972 matches
-
s-a concentrat În principal asupra țărilor industrializate dezvoltate, pentru că acestea aveau tradiții științifice Îndelungate, o clasă de mijloc care reprezenta un procent semnificativ din populație și un public familiarizat cu controversele generate de teoria evoluționistă a lui Darwin. Țările industrializate se confruntau, de asemenea, cu probleme sociale, precum mizeria marilor orașe, răspândirea tuberculozei sau alcoolismul, a căror amenințare la adresa sănătății populației Începuse să fie considerată un preț mult prea mare pentru progresul material și al civilizației. Concentrându-se asupra acestor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
primul rând o teorie fundamentată pe reacția rasistă Împotriva proliferării efectelor negative ale industrializării necontrolate. Cartea lui Stepan despre mișcarea eugenistă din America Latină examinează critic multe dintre presupunerile istoricilor precedenți, referitoare la precondițiile necesare apariției interesului pentru eugenie - o societate industrializată, cu o clasă de mijloc educată, solidă -, precum și faptul că acești istorici au considerat că mișcarea eugenistă este indisociabil legată de un program politic cel puțin conservator, dacă nu chiar reacționar. Lucrarea de față continuă abordarea propusă de Stepan, care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu reușeau să Își găsească un loc de muncă după absolvire. Mai mult, Zeletin condamna metodologia inductivă folosită În pregătirea respectivilor birocrați, pe care o considera total inadecvată necesităților României, la acel moment. Metodologia fusese adoptată În unele țări puternic industrializate, cum era cazul Germaniei, pentru a crea specialiști În diferite domenii de producție, de la artizani până la ingineri. În România părea Însă nepotrivit să se treacă direct la o metodologie inductivă, atâta timp cât noțiunile fundamentale de matematică, științele naturii sau etică nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
importante rămân cele de ordin economic, precum venitul național scăzut și nivelul de industrializare scăzut. Un argument în favoarea acestei realități este și faptul că țările dezvoltate au fost asimilate, câteva decenii din a doua jumătate a secolului trecut, cu cele industrializate. ONU, într-o serie de studii inițiate în 1957 (Etude sur la situation economique et sociale de l’Asie et du Pacifique), serie dedicată situației economice și sociale din țările Asiei și Pacificului, împarte țările în două mari categorii: țări
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ONU, într-o serie de studii inițiate în 1957 (Etude sur la situation economique et sociale de l’Asie et du Pacifique), serie dedicată situației economice și sociale din țările Asiei și Pacificului, împarte țările în două mari categorii: țări industrializate și țări în curs de dezvoltare. Chiar dacă aceaste clasificări au cunoscut diverse nuanțe, o constantă a reprezentat-o localizarea geografică a statelor „cele mai subdezvoltate, între acestea aflându-se 28 de state din Africa subsahariană. Această listă (cf. Moldoveanu, , 1991
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
investițional. Pentru aceasta, ele au exercitat presiuni directe asupra guvernelor-gazdă și - din ce în ce mai mult în ultimele decenii - și-au făcut simțită influența pe lângă guvernele țărilor dezvoltate sau pe lângă foruri precum Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) (OIG ce reunește statele industrializate), pentru a le determina să facă, la rândul lor, presiuni asupra statelor recalcitrante. În condițiile actualei configurații a economiei mondiale, „delocalizarea” activităților către alt stat reprezintă o armă redutabilă pe care CTN o poate folosi împotriva statului-gazdă, atunci când acesta din
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de proporții, așa-numitele războaie de „al treilea tip” la periferia sistemului internațional și revoluția în afacerile militare. Potrivit primei ipoteze, intens discutată în literatura de specialitate, înregistrăm declinul conflictelor violente ca principiu de organizare a relațiilor dintre state puternic industrializate (Mandelbaum, 1998-1999, pp. 20-38; Mueller, 2000, pp. 42-70; Kaysen, 1990, pp. 42-64). Deși argumentele variază, concluzia este că, pe motive de evoluție socio-culturală, războiul între statele occidentale moderne a devenit de neimaginat (Kaysen, 1990, p. 43). Ceea ce nu înseamnă însă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
International Studies, 10 (2), 1981, pp. 126-155. De remarcat că, în perioada în care Statele Unite erau doar o putere economică secundară, guvernul de la Washington promova protecționismul economic. Una dintre explicațiile economice pentru Războiul Civil american din 1861-1865 este că Nordul industrializat dorea să se protejeze în fața produselor industriale ale Marii Britanii - statul cel mai dezvoltat în epocă -, în timp ce Sudul agricol avea nevoie de tarife cât mai mici pe această piață pentru desfacerea producției de bumbac. Statele Unite au devenit campioane ale comerțului liber
