse presupusele arme (6 Noiembrie 1940). ...Astăzi am avut prima sesiune a fraților (?)... Au luat parte reprezentanți a
Fragmente din Jurnalul Contelui de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8476_a_9801]
-
35-40 (altă planetă) cele mai bune urări și multă, statornică afecțiune. Pentru junele Popescu, câteva mărci frumoase, iar D-tale, cu toată afecțiunea, admirația mea veche, (Semnătură olografă) Ștefan Baciu Mulțumesc din inimă pentru distribuirea poemelor - păcat că am pierdut ... [indescifrabil] În seria de scrisori inedite pe care le vom publica în volumul amintit, cele mai multe sunt cele trimise de Mircea Eliade, din 1954 până în 1969. De la o adresare ceremonioasă la început, profesorul de la Chicago continuă să-i scrie ca unui prieten
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
text pentru rubrica Negru pe albvii. Sper că ai primit paginile trimise înainte de 1 Iulie (fragmentele de Jurnal și notița despre Destin). Dacă nu, dă-mi imediat de veste, ca să-ți expediez copiile. Vom fi la Alamo pe la 5-6 August (indescifrabil)...direct - Chicago - Milano - la 3-4 August) și la Roma pe la 20. Ne vom vedea. Omagii soției și veche prietenie dtale, Mircea Eliade P.S. Știi că am fost numit doctor honoris causa de către Yale University? Ai primit Amintiri? Dacă acest articol
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
geografie pentru mine tot atât de fabuloasă, ca geografia faimosului Auber, din balada marelui irlandez: undeva la extremele iadului boreal. Acolo, la masa aspră, unde seara se înghesuiau până la 10 ofițeri și la lumina puțină, Weiss acoperea caietele lui cu o algebră indescifrabilă pentru cei mai mulți colegi matematicieni : cu partitura (libret și muzică) a cântecelor sale ostășești. Succesul trebuie să fi fost mare. Pentru unele din ele, ajunse în scurt timp populare, fusese citat pe divizie. Puține însă au fost găsite în bagajele înapoiate
O colaborare necunoscută a lui Ion Barbu by Dan Barbilian () [Corola-journal/Journalistic/3374_a_4699]
-
rațiunea. Baudelaire a sorbit toate aceste lucruri o dată cu absintul său parizian, numai că el n-a trecut peste rațiune la fel de ușor cum o făcuseră Keats sau chiar Rimbaud. În loc de așa ceva, a experimentat lumea exterioară ca pădure de (cel mai adesea indescifrabile) simboluri, un desiș înspăimântător care provoca paranoia. O parte din aceste simboluri au fost decriptate și făcute utilizabile de către contemporanii săi: Louis Daguerre, de exemplu, a găsit un mod de a reprezenta și reproduce lumea vizibilă; Louis Pasteur s-a
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
lor împreună: ,Doi oameni care nu pot trăi unul fără celălalt și totuși se chinuiesc". În Jocurile Daniei, iubita pare să scape mereu înțelegerii celui care o studiază. Capriciile nu dovedesc devotament și din acest motiv Dania, evreică misterioasă și indescifrabilă, îl domină, îl surprinde și îl nemulțumește pe Sandu, fiindu-i superioară. Deci, în cele trei romane avem trei cazuri diferite ale relației amoroase, după cum e vorba de un complex de superioritate al bărbatului în primul roman, de o situație
Ceasornicarul sufletului feminin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10905_a_12230]
-
de a se repeta sau de a se recunoaște. Arghezi nu a fost un narcisist, ca atâția alții, mari artiști refugiați în contemplarea și admirația de sine ca o formă de estetism și chiar de hermetism. Sinele ca o hieroglifă indescifrabilă e o oglindă în care s-au pierdut mulți artiști. Mitul lui Narcis e tot ce-i poate fi mai străin lui Arghezi. Proteu e zeul care îl întruchipează, dar, dacă ar fi numai atât, ar fi prea puțin. E
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
pentru care pictorul a făcut o pasiune vizibilă în tablou chiar și pentru ochiul nespecialistului. Al doilea portret este al prietenului său, Bindo Altoviti, a cărui privire a făcut să curgă multă cerneală din partea criticilor de artă, o privire la fel de indescifrabilă ca și surâsul Monei Lisa. Părul blond și ușor buclat care cade pe spatele tânărului pare a fi fost pictat șuviță cu șuviță, cu o precizie și cu o finețe de care nu e capabilă nici fotografia digitală actuală.
