561 matches
-
Martina. Da, părea un om cu scaun la cap, nu-i așa? față de ceilalți oameni de care mă lovesc. Dar ea a avut întotdeauna bani - niciodată nu i s-a întâmplat să nu aibă bani. Banul își face simțită prezența indolentă în croiala și materialul hainelor ei, în accesoriile de piele, în splendoarea părului și în modul de a vorbi. Picioarele ei lungi au călătorit, și nu numai prin timp. Limba curată vorbește franceza, italiana, germana. Ochii plini de speranță au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
De aceea îi și purta tot timpul pică, luând-o ca pe o insultă și ca pe o umilință. El nu ripostase niciodată - nu avea cum. Atunci când intrară cei patru, contele stătea lângă șemineul nefolosit, afișând poza imemorială a aristocrației indolente și sprijinindu-se cu cotul de zid. Lângă el se afla o masă scundă, pe care erau puse o butelcă de vin și o tabacheră de argint. Țigările nu conțineau tutun, dar cânepa indiană creștea pe câmpiile din K în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ei, sictiriți de mereu același habitat, vor migra pe trupul lui... Oliver se cutremură de scârbă. Ar fi preferat să fie bântuit de furnici, de viermi sau de păianjeni, numai de melci nu. Nici omul-gât, nici femeia-elefant sau omul-paie, destul de indolenți de felul lor, nu ar fi putut suporta, desigur, să vadă cum se târăsc pe corpul lor zeci, sute, mii de moluște, lăsând În urmă o spumă lipicioasă... Ce era de făcut? Imaginând-o pe Olivia, masterandul simțea cum i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
dar chiar așa, Acum n-am să te mai otrăvesc, Vreau de carnaval să te gătesc. Prezentatorul 2 Să vedem acum de n-ați uitat Cu cei doi ce s-a-ntâmplat... A cântat o vară-ntreagă la chitară Greierele indolent Dar se trezi deodată din visare Când frigul se simți prezent. Greierele: -Hei, tușică, mătușică, Nu te obosi prea tare. Poate crești și tu mai mare... Ca să-și spun drept, dragă furnică, Prea ești mică, subțirică. Furnica: -Ce folos că
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
adresă el și din priviri către Zare, ia spune ce reprezintă desenul acela din stânga sus, de pe tablă! Zare se ridică tacticos, niciodată nu dădea În brânci să reacționeze rapid la ordinele profesorilor, trecea chiar drept un elev puțin cam obraznic, indolent, cu certe calități, dar „brânză bună În burduf de câine“, cum obișnuiesc să spună directoarele bătrâne despre elevii care mai pot fi recuperați prin Încurajare. Închise caietul și privi cu atenție spre tabla plină de desene stângace. Îl reperă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Ars Longa 8 * Miracolele de la Glodeni; roman; 2008 Ars Longa 9 * Calendele măgarilor; proză scurtă; Ars Longa 2008 10 * La pas prin mările sudului; roman; ed. Cronica 2009 11 * Ping-pong cu mingea de cârpă; ed. Ars Longa 2010 12* Triumful indolenților; ed. Ars Loga 2011 13* Cântece de shomerie ed. Ars Longa 2011 14* Diamantele de cretă; ed. Ars Longa 2012 15 * Aviatori ieșeni; documentar, împreună cu cdor. Constantin Iordache; ed. Ars Longa 2007 ** Volume aflate în lucru: ** Bântuind prin paradis ** Conspirația
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
îngână. Nu e mult de când s-au spart în cioburi, troienind amurguri despletite, și în paltini, aninate globuri luminau subțire, mult tihnite. Prea sătui de vifore, de iarnă, plâng în zori sub merii din livadă și din ocne Înegurate toarnă indolente ploi ce stau să cadă. Tot pândind semințele-n ogoare, răstignit e cerul pe ninsoare. Nu știu de ce Nu știu de ce atunci când vreau să zbor, îmi frânge cineva câte-o aripă, De mă înalț spre cer; în fapt cobor Și
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
se instalase, veche, o ură necruțătoare. Doar pentru că, din inițiativă proprie, mă mutasem la Tomulești, directoarea începu să-mi poarte sîmbetele și mie. Ca pensionar, tatăl Anetei Gărgăun continua încă să profeseze. Față de tineri, pe care-i considera incapabili și indolenți, nutrea un dispreț profund. El însuși slab meseriaș, dar oricînd gata să se laude cu groapa de gunoi pe care, pe vremea cînd era director, a pus să fie săpată în curtea școlii, nu citea nimic deși, din loialitate, avea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
revolta, sporind-o cu fiecare cuvânt de apostrofare. Nu pronunța nici un nume, dar undeva, în minte, avea imaginea clară a împăratului, a curții simandicoase de la Dresda, a ministrului de Finanțe și chiar a cancelariei imperiale, cu funcționarii ei nepăsători și indolenți. Julien, da, Julien are perfectă dreptate! Cum să-ți îndeplinești înalta misiune așa, fără nici un sfanț în buzunar? Ei bine, dacă el pleacă, voi pleca și eu! Toinette pândea printre perdelele dormitorului. Știa că soțul ei are o „întâlnire diplomatică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