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pp. 11, 23, 62-74, 152, 158. footnote> Reversul acestui succes, considerat o negație a teoriei malthusiene, este marcat de existența unui miliard de locuitori ai planetei care se confruntă cu foametea, de degradarea ecosistemelor naturale, ca urmare a practicării agriculturii industrializate, răspândirii agenților patogeni ai toxiinfecțiilor alimentare (de tipul escherichia coli, salmonela) sau a unor tipuri agresive de virusuri (gripă aviară, porcină etc.), drept consecință a creșterii păsărilor și animalelor domestice în regim industrial. În același timp, apar exploatațiile agricole de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
populației SUA cu 100 de ani înainte. Efectele secundare ale creșterii producției agricole pot fi asimilate unui feedback al sistemului alimentar menționat mai sus, cu influențe semnificative asupra pieței mondiale, constând în: modernizarea continuă a mașinilor agricole adaptate la agricultura industrializată, la obținerea de productivități mari care disponibilizează o bună parte din forța de muncă rurală; contribuția semnificativă a îngrășămintelor la dezvoltarea explozivă a producției de cereale. Vaclav Smil, expert în economia globală a nutrienților, apreciază că sinteza amoniacului a fost
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
definiția probațiunii în contemporaneitate, oferind o descriere modernă și flexibilă acestui concept ca „set de strategii utilizate pentru a menține o supraveghere pozitivă și activă a infractorului în comunitate”. Ca o precizare în plus, Demers evidențiază faptul că, în țările industrializate, probațiunea se identifică cu o serie întreagă de sancțiuni comunitare, care presupun intervenții din ce în ce mai incisive, de la prevenție la programe alternative, la trimiterea în judecată și până la supravegherea intensivă a infractorilor menținuți în stare de libertate sau a foștilor deținuți. În
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și realizării profesionale, caracterul instrumental al educației este foarte pregnant. După 50 de ani, se produc o serie de modificări la nivelul rolurilor jucate de adult, iar preocuparea acestuia pentru programele de formare profesională intră în declin. Anchetele din țările industrializate au identificat existența unor discriminări în raport cu vârsta în cazul beneficiarilor de programe de formare și dezvoltare. În Australia - care nu este un caz atipic - procentul celor care urmează activități de pregătire (profesională și nu numai) este de 93% pentru cei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
preocupărilor legate de activitatea fizică, a activităților de fitness și în deteriorarea stării de sănătate a tinerilor. Cu toate acestea, relația dintre activitatea fizică și diferite activități sedentare poate fi una complexă (Marshall, Biddle, Sallis, McKenzie, & Conway, 2002). În țările industrializate, obezitatea infantilă este în creștere constantă și una dintre cauzele principale este nivelul destul de scăzut al activității fizice; aria de discuții este una vastă și complexă (Kipping, Jago, & Lawlor, 2008; Stensel, Gorely, & Biddle, 2008) și va include mai mult decât
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
riscase să dispară, într-o „dezvoltare” diferită, cu caracter umanist, laic, marxist) și că ea mai păstrează încă un rol extrem de important. Ce are de-a face cu religia o Familie înțeleasă drept „bază” a vieții într-o lume complet industrializată, a cărei unică ideologie este un neo-hedonism materialist și laic, în sensul cel mai stupid și mai pasiv al acestor termeni? Raportul exclusiv exterior, calculat, formal (și impregnat de un pietism meschin) al Bisericii cu acest nou tip de Familie
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
marxismul revoluționar și pentru a realiza o societate comunistă. Industria și industrializarea totală nu le-au inventat nici Marx, nici Lenin: le-a inventat burghezia. A industrializa o țară comunistă țărănească înseamnă a intra în competiție cu țările burgheze deja industrializate. Este ceea ce, în speță, a făcut Stalin. Și, de altfel, nici nu avea de ales. Prin urmare: Dreapta vrea „dezvoltare” (din simplul motiv că o face); Stânga vrea „progres”. Dar în cazul în care Stânga câștigă lupta pentru putere, iată
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
niciodată „șef al Partidului Comunist”, iar povestea cu cei 800 de membri ai acestui partid (p. 88) trece de la un autor la altul fără discernămînt. Poliția lui Armand Călinescu era mai bine informată cînd raporta că numai Într-un județ industrializat ca Prahova existau zeci de mii de simpatizanți. Membri propriu-ziși, cu carnet, erau Într-adevăr foarte puțini, o elită de revoluționari de profesie, dar ei erau doar vîrful aisbergului. Curios, Împrejurările arestării lui Antonescu (p. 33) nu par bine cunoscute
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
