621 matches
-
holera sau cea mai cumplită ciumă - își scutură capul în semn de regret. Ar fi sfârșitul indienilor din Amazonia. În timpul marii febre a cauciucului, bolile au decimat populația autohtonă. Când omul alb a ajuns în Amazonia, a găsit milioane de indigeni. Dacă vor fi din nou îmbolnăviți, vor dispărea în întregime. — Și credeți că s-ar evita asta împiedicându-i să meargă la curve? — Nu. Nu cred. E doar o chestiune de timp, dar datoria noastră este să facem tot posibilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
celălalt, cu cel final, n-am niciodată îndoieli: trebuie să-l aduc pe Dumnezeu până la indieni, și pe indieni, până la Dumnezeu. Și voi reuși să îndeplinesc această sarcină, chiar dacă se dovedește a fi lungă și anevoioasă. În marea lor majoritate, indigenii răspund la chemarea lui Hristos și sămânța se prinde în ei, pentru că poartă în ei nevoia de a Crede într-o Ființă Bună la Suflet care să-i apere de nenumăratele primejdii ce-i pândesc - trase din nou din pipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Două macete și trei cârlige, oferi el. — Nu! — Două macete! — Nu! Kano se ridică în picioare și oferi cu generozitate: — Ea rămâne și tu punând încercare. După, negoț facem... Nu vru să pară grosolan. Se temea să nu rănească sensibilitatea indigenului. Se temea de asemenea să nu-l facă să nutrească ideea că nu se simțea atras de femei, fapt pentru care și-ar pierde respectul tribului. Intră în colibă și se întoarse cu macetele pe care le promisese ca plată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
mai rămâne nici un singur yubani. Ce propuneți dumneavoastră este nimicirea tribului. Liniștiți-vă, liniștiți-vă! interveni căpitanul. Ați interpretat greșit cuvintele inginerului. Eu reprezint Guvernul și cu toții știm că una din marile preocupări ale Președintelui Jaén a fost întotdeauna problema indigenilor. Dacă yubani-i vor ajunge să fie reinstalați în teritoriu huanga, Armata le va garanta viața și drepturile. — Cum? Unde era Armata când garimpeiros i-au invadat pe „audanas“ și i-au nimicit pentru că era o „bombă“ de diamante pe teritoriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ăla nu mai există. — De ce? Yubani-i l-au respectat întotdeauna. N-au trecut niciodată de râul San Pedro, și nici de râul Yubani. Dacă yubani-i se țin de cuvânt, Guvernul de ce nu se ține de cuvânt? Înțelese că în mentalitatea indigenilor nu pătrunsese ideea că o lege care a fost lege mai bine de optzeci de ani putea să înceteze pe neașteptate să mai fie astfel. Se născuseră și crescuseră cu această lege, la fel cum crescuseră cu soarele, cu noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
când, vizitând Vechea Guatemala, i-a cerut călăuzei să-l ducă să cunoască râul Pensativo, despre care auzise că poartă acest nume din pricina curentului domol, a apelor curate și a peisajului frumos... — Râul ăsta nu mai există, domnule, îi răspunse indigenul. Râul Pensativo, e un râu mort. Curgea într-adevăr printr-un peisaj frumos cu păduri umbroase, dar pădurile au fost tăiate și apa de pe munții învecinați a început să se prăvălească asupra râului, transformându-l în torent. Apoi, fără copaci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
-și poate închipui cum stau lucrurile, dar își va da curând seama, sunt sigur. Era isteț tânărul ăsta, repetă el. Foarte isteț... — Un război ar însemna o catastrofă pentru partea asta a țării - spuse Monseniorul. S-a abuzat mult de indigeni și triburile sunt nemulțumite. Așa sunt în tot bazinul Amazonului. În Brazilia, triburile atroaris, „krenkores“, „fâșiile lungi“, cred că și „xavantes“ se află într-o răzvrătire deschisă. Triburile aucas din Ecuador continuă să ucidă pe oricine le iese în cale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
acele ținuturi de toată frumusețea și am redactat un raport de optzeci și trei de pagini. Concluzia mea era simplă: o șosea de-a lungul zonei muntoase și pe la poalele Anzilor nu ar afecta echilibrul ecologic al regiunii, nici viața indigenilor. O șosea care ar traversa teritoriul yubani ar atrage după sine, pe termen lung, distrugerea triburilor și a selvelor noastre. — Ce s-a întâmplat cu acest raport? — Ascuns în vreun sertar de la Minister. Mi-au mulțumit pentru servicii, m-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cele mai nebănuite, acoperișurile roșii ale unor cătune izolate, câmpuri desțelenite, țarcuri în care alpaca și lamele au luat locul oilor și al caprelor. Anzii apăreau între selvă și mare ca un zid de netrecut prin care timide cărărui ale indigenilor se cățărau legând o vale de altă vale și un sat de alt sat, sărind peste râuri prin vechiul sistem al indienilor incas al podurilor atârnate, mărginind ore întregi abisuri, într-o călătorie în care fiecare pas putea fi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