dă-mi buletinul. — N-am. Tipul așezat pe bancheta din spate deschise portiera și ieși din mașină, ținând în mână, aparent fără intenția de a-l folosi, un pistol-mitralieră scurt, și se apropie de targuí încet și cu o figură indolentă. — Ia să vedem... Cum vine asta că n-ai buletin? Toată lumea are buletin. Era un bărbat vânjos, cu mustață stufoasă și înalt de stat, cu aspectul celui ce se simte sigur pe sine, dar, brusc, se frânse în două, slobozi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
În mod automat la fiecare gest și mișcare pe care o facem, la fiecare pas, schimbare de casă, de profesie, de obiceiuri și uzanțe, dacă fumăm sau nu fumăm, dacă mâncăm mult, sau puțin, sau deloc, dacă suntem activi sau indolenți, dacă ne doare capul sau avem aciditate la stomac, dacă suferim de constipație sau diaree, dacă ne cade părul sau ne-a atins cancerul, dacă da, dacă nu, dacă poate, ajunge să se deschidă sertarul fișierului alfabetic, să se caute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
plan unic unea Avalonul, ținutul hiperborean, cu deșertul austral ce adăpostește enigma de la Ayers Rock. În momentul acela, la ora patru În după-amiaza zilei de 23 iunie, Pendulul Își domolea iuțeala de la o extremitate a planului de oscilație, ca să revină indolent către centru, să capete apoi viteză la jumătatea drumului parcurs, să taie Încrezător pătratul ocult al forțelor care-i marcau destinul. Dacă aș fi rămas un timp Îndelungat, rezistând trecerii orelor, să fixez cu privirea acel cap de pasăre, acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
secunde, și ți se naște pe dinaintea ochilor un univers În perenă lichefiere, unde nu există nici măcar linii cosmologice precise și Înlănțuiri temporale, darmite numerus Clausius, aici se merge Înapoi chiar și În timp, caracterele apar și reapar cu un aer indolent, se ițesc din nimic și, docile, se reîntorc acolo, iar când reiei, legi, ștergi, ele se dizolvă și se reectoplasmează În locul lor firesc, e o simfonie submarină de Înlănțuiri și fracturi moi, un dans gelatinos de comete autofage, ca știuca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de fructe, făcând din ele un pavaj omogen. Nu era imposibil, deoarece podeaua era acum brăzdată de dâre de vin alb, și câțiva dintre invitați se mișcau de pe acum cu greutate. Belbo pusese mâna pe un pahar și se mișca indolent, fără o țintă vizibilă, bătând din când În când pe umăr pe câte cineva. Căuta s-o regăsească pe Lorenza. Dar puțini erau cei care stăteau pe loc. Mulțimea era prinsă Într-un soi de mișcare circulară, ca un roi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
sau să scheaune, lehămetiți, iar certărețele de vrăbii citadine jumulite, brabeți murdari vânători de muște, se topiseră și ele printre frunzele ofilite a doi-trei-patru copăcei fumurii, schilavi și găunoși, ca niște avortoni vegetali, salvați miraculos de la tăiere, de veșnica birocrație indolentă și coruptă, a edililor municipalității. Murise până și vibrația imperceptibilă, inerentă și perpetuă, de fond, a asfatului încins, engrama orchestrală ultimă, universal recognoscibilă, a spațiului conglomerat urban, dătător de oarecare siguranță personală ușor schizoidă, într-un refugiu în egală măsură
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
listă de motive de „indignare” : propune o viziune. De fapt, apelul la indignare nu era decît un soi de „deșteaptă-te, române !”, de exasperare în fața unei tot mai impertinente lipse de viziune a clasei politice, întărită de o tot mai indolentă miopie socială a populației. Calea speranței se dorește o critică fundamentală a „căii dezastrului” pe care înaintăm astfel cu toții, creduli, ca într-o parabolă a orbilor. Cei care s-ar aștepta la o rețetă macroeconomică salvatoare sau la soluții geo
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
tact pedagogic. Responsabil era ultimul lucru, care l-aș spune despre tine, un tînăr de 18 ani. Dacă cineva ți-ar fi vorbit despre căderea comunismului, ai fi dovedit că ai toate calitățile unui șmecher autentic și, cu un umor indolent, ai fi privit mai Întîi În sus, să vezi exact de unde anume cade, și apoi În jos, să vezi unde cade. Mă rog, ți-ar fi venit să o faci... Pentru că, de fapt, glumele pe astfel de teme vă erau
