955 matches
-
enunțuri non-factuale (asumpții) teoretice, rolul acestora din urmă fiind acela de a da sens datelor. Asumpțiile trebuie judecate nu după corespondența lor cu realitatea, ci pornind de la capacitatea teoriei care le include de a explica domeniul cercetat. Un demers strict inductiv, concretizat prin emiterea de ipoteze pornind de la observarea realității, este ineficient: el va pune în evidență legi, însă nu va genera teorii. Teoria presupune îmbinarea inducției cu deducția, pornind de la o idee novatoare, care ar trebui să se refere, sub
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai apropiată de original a fost publicată de Mircea Ivănescu, cu o notă editorială semnată de Alexandru George, în revista sibiană „Euphorion” (1998). Personajele sunt Artistul, Moartea, Modelul (o fată) și „aparițiile” din antract, adică Subconștientul Artistului, Inconștientul Artistului, Spiritul inductiv, Spiritul deductiv, Fata din portret, Dama de Pică (personaj din Pușkin), Al.Dumas-tatăl. „Aparițiile” și Artistul se prind într-un joc carnavalesc năucitor, livresc și existențial, un „sublunar congres de umbre”, în care artistul „nebun”, bufon și înțelept, trebuie să
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
chiar aici”. Speranța se sprijin), în aparent), pe convingerea conform c)reia cunoașterea începe cu certitudini, si pe aceea c) inducția le poate dezv)lui. Ins) nu putem spune niciodat) cu sigurant) c) o stare de lucruri atins) în mod inductiv a ajuns s) corespund) cu ceva real în mod obiectiv. Ceea ce consider)m a fi realitate este ea ins)și o concepție elaborat), construit) și reconstruit) de-a lungul secolelor. Realitatea ia naștere din selectarea și organizarea de c)tre
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
c)rora inducția s) poat) continuă în mod util demersul. Cei care, în mod curios, nutresc convingerea c) procesul cunoașterii pornește din start cu certitudini, privesc teoriile drept edificii ale adev)rului, pe care le-ar putea construi în mod inductiv. Aceștia definesc teoriile că ipoteze care sunt confirmate și conectate. Ins) cunoașterea empiric) este întotdeauna problematic). Experiență ne induce adesea în eroare. Așa cum formulă Heinrich Hertz, ,,ceea ce este derivat din experient) poate fi din nou anulat de c)tre experient
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și cu forme de comportament caracteristice” (1963a, p. 25). Hoffmann se descrie pe sine ca discipol al lui Montesquieu, al lui Tocqueville, și al lui Aron (1964, p. 1269). Metodă maeștrilor s)i este sociologia istoric), aceasta fiind o abordare inductiv). Comentariile precedente ne permit s) înțelegem atât modul în care Hoffmann concepe sistemele, cât și de ce le concepe în modul în care o face. Aceste comentarii mai explic) și de ce abordarea să eșueaz). Pentru că cineva s) susțin) o abordare sistemic
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
constatării 49. Dacă omul acceptă o situație dată fără a mai simți nevoia de a și-o explica, nu îi mai trebuie decât foarte puțin ca să o creadă firească, de la sine înțeleasă, indispensabilă. El vede în discursul mitizant un sistem inductiv: acolo unde nu poate fi decât o echivalență, credincioșii descoperă o cauzalitate 50. Semnificația unui obiect este luată drept obiectul însuși, mitul fiind citit ca un sistem factual și nu metaforic 51. Rezultă similitudinea dintre real și ideal, dintre existență
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ci de întrepătrunderi și complementaritate între diverse perspective analitice și interpretative). Cu alte cuvinte, e vorba de aceeași intreprindere intelectuală, cu prelungiri înspre rafinamentul și profunzimea analizei, calitatea și acuratețea sa intelectuală în modul de utilizare a metodelor deductive sau inductive, potențialul de extrapolare a exemplelor istorice, în general a aplicării unor raționamente specifice științelor sociale. Până la un punct, e vorba și de un joc de imaginație și de creativitate, dar acestea pot fi periculoase în lipsa cercetării riguroase, cantitative, și calitative
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
unor strategii experimentale, desfășurarea propriu-zisă a experimentului, organizarea și efectuarea observației, discutarea procedeelor utilizate, prelucrarea datelor și elaborarea concluziilor (a soluțiilor provizorii), verificarea rezultatelor (constatărilor) prin aplicare practică și descoperirea validității și însemnătății concluziilor. Învățarea prin experimentare este de tip inductiv, centrată pe cel care învață și orientată spre activitate.Campbell, Campbell și Dickinson (2004) vorbesc despre metoda științifică, aceasta presupunând, în concepția autorilor, cinci pași: (1) stabilirea problemei de studiat; (2) formularea ipotezelor sau explicațiilor posibile; (3) observarea și experimentarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
formate pe baza însușirii logice a cuvintelor, capacitatea de a opera cu cuvintele (de a efectua operații logice de analiză, comparații, sinteze, abstractizări, generalizări și concretizări), de a explica și demonstra logic, pe bază de argumente, de a efectua raționamente inductive, deductive și prin analogie, de a stabili relații între cauze și efecte), de a folosi cuvintele corect în situații diferite; nivelul structurilor psihomotrice; trăsăturile de personalitate: motivațiile, atitudinile, convingerile, perseverența, tenacitatea, hotărârea, voința de a se corecta, nivelul aspirațiilor, eventualele