albii? insistă el. — Oh! se înfurie el. Ce importanță are acuma? Piá o să moară. Trebuie să facem ceva. — E doar o femeie, răspunse Kano. O să-ți dau alta. Nu vreau alta. Vreau ca Piá să trăiască. Chiar nu-ți pasă? Indigenul păru mirat. Îl privi pe Correcaminos ca și cum n-ar fi auzit bine și repetă: Nu e decât o femeie. — Ce au spus albii? — La dracu’ cu albii! Au spus că tratatul nu există... că nu pleacă... Vor construi șoseaua pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de pe pământurile voastre. Or să vă trimită să trăiți cu huanga și pământul ăsta or să-l dea unor garimpeiros. Ești mulțumit...? Bine! Acum o iau pe Piá. Se întoarse spre Kano: Pot s-o iau? — E a ta, răspunse indigenul cu naturalețe și, întorcându-se cu spatele, se îndreptă cu José Correcaminos spre coliba mare. Îi privi câteva clipe și reveni la colibă. Desprinse de pe o grindă cearșaful vechi, o acoperi pe fată și luă pe sus trupul ușor. Căpetenia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
da, în „această“ Amazonie, insistă Sierralta, e ceva nou. Aici nu e Brazilia. Nici semenii noștri nu sunt fazendeiros, nici selvele noastre nu sunt de imensitatea incontrolabilă a selvelor lor. Aici, un avion n-ar putea ataca un sat de indigeni și apoi să se ascundă, cugetă el. Frontiera e destul de departe. Nu există un avion particular care să poată călători fără să se realimenteze. — Sunteți sigur? Pe deplin, spuse apăsat jurnalistul. O avionetă n-are autonomie de zbor ca să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
să încetinească marșul, tresărindu-i inima în piept, explodându-i plămânii și nemaisimțindu-și picioarele. Au făcut minuni cu puținul pe care îl aveau. Părintele Carlos se dovedi a fi un infirmier îndemânatic, iar Inti Ávila și Sierralta îl ajutau. Indigenii începuseră să revină cu timiditate, dar se mărginiră să se așeze pe jos pe vine și să privească la ce făceau albii. José Correcaminos a fost singurul care a reacționat la vederea distrugerilor și a morților. Rămase în picioare, privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ăia? Inti Ávila dădu din cap: — Pe cel mai scund l-am văzut odată în Santa Marta. Aparatul se vedea acum liber și săriră înăuntru. Motorul se înecă de două ori, scoase un șir de explozii care îi îngroziră pe indigeni și începu să ruleze încet, îndepărtându-se în direcția opusă taberei. Căpitanul urcă în jeep, iar Planchart băgă în marșarier, se răsuci și se întoarse pe unde veniseră. După câteva clipe, totul era din nou liniștit și tăcut. Ieșiră pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
fondatorul observa(iei directe. Cu aceast( ocazie, el a experimentat limitele rela(ion(rîi cu cel(lalt, (ntre un cercet(tor occidental (i o lume cu totul diferit(. Iat( ce scria (n notele de jurnal publicate (n 1962: "Ci(iva indigeni se (ngr(m(deau (n jurul nostru mai ales dac( sim(eau tutunul (...) Însoțitorul nostru alb are metodele lui obi(nuite de a trata cu indigenii; (i apoi nu (n(elege nimic sau (l intereseaz( pu(în din stilul (n
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
totul diferit(. Iat( ce scria (n notele de jurnal publicate (n 1962: "Ci(iva indigeni se (ngr(m(deau (n jurul nostru mai ales dac( sim(eau tutunul (...) Însoțitorul nostru alb are metodele lui obi(nuite de a trata cu indigenii; (i apoi nu (n(elege nimic sau (l intereseaz( pu(în din stilul (n care voi, ca etnografi, (n(elege(i s( vi-i apropia(i. Prima vizit( v( las( sentimentul c( (n situa(ia (n care ve(i reveni
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
s( se (nve(e dialectul lor. Începuturile antropologiei Antropologia (i observa(ia direct( debuteaz( odat( cu povestirile c(l(torilor (i cu practică de inventariere a obiectelor, operelor (i instrumentelor de către arheologi. Pu(în cîte pu(în, observarea activit((îi "indigenilor" se va deta(a de m(rturiile culese de la informatori. Astfel, lucrarea lui Franz Boas (1858-1942), profesor la Universitatea din Columbia (ntre anii 1869-1942, care se sprijin( (nc( pe informatorii care vorbeau simultan limba indigenilor din nord-vestul Americii (i engleză