Ultimul Rafael () [Corola-journal/Journalistic/4182_a_5507]
-
poemul final, alcătuit din versurile terminale ale poemelor ce compun ultimul ciclu, apare ca un ansamblu autonom, al cărui cuvânt de ordine este misterul, paradoxul creator: ,să nu trăiești/ ușor/ să nu scrii ușor să nu mori ușor./ Dumnezeu este indescifrabil" (p. 39). Zorii prefigurați sunt aceia ai unei vieți mai autentice, pentru care a meritat să plătești prețul multiplu al morții, al nebuniei, al sacrificiului. Cornelia Maria Savu, poetă de un indiscutabil rafinament, își condensează, astfel, impecabil, într-o unică
Autoportret la persoana a doua by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10758_a_12083]
-
tehnica ediției”, lesne remediabile în volumul al doilea. Cititorul ar pătrunde și mai adânc prin meandrele acestui foarte important roman epistolar al exilului românesc. Liliana Corobca are meritul de a se fi aplecat cu pasine asupra nenumăratelor scrisori (unele aproape indescifrabile) și de a le fi scos la lumină, îmbogățind în felul acesta o parte, ignorată multă vreme în mod vinovat, a istoriei și a literaturii noastre din ultimele vreo șase decenii, încă destul de puțin cunoscute. Nu putem decât să mulțumim
Un roman epistolar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13257_a_14582]
-
trup care n-avusese timp să devină impur. Senzații care vin de departe și de demult, de foarte demult, dintr-un fel de preistorie a trupului ce nu cunoștea încă alfabetul, dintr-o vreme pre-cerebrală făcută din sunete, impulsuri, semne indescifrabile. Zidurile Gurile rele spun: „Aici, doar zidurile lucrează”. Adevărul e că aici totul lucrează: piatra, lemnul, pământul. Oamenii locului știu că toate acestea sunt vii, că respiră, transpiră, cresc, descresc, se mișcă. Au viața lor. Ușa care ieri se închidea
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/13370_a_14695]
-
maximum! Față, ăia nici oja nu știe să și-o întindă frenci și se dă doamna la Bambu, fata, cănd stă picior peste picior de parca o fi prințesa de Hohento... Hohentu... Huhento-rahat cum i-o chema pe-aia! - (la telefon, indescifrabil)... - Față, știi ceva? Stai față că iau niște bere și crontaitoare și vin la tine că nu se mai poate! Auzi față? Mie mi-a murit bateria la Pradă și sunt pe Ciocolate asta și nu te aud cum trebuie
Hemoroizi, fisuri anale? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19071_a_20396]
-
eșecul ei, inadaptare, Anie, este excelent interpretat de actrița Alina Berzunțeanu de la Teatrul Bulandra. Interpretat în sens foarte personal, cu multe tăceri bine exploatate. Din păcate, „firul roșu“ pe care personajul ei îl desenează frumos în prima parte se-nnoadă indescifrabil în învălmășeala celei de-a doua jumătăți. Ca orice artist tânăr, Kerek vrea să spună totul de la început... și rămâne cam puțin pentru sfârșitul care vine la capătul a două ore destul de lungi. Trupa arădeană e... ca ea: devotată țelului
Agenda2005-12-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283495_a_284824]
-
care avea numai zece pe linie la toate examenele, să-i aducă cursurile. Tânăra i le aduse a doua zi. Alexandru se bucură și începu să caute cu nerăbdare printre foi. Dar rămase stană de piatră. Cursurile constau în înșiruiri indescifrabile de semne ciudate, din care nu puteai înțelege o iotă. Și fata lua numai zece ! Atunci Alexandru înțelese tot ce se întâmpla. Părinții fetei îi cumpărau examenele! Tatăl, fost șofer în socialism, își făcuse o firmă de transport profitabilă. Lucrase
“MAGIA UNEI VECHI FOTOGRAFII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385314_a_386643]
-
Colegul său care avea numai zece tocmai răspundea. Era venit dintr un sat de lângă Galați. Părinții săi primiseră pământ și scoteau bani buni din recolte. Tânărul se chinuia să vorbească, dar nu putea decât să scoată din gâtlej niște sunete indescifrabile. Atunci Alexandru a înțeles tot. „Deci acesta este studentul eminent, elogiat de toți!” „Trebuie să gândesc pozitiv, că aceasta reprezintă o victorie, în epoca actuală”, gândi el. „Să iei un examen, fără să dai șpagă, ìn ziua de azi este
“MAGIA UNEI VECHI FOTOGRAFII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385314_a_386643]
-
de la Răsărit, despre care scrie Plinius cel Bătrân. Aceea cu care marele Împărat Marcus Aurelius Își alina chinurile și grijile cârmuirii. Văd că știința Îți este pe măsura faimei dumitale, messer Alighieri, se mărgini să răspundă celălalt, cu o expresie indescifrabilă. E bunul meu cel mai de preț. Cel mai secret. Și mi-ai face cinste dacă, acum, vei fi dumneata cel care va profita de el. Scoase dintr-un sertar un tub de sticlă și, după ce deschise recipientul, aspiră o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ecleziastică. Dar făcuse așa Încât să păstreze scrierile pentru o noapte la sediul poporului, ca să poată citi Grimorio (Cartea Umbrelor), Învățând, astfel, tot ce se putea despre diabolicul meșteșug al vrăjitorului. Cartea era scrisă Într-o limbă necunoscută, alcătuită din semne indescifrabile și din numere, probabil idiomul tainic vorbit de demoni. Nu dedusese mare lucru În afară de senzația unei totale confuzii mentale, a unei răsturnări perverse a rânduielii firești În expunerea fiecărui subiect. Doar câteva lucruri apăreau de Înțeles: imagini de stele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]