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
ce are la bază teoria entropiei lui Shannon, teoria energiei informaționale a lui Onicescu, teoria corelației informaționale. Depășirea stadiului descriptiv, al simplei metode cantitative, a însemnat, istoric vorbind, deplasarea gândirii statistice spre interpretarea analitică a fenomenului și obținerea de concluzii inductive, pe baza observațiilor empirice. Această schimbare de conținut a făcut ca statistica să se întrepătrundă în mod constant cu matematica, în căutarea de metode corespunzătoare obiectivelor sale. Statistica matematică folosește metode instrumentele teoriei probabilităților pentru extragerea și prelucrea informației statistice
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
procesului observat, consecințele lor logic deduse se compară apoi cu datele disponibile și, dacă există concordanță, ipotezele sunt justificate, cel puțin până la noi observații mai riguroase. Unul din obiectivele esențiale ale statisticii se consideră a fi tocmai măsurarea incertitudinii concluziilor inductive. De la un timp însă, gîndirea statistică tinde să se preocupe mai puțin de măsurarea incertitudinii și mai mult de determinarea riscului de eroare și a pierderilor implicate de orice decizie întemeiată pe o informație care, prin natura sa, nu poate
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
ca realizare finală. Clinica este spațiul observației unei suferințe naturale, apărută în interioritatea normalului și care trebuie „descifrată” sau diagnosticată de către medicul clinician care o observă. Ea reprezintă un tip de raționament deductiv, pe când laboratorul reprezintă un tip de raționament inductiv. Laboratorul construiește „modelele patologice” în mod artificial, prin experiment, pe când clinica descifrează semnificația „modelelor naturale” apărute în sfera normalului. În felul acesta putem spune că experimentul de laborator introduce în mod dirijat „patologicul” în normal. Întrucât obiectul psihopatologiei nu se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
științifice ale Renașterii, atâtea câte putuseră fi făcute, înlăuntrul câte unei universități „aristotelice” - precum cea din Padova sau din Praga -, au fost suficiente pentru a arunca umbre grele asupra „adevărurilor” cuprinse în Sfânta Scriptură. În fine, raționamentul cartezian și raționamentul inductiv baconian au ridicat pe soclu un fel de zeiță „păgână” care era la îndemâna tuturor cercetătorilor: rațiunea. Ea a fost opusă, mai întâi cu timiditate, apoi cu înverșunare, credinței. Inchiziția a intrat în acțiune căutând vinovații în locurile cele mai propice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
intelectuali au „resuscitat” și au folosit cultura retorică pentru a iniția dezbateri ideologice, politice, teologice. A fost un fel de „eră a certurilor și discuțiilor în contradictoriu”; în răstimpul acestei noi scholastica controversia se părea că dubitația carteziană și raționalismul inductiv baconian au fost abandonate. Tot ce părea motiv de dispută stârnea controversia retorică. Bridges amintea că Iluminismul a debutat ca o reacție împotriva concepțiilor retorice. Or, atât multiculturalismul anilor ’70, cât și postmodernismul din anii ’80 au părut „motive de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin schimbări fundamentale determinate de noile tipuri de relații care se stabilesc în cadrul activității de învățare. Copiii manifestă spirit de cooperare în jocuri, atenția devine mai stabilă și apar germenii unei gândiri de tip formal, logic, cu tendința spre raționamente inductive și deductive, care permit înțelegerea obiectelor, fenomenelor și evenimentelor din lumea înconjurătoare, construirea unor idei și judecăți proprii. În această perioadă o atenție deosebită trebuie acordată modului în care are loc debutul școlar, știut fiind faptul că un debut școlar
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
12 ani; stadiul operațiilor formale/abstracte - 11/12‑18 ani). De asemenea, utilizează două mari categorii de formule (algoritmice - operații standardizate și rezolvări‑tip; euristice - sisteme de operare plastice și deschise care conduc la rezolvări originale) pentru operațiile de raționament inductiv și deductiv, reversibilitate, transfer și rezolvare de probleme, având drept rezultat formarea unui bagaj cognitiv bazat pe concepte și noțiuni ca expresie a prelucrării și valorificării superioare a produsului cogniției primare (reprezentările), în strânsă legătură cu informația mediată prin limbaj
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