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
pu(în, observarea activit((îi "indigenilor" se va deta(a de m(rturiile culese de la informatori. Astfel, lucrarea lui Franz Boas (1858-1942), profesor la Universitatea din Columbia (ntre anii 1869-1942, care se sprijin( (nc( pe informatorii care vorbeau simultan limba indigenilor din nord-vestul Americii (i engleză, se opune studiilor lui Frank Cushing (1857-1900), care a locuit cu populația zunis, a (nv((at limbajul lor (i s-a (mbr(cat asemeni lor. (l putem considera pe Bronislaw Malinowski (1884-1942) ca fiind fondatorul
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
special( de la Scoala Economică din Londra. De origine polonez(, dar de na(ionalitate britanic(, el este constrîns de r(zboi să facă lungi (i repetate sejururi (n insulele Trobriand. Este f(r( (ndoial( primul antropolog care s-a instalat printre indigeni, sau măcar într-un cort aproape de satul lor, (i a cules el (nsu(i informa(îi observîndu-i (i interogîndu-i acolo. Alb (i de origine aristocratic(, Malinowski este, pe bun( dreptate, mai apropiat de administratorii englezi decît de indigeni. Totu(i
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
instalat printre indigeni, sau măcar într-un cort aproape de satul lor, (i a cules el (nsu(i informa(îi observîndu-i (i interogîndu-i acolo. Alb (i de origine aristocratic(, Malinowski este, pe bun( dreptate, mai apropiat de administratorii englezi decît de indigeni. Totu(i, el ia distan(( fă(( de coloni(ții locali (i (ncearc( s( fie (ntr-un contact destul de strîns cu autohtonii. Iat( un fragment de la începuturile acțiunilor sale: "Imagina(i-v( prima dumneavoastr( intrare (ntr-un sat, singur sau (n compania c
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
fă(( de coloni(ții locali (i (ncearc( s( fie (ntr-un contact destul de strîns cu autohtonii. Iat( un fragment de la începuturile acțiunilor sale: "Imagina(i-v( prima dumneavoastr( intrare (ntr-un sat, singur sau (n compania c(l(uzei albe. Ci(iva indigeni se (ngr(m(desc (n jurul dumneavoastră mai ales dac( simt tutunul (...). Însoțitorul dumneavoastră alb are metodele sale obi(nuite de a trata cu indigenii; (i apoi el nu (n(elege nimic sau (l intereseaz( pu(în din stilul (n
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
prima dumneavoastr( intrare (ntr-un sat, singur sau (n compania c(l(uzei albe. Ci(iva indigeni se (ngr(m(desc (n jurul dumneavoastră mai ales dac( simt tutunul (...). Însoțitorul dumneavoastră alb are metodele sale obi(nuite de a trata cu indigenii; (i apoi el nu (n(elege nimic sau (l intereseaz( pu(în din stilul (n care dumneavoastră, ca etnograf, (n(elege(i s( vi-i apropia(i. Prima vizit( v( las( sentimentul c(, (n situa(ia (n care ve(i
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
amabilitate reciproc(. Am incercat atunci s(-mi (ncep lucrul. Mai (ntîi, am evitat toate subiectele susceptibile s( trezeasc( neîncredere..." [Malinowski, 1962, p. 60-61]. Publică(iile ulterioare din jurnalul s(u intim arăt( o oarecare ostilitate, chiar un oarecare rasism, față de indigeni. El a studiat (n principal sistemul kula, prin care locuitorii insulelor Trobiand schimbau cu alte grupuri obiecte care nu aveau o valoare comercial(, ci una ritual(. Aceste schimburi se produceau pe parcursul c(l(toriilor, ale căror pericole erau (ndep(rtate
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
pe parcursul c(l(toriilor, ale căror pericole erau (ndep(rtate prin practici rituale (i magice. (n fapt, Malinowski a cules o mare parte din datele sale de la informatori. Specificitatea demersului s(u rezid( (n prezen(a sa prelungit( (n apropierea indigenilor, (i nu (n practicarea unui mod de via(( care nu-i putea r(mine decît str(în. Nu putem vorbi de observa(ie participativ( pentru un occidental care, (n orice caz, r(mine un str(în. Totu(i Malinowski, la
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
occidental care, (n orice caz, r(mine un str(în. Totu(i Malinowski, la fel ca Boas, a servit de model genera(iilor de observatori, mai ales anglo-saxoni, care vor practică observa(ia direct( de teren pentru a studia culturile indigenilor. I-am putea cîtă în acest sens pe Margaret Mead, Alfred Kroeber, Edward Evans-Pritchard (i Hortense Powdermarker. Etnografia francez( Tradi(ia francez( a etnografiei practicat( (n alte societ((i (i cel mai adesea (n coloniile vechiului imperiu, reprezint( o practic
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]