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
sa, din preconștientul profund și chiar din presentimentul colectiv. Acest lucru este ceea ce permite înțelegerea mimetismului misterios sau a ciudatei "participări mistice" despre care a fost vorba. Într-adevăr, este urgent să depășim evidențele acestei faimoase "întoarceri la individualism", incantație indolentă a unei intelighenția în pană de idei. Aș propune pentru aceasta un nou argument. Ceea ce poate permite, dacă nu justificarea, cel puțin înțelegerea indolenței despre care este vorba, este că saturarea subiectului activ, a acestui subiectivism care a fost elementul
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
mea era patul. Îmi proclamam peste tot loialitatea și cred că nu există ființă pe care s-o fi iubit și pe care până la urmă să n-o fi trădat. Bineînțeles, trădam, dar eram în același timp și credincios, eram indolent, dar totodată munceam din răsputeri și clipă de clipă, îmi ajutam aproapele, pentru propria-mi plăcere. Îmi repetam întruna aceste adevăruri evidente, dar nu aflam în ele prea mare consolare. În unele dimineți îmi instruiam procesul până la capăt și ajungeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
jucau. În schimb, mi se părea că replicile clienților mei săraci se desfășoară întotdeauna după unul și același tipic. Astfel, trăind între oameni fără a le împărtăși interesele, nu izbuteam să cred în ceea ce făgăduiam. Eram destul de politicos și destul de indolent pentru a face ceea ce așteptau de la mine în meserie, în familie sau în viața mea de cetățean, dar procedam de fiecare dată într-un anume fel distrat, care strica totul. Mi-am trăit întreaga viață sub semnul duplicității și acțiunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
rock profund creștin. Grupuri de vecini, strânse în jurul propriilor grătare împrăștiate, își făceau urări de sărbători. Soarele apusese, apăruseră insectele și primele raze nesigure ale artificiilor încercau întunericul. Era prima Zi a Independenței de după atacuri, iar rachetele colorate care explodau indolent păreau în același timp neajutorate și sfidătoare. Tommy Rupp lansă douăsprezece „Capete de teroriști explozibile“ pe care le cumpărase de la o tarabă de lângă Plattsmouth: figurine colorate cu Hussein și Bin Laden, care șuierau spre cer și izbucneau în mănunchiuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
trebuia să se mai aștepte Își luă pijamaua și se îndreptă spre dormitorul cufundat în întuneric. O mișcare într-unul din paturi îl făcu să se oprească. În ciuda semiîntunericului, Gosseyn recunoscu imediat cine era. Fata se ridică cu o grație indolentă și căscă. ― Nu s-ar putea spune că ne plimbăm, nu-i așa? ― zise Patricia Hardie. 31 Gosseyn se lăsă brusc să cadă pe celălalt pat. Ușurarea cc-o resimțea era imensă, dar, după ce emoția i se mai potoli, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
trebuia să se mai aștepte Își luă pijamaua și se îndreptă spre dormitorul cufundat în întuneric. O mișcare într-unul din paturi îl făcu să se oprească. În ciuda semiîntunericului, Gosseyn recunoscu imediat cine era. Fata se ridică cu o grație indolentă și căscă. ― Nu s-ar putea spune că ne plimbăm, nu-i așa? ― zise Patricia Hardie. 31 Gosseyn se lăsă brusc să cadă pe celălalt pat. Ușurarea cc-o resimțea era imensă, dar, după ce emoția i se mai potoli, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
forme atenuate de nevroză a fricii (nevroze d'angoisse) și care invadând tot individul până la obnubilarea înțelegerii îl poate conduce la acte din cele mai stupide (ca, de pildă, fuga automobilistului de la locul accidentului, legitima apărare imaginară etc.). Printre psihastenici indolenți și inactivi se găsesc mulți vagabonzi, prostituate, homosexuali utilitari etc. Aceștia furnizează un important contingent de delicvenți, fără o personalitate solidă, pe care unele doctrine criminologice îi declară atinși de labilitate. Trebuie menționată aici și importanța mitomanilor mici isterici a
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și am adormit de cum am pus capul pe pernă. Când m-am trezit, soarele nu mai bătea în geam. Era mult după-amiază. M-am așezat cu coatele pe pervazul ferestrei și priveam marea care se clătina luminoasă sub un cer indolent. Pescărușii țipau, fericiți sau cruzi, era greu de știut. Valurile spălau țărmul cu spuma lor albă. Era o zi splendidă, frumoasă ca un păcat. Dintr-odată, m-a copleșit o senzație plăcută și nouă pentru mine; memoria își pierduse parcă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]