compromis acceptabil între structura simbolică ireductibilă a literarității și exigențele rațiocinante ale travaliului interpretativ. Voia să îmbine capacitatea de diagnostic și forța expresiei cu informația la zi și regulile obiectivității. Era o scientizantă [...] cu gustul poeziei și simțul relativului, o inductivă cu mari apetențe teoretice. PAUL CORNEA Vocația cercetătorului și a universitarului, defel neglijabilă, determină, la Ioana Em. Petrescu, profesarea riguroasă și exactă a categoriilor disciplinelor angajate în demersul științific întreprins. Refuzându-și „frivolitatea” lecturilor influențate de componenta emoțională a receptorului
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
socială sau există posibilități stabile de organizare socială egalitară pe baza rarității. Problema empirismului cauzelor și a efectelor. Una dintre marile speranțe puse în schema cauzală se referă la pronunțata ei deschidere empirică. Există adesea chiar iluzia că procedurile empirice inductive pot duce cu ușurință la formularea de ipoteze cauzale. Dacă avem de explicat un fenomen X, este necesar să căutăm printre antecedentele sale un fenomen Y care îl produce în modconstant și, în consecință, ar putea să îi fie cauză
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
înglobează învățarea prin participare la analiză și discuție. Studiul de caz se impune astfel ca una dintre cele mai active metode, de mare valoare euristică și aplicativă. În acest sens, ea poate să fie utilizată fie ca suport al cunoașterii inductive, fie ca baza unei cunoașteri deductive (Iucu, 2006). a) În prima ipostază, ea favorizează o confruntare directă cu o situație reală, autentică, cu un „caz de viață” reprezentativ și semnificativ pentru anumite stări de lucruri mai generale, proprii unui sector
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
semnul întrebării. Din cele spuse pot fi desprinse două concluzii. Prima este aceea că delimitarea lui Kant de considerațiile metodologice ale lui Newton a avut o anumită îndreptățire în măsura în care în acestea din urmă nu se distingea clar între simple generalizări inductive și legile propriu-zise ale științei matematice a naturii, cum este legea gravitației. Fizicienii matematicieni din generația lui Kant aveau deja o conștiință clară a distincției dintre știința teoretică a naturii și simpla empirie. În acest sens merită să fie amintite
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
observație bine făcută, un experiment controlat, sunt în măsură să le confirme sau să le infirme, sublinia d’Alembert. Din analiza lui rezultă că legile fizicii matematice sunt sub controlul faptelor, dar în alt fel decât regularitățile formulate prin generalizări inductive. Este o concluzie care nu pare să se armonizeze cu unele din afirmațiile cuprinse în Regulile lui Newton, reguli ca aceea că legile mișcării sunt „deduse din fenomene și făcute generale prin inducție”. Ea nu este totuși incompatibilă cu impresia
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
la legi cauzale generale sau la uniformități (pentru acestea este responsabilă rațiunea sau judecata reflexivă), ci la secvențe particulare determinate de evenimente individuale obiective, din care pot fi derivate apoi în mod empiric legi cauzale generale sau uniformități, prin proceduri inductive standard 29. În CRP, ca și în Pr., există însă nu puține pasaje care nu se armonizează nici cu spiritul, nici cu litera unei asemenea interpretări. Din ele reiese limpede că pentru Kant fizica propriu-zisă conține corelații care au un
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
unei asemenea interpretări. Din ele reiese limpede că pentru Kant fizica propriu-zisă conține corelații care au un statut diferit atât de cel al principiilor a priori ale filosofiei transcendentale și ale fizicii pure, cât și de regularitățile stabilite prin demersuri inductive. Asemenea relații, cum este legea gravitației a lui Newton, aparțin științei, în sensul restrictiv pe care îl conferă Kant termenului, adică sunt legi autentice deoarece, spre deosebire de simple constatări ale unei asociații constante, ele posedă atributele universalității și necesității. Totodată, acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
din CRP, intitulat „Despre folosirea regulativă a ideilor rațiunii pure” și în cele două „Introduceri” la Cpj. Teza lui Buchdahl este că nu categoriile și principiile trancendentale reprezintă pentru Kant șansa necesității care distinge legile particulare ale naturii de generalizările inductive, ci ideile regulative ale rațiunii sau facultatea de judecare. Prin acțiunea principiilor intelectului se constituie doar o „natură în genere”, ca legitate a fenomenelor în spațiu și timp36, în vreme ce legile particulare ale naturii, care sunt obiectul cercetării în fizica propriu-zisă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
un sistem: noi putem aserta condiționalul puternic atunci când, în plus față de asocierea cu condiționalul material, putem integra generalizarea într-o ierarhie unificată”40. În exprimarea autorului, Kant ar fi oferit o explicație a acelei necesități care distinge legile de generalizările inductive, nu pe „calea descendentă” (route from above), adică pornind de la categoriile și principiile intelectului, ci pe „calea ascendentă” (route from belove), prin integrarea generalizărilor într-un sistem unificat. Acestei interpretări i se poate obiecta, și i s-a obiectat, că
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]