366 matches
-
4.6. Comunitatea virtuală a cadrelor didactice Capitolul 5. E-learning-ul și resursele sale formative 5.1. E-learning-ul - trăsături și funcționalități 5.2. M-learning-ul - o variantă „îmbunătățită” a e-learning-ului 5.3. Caracteristici și dimensiuni ale conținuturilor de tip e-learning 5.4. Indeterminarea conținutului învățării 5.5. Criterii de evaluare a unui produs curricular digital 5.6. AEL - un exemplu de platformă te tip e-learning 5.7. Portofoliul digital Capitolul 6. Educația deschisă la distanță - o ipostază a virtualizării educației 6.1. Funcționalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ca act. Virtualul nu se opune realului sau realizabilului, ci actualului, „prezentificării” de acum. Virtualizarea, ca procesualitate, înseamnă o mișcare inversă actualizării, de mutare a unui lucru sau a unei activități în sfera posibilului, a evoluțiilor și capriciilor ulterioare, a indeterminării spațiale și temporale. Ea nu are nimic negativ în sine, ci ține de acea putere a omului de a se proiecta, de a ieși de sub constrângerile imediatului, ale datului și ale prezentului. „Virtualizarea - subliniază Pierre Levy (1995, p. 17) - este
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
spațiu valoric este de alt tip decât cea clasică. Nu se referă nici pe de parte la universalitatea știută (de la filosofii antici sau medievali), care instaurează același lucru sau același sens peste tot: este o universalitate ce se construiește pe indeterminarea sensului global. Totalizarea nu se face pe direcția înțelesurilor și consensualității, ci pe direcția conectivității, a contactului deschis și nemărginit. Se ivește așadar o universalitate prin contact, prin interconexiuni, și nu prin generarea unor sensuri unice (Levy, 2005). Interconexiunea devine
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
completitudine acțională. Calitatea conținuturilor este o rezultantă a pluralizării inteligențelor, talentelor, eforturilor. Perspectiva colaborativă, ce se cere educaților, va fi profesată și probată de cei care tutelează exercițiul paideic: educatorii și ajutoarele lor - din aval și din amonte. 5.4. Indeterminarea conținutului învățării Conținutul presupus de actul învățării în sistemele virtuale nu este întru totul configurat. În diferite proporții, el este indicat, dar și sugerat, deschis, indeterminat. Acesta se află la confluența dintre prezență și absență, dintre secvență și totalitate, dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
forme de comunicare mai complexe. Tematica și sursele de informare recomandate trebuie să sensibilizeze elevul și să stimuleze interesul său pentru domeniul abordat. Portofoliul nu-și atinge scopul, dacă tematica are un grad accentuat de generalitate, alunecând în vag și indeterminare, iar elevul este „ajutat” de membrii familiei pentru realizarea activităților. Există mai multe ipostaze ale portofoliului: sursă de învățare, mijloc de prezentare și dosar de evaluare (vezi Ministère de l’Education du Québec, 2002). Să le prezentăm pe rând. Portofoliul
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de logici, gânditorul francez sesizează că s-au făcut mai multe încercări. Sunt amintite logica intuiționistă, logicile polivalente, logicile modale, logicile paraconsistente, care fac din logica clasică doar un caz particular, care nu mai cer imperativ claritatea, precizia, care găzduiesc indeterminările, incertitudinile, ambiguitățile, contradicțiile 879. Nu de depășirea contradicției este nevoie pentru o gândire complexă, ci de integrarea acesteia, crede Morin. De aceea, el consideră că este necesară nu numai o logică slăbită, ci de asemenea o metodă de gândire complexă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este limfatic, nervos și... feminin; bărbatul matur a rămas oarecum copil a cărui nevoie întârziată de protecția maternă exprimă "o pasivitate ca atitudine generală de viață, care e aspect al feminității lui, comportament nu de viață, ci de sex, de indeterminare sexuală." Natură feminină, sedentară, eroul trăiește într-un "copleșitor sentiment de rudenie cu lumea vegetală": "Feminin, pasiv, sedentar, clorotic și chiar clorofilic, atât ca organism, cât și în spirit, el dispune de un imens număr de metafore descriptive, toate stând
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
mai întorc pe moșie. În partea a zecea, o nouă vizită a Christinei, cu inserție onirică inițială, prelungită, firesc, în starea de veghe, îi dezvăluie lui Egor prezența unei alterități ontologice radicale, aptă de a adăposti teroarea pură tocmai grație indeterminării, a vagului, a carenței de atribute, precum în Le Horla de Maupassant: "Egor începu să simtă ceva, nevăzut și necunoscut, în preajma lui. Nu era prezența domnișoarei Christina. Se simțea privit de altcineva (subl. în text), a cărui groază nu o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
jocului acestor facultăți este tocmai regulă plăsmuita sub semnul inescrutabil al naturii, aceea pe care poetul o extrage din sine, din obscuritatea impenetrabila a transfondului sau suprasensibil, într-un proces de unicitate indescifrabila în spontaneitatea devenirii lui; regulă care, în indeterminarea ei caracteristică, regentează schematismul liber al imaginației. Felipe Martínez încearcă o prezentare a acestui proces: Există figură, deci există construcție (schemă), dar nu se poate separă regulă acelei construcții, cu alte cuvinte, procedeul constructiv rămâne inseparabil de cazul concret al
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
o "voce" fără sex, fără vârstă sau pământ străbun, care de fapt nu este a poetului ci, înlăuntrul sau, vocea unui el care este mult mai mult decât un eu, care "se aude din acea specie de reziduu ireductibil al indeterminării originare" și "traversează conștiința fără să-i aparțină niciodată, asemeni unui spectru care traversează pereții"137. Finalitatea artistică este raportată doar la produsul în curs de execuție și nu la destinul lui extern. Valoarea operei se bazează din perspectiva artistului
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
anticipare a distincției, curente azi, între imagini denotative și conotative, între cele care funcționează ca simple semne și cele care au capacitatea de a stimula avansul gândirii asociative 183. La fel înțelegea această poziție kantiana Salim Kemal, cănd deslușea în indeterminarea semantica specifică poeziei, despre care vorbea filosoful german, nu confuzie sau inarticulare, ci posibilități multiple de conexiune interconceptuală 184. Pentru a rezolva, în planul teoretic, problema expunerii ideilor estetice, filosoful apelează la noțiunea de "atribut estetic asociat" ("zăpadă auzului"), care
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
paginile sale, pe cea specific artistică, infinit deschisă, cu termenul autorului ardelean revelatoare. (Vianu, pe de altă parte, vorbeste despre o metaforă simbolică, deținătoarea "valorii artistice celei mai înalte", care presupune exercițiul de maximă productivitate a imaginației și "prilejuiește, prin indeterminarea ei sugestiva, starea poetica prin excelență"187.) Spre deosebire de cea dintâi, care reprezintă o modalitate de a compensa insuficientele ("anemia") limbajului direct prin expresii indirecte, printr-un transfer de termeni menit să imprime un plus de vigoare și de claritate expresiei
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
în conformitate cu ceea ce se numește, în spațiul speculativ al muzicii, "gândire rapsodica"201). Comparația propusă de Coleman între idei estetice și uvertura cognitivă sugerează, în lumina acestei definiții, o experiență a poetului de străpungere a "hotarului experienței" înspre planul ilimitării și indeterminării suprasensibilului, de prevedere (în sensul de "a vedea prin", "a întrezări") a acestuia și de trăire a efectelor acestui act. Kant se referă la suprasensibil, am arătat, ca la un "câmp ilimitat dar și inaccesibil facultății noastre totale de cunoaștere
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
semantic în virtutea relațiilor lor judecative, iar adevărul se circumscrie experienței posibile, obiectelor date în sfera sensibilității. Imaginea simbolică, în schimb, ce nu îndeplinește un rol instaurativ și definitor ci unul revelator și sugestiv, concentrează și expune, în difuzia ei semantica, indeterminarea proprie ideii estetice. Urmare a deschiderii spre suprasensibil a geniului, în a cărui percepție avantajata orizontul sensibilului, al tranzitoriului și mărginitului se retrage continuu făcând loc infinitudinii. A disponibilității lui de a fi afectat mai mult decât alții de aspecte
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
tip renascentist, împletire a matematicianului cu poetul, interesat de definirea în „axiome lirice” a treptelor autocunoașterii (a „nunților necesare”), și „filosoful modern” Jacob Boehme, „ereticul gândirii creștine”, care a avut viziunea împletirii raționalului cu iraționalul și care a intuit legea indeterminării. Că între Ion Barbu și Dan Barbilian nu există o schizoidie, ci o sinteză de personalitate se demonstrează în Ion Barbu. Cosmologia „Jocului secund”, o primă încercare în exegeza barbiană de a reciti creația poetului fără a ignora viziunea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
profesional, să înțeleagă în toată amploarea și varietatea lor factorii care limitează posibilitatea anticipării comportării organismelor complexe și, cu atât mai mult, a evoluției lumii vii. Într-o încercare de sistematizare, Mayr a menționat câțiva din factorii care generează acea „indeterminare“ de care se izbește cercetătorul în domenii ca biologia evoluției, etologia sau ecologia: relația aleatorie dintre evenimente ca mutațiile și combinațiile acestora și efectele lor asupra evoluției organismelor, unicitatea ființelor vii, complexitatea lor excepțională, emergența de noi calități la niveluri
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
noi calități la niveluri mai înalte de integrare a sistemelor. Subliniind cât de mult îl îndepărtează experiența activității sale pe cercetătorul evoluției nu numai de vitalism, ci și de forme oricât de rafinate de reducționism, Mayr nota: „Să reamintim că indeterminarea nu înseamnă lipsa cauzei, ci doar impredictibilitate.“ Este adevărat că în Originea speciilor Darwin vorbește de „legi“ cu referire la relații cauzale, obiectiv controlabile. În realitate, explicațiile din biologia evoluției nu se bazează pe legi, ci pe concepte ca suprapopulație
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Limbajul se dovedește paliativul cu ajutorul căruia J. rezistă în fața libertății insuportabile. Tortura și puterea se amplificau comod prin cuvinte. Dezordinea preventivă reglează această degringoladă a realităților democratice. Habitusul propus de Matei Vișniec este o hartă a umanității contemporane paralizate în indeterminare. În povestea acestui habitus, Vișniec diluează savuros și profesionist alchimia spectacolului mediatic. Lumea din Dezordinea preventivă gravitează în jurul seducțiilor autodistructive. Mathieu Caradin, Marcel Crasnac și mai ales George sunt vocile unei singure instanțe critice. Matei Vișniec evaluează simulacrul unei lumi
Noua soteriologie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4733_a_6058]
-
pentru hrană: "Dezabuzarea. De fapt, e ca și cum îți pierzi pofta de mîncare culturală: nici un fel nu te mai atrage, nici o carte nu-ți provoacă apetit cerebral". Să fie aceasta o stare generală, vagă, o angoasă plutind într-un văzduh al indeterminării? Câtuși de puțin. Dl Liiceanu pune punctul pe i, nominalizînd pricinile dezgustului ce-l încearcă, rămas în aceeași cheie similiculinară: "Cărțile edificatoare sînt montone și își propun experiențe de care nu ești în stare; Kierkegaard pălăvrăgește enorm; Hegel e ca
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
Cotidianul este prin excelență locul de trecere", aflat "la intersecția unor coordonate spațiale și temporale care se întrepătrund, se implică și se modifică reciproc, în așa fel încît această realitate pare guvernată mai curînd de un soi de principiu al indeterminării spațio-temporale, în care timpul se spațializează iar spațiul însuși se temporalizează". Dar cum putem vorbi de timpul cotidian? Evident, situîndu-l la o altă intersecție: "la intersecția mai multor temporalități, unele dintre ele ciclice, altele liniare, unele cantitative, altele calitative, unele
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
rezervor nesecat. În conștiința bilingvă și, implicit, biculturală a lui Adam Puslojiš se întîlnesc dezinvolt locuri, timpuri, regnuri, forme, sonuri, culori venite dintr-o diversitate de direcții ce ascund poate o nostalgie a insuficientei fixări într-un mediu anume, o indeterminare, o indecizie percepțională și morală ce se dovedește propice lirismului. Mobilitatea e o trăsătură perpetuă a producției în chestiune. O neliniștită deambulare, un nomadism sui generis vizibil și-n localizarea poemelor "în tren spre", "în drum către" justifică o atare
Poet și personaj by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7642_a_8967]
-
între opere care inițial nu se "înrudesc" deloc, dar care ajung, din aproape în aproape, să facă parte din aceeași serie intertextuală. Ne propunem să continuăm discuțiile în această direcție din perspectiva fizicii cuantice, în special din cea a teoriei indeterminării dezvoltată de Heisenberg și a perspectivei complementare asupra electronilor ca fiind în același timp particule (închise, bine delimitate) și unde (deschise, permeabile, în mișcare și schimbare). De asemenea, și constituția duală a materiei, care potrivit teoriei relativității restrânse a lui
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
de azi, atât de exacte și sofisticate, dar a căror arogantă precizie nu conține nici un "fior" afectiv - sunt doar niște schițe lipsite de viață -, hărțile vechi, medievale sau cele din epoca luminilor, sunt profund umane, individualitatea lor derivă chiar din indeterminarea de care "suferă", emană din contururile vagi ale continentelor pe care le desenează, cumva în stilul picturii naive, de parcă acele forme bizare de relief ar fi ieșit tocmai atunci din mare, născute printr-o misterioasă ebuliție, deopotrivă geologică și mentală
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
și iubim și pervers cu tot erotismul de care corpul nostru e în stare... Nu știu de care model ontologic anume depinde acest melanj de atitudini amoroase sau dacă ține de alienarea ,sfârșitului de istorie", cred însă că tocmai această ,indeterminare" definește astăzi iubirea. Păstrându-i misterul.. Aurel Codoban, Amurgul iubirii - De la iubirea pasiune la comunicarea corporală, ed. a II-a, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2004, 130 p.
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
un chin, sufletul / altul. Nu acum, nu curînd, plini de cenușa izvoarelor venind din toate / părțile, mieii împotriva noastră vor / mărturisi. Gînd speriat, teroare, căință, / miniatura unui plîns în ochii / îngerilor" (ibidem). Nici aer, nici plămîn", sufletul e compatibil, în indeterminarea sa, cu contemplația ce impalidează talpa, călcîiul, glezna, podul palmei, cu "capătul vag al unei clipe calme", cu absența și uimirea amestecîndu-se "cu norii, albii, duhul nears al verilor de fum" (ibidem). Ascensiunea spre Dumnezeu constituie, evident, bolta unei atari
“Memoria inimii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7520_a_8845]