câmpului său analitic, iar criza rezultată Îi impune să adopte o perspectivă mai cuprinzătoare. Întrebarea pe care o vom pune În acest capitol este de ce un model de agricultură științifică și modernă, care pare să fi dat roade În occidentul industrializat și cu climă temperată, a eșuat de atâtea ori În lumea a treia. În ciuda rezultatelor mediocre, modelul a fost impus de coloniști modernizatori, de state independente și agenții internaționale. În Africa, unde consecințele au fost deosebite de grave, un agronom
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de vedere al eficienței administrative și al probității. Cel puțin patru elemente par să justifice aceste nereușite. Primele două privesc originea istorică și centrul instituțional al agriculturii extrem-moderniste. În primul rând, având În vedere că disciplina lor proveneau din Occidentul industrializat și cu climă temperată, promotorii modernismului În planificarea agricolă au moștenit o serie de ipoteze neverificate cu privire la selecționarea culturilor și la pregătirea terenului, ipoteze care au dat rezultate proaste atunci când au fost aplicate În contexte diferite. În al doilea rând
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
vulnerabil odată ce tehnologia este depășită și apare nevoia de mai multe produse specializate, În vreme ce un oraș nespecializat, care găzduiește mai multe domenii și o forță de muncă diversificată, poate face față unor șocuri mai puternice. În țările cel mai puternic industrializate, strategiile complexe de subzistență, adesea cu profituri reduse, care se auto-reglementează și funcționează neoficial sunt incredibil de des folosite și de importante, deși aproape invizibile În majoritatea tipurilor de contabilitate economică. S-a vorbit mult și despre afacerile de familie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o nouă occidentalizare masivă, ca urmare a aplicării principiilor wilsoniene privind democrația. Constituția din 1923 organizează politic România într-un sistem de instituții de tip occidental și net mai democratice decât cele anterioare. Înglobarea Transilvaniei - mai urbană, mai educată, mai industrializată și mai strâns legată de Europa dezvoltată - în statul român modifică semnificativ nu doar structura economică, dar și pe cea socială, și aduce mari noutăți culturale. În același timp, perioada interbelică este o perioadă de industrializare în ritm ridicat a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prosperității occidentale” (al cărei martor era) cu cea românească, a cărei componentă era. Un secol mai târziu, Mihail Manoilescu compara nu prosperitatea mai mare a satului lumii occidentale cu cea a satului societății românești, ci prosperitatea mai mare a societății industrializate occidentale cu cea a societății rurale românești. El argumenta că prosperitatea este rezervată lumii occidentale prin intermediul schimburilor internaționale care avantajau mărfurile industriale - specifice economiei lumii occidentale - în raport cu mărfurile agricole, specifice economiei Românești. Și propunea industrializarea României ca politică de stat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pe această piață au fost în continuă creștere în timpul comunismului, având în vedere că societatea socialistă a asigurat, în numai patru decenii de existență, cea mai ridicată viteză de transformare a fostei societăți tradiționale românești într-o societate urbanizată și industrializată. Din perspectiva a ceea ce ne interesează pe noi în analiza față de - identificarea actorilor socio-economici care, formați în condițiile socialismului, au devenit apoi actori semnificativi ai tranziției postcomuniste -, această transformare a echivalat cu dezvoltarea rapidă a pieței bunurilor de consum în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
571 mii de tone, adică mai puțin de 18%! Într-o situație similară s-au aflat și alte produse alimentare de bază, cu excepția cerealelor. De asemenea, comerțul socialist a fost pus în totală inferioritate în distribuirea unor produse agricole semi industrializate, precum băuturile alcoolice. Vinul produs în gospodăriile țărănești, cât și băuturile distilate, între care rachiul de prune - simplu distilat în Muntenia și dublu distilat în Maramureș, Ardeal și Banat -, au reprezentat adevărate producții industriale sus strase pieței oficiale. După 1980
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
critic ce a dus la punerea lor în discuție și la presiuni pentru o restrângere a volumului de resurse redistribuit în favoarea pieței. În aceeași situație se găsea și comunismul în a doua parte a existenței sale, cea a comunismului deja industrializat, doar că atunci piața reprezenta sistemul secundar de redistribuire și nu cel principal. Ca și în alte societăți, piața eroda sau modifica relațiile și ierarhiile stabilite prin intermediul sistemului de distribuție dominant, dar nu a reprezentat niciodată o amenințare serioasă la adresa
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la piața alimentelor care, după cum am văzut, redistribuia o cantitate de alimente mai mare decât cea distribuită prin comerțul socialist. Orașul tradițional a depins întotdeauna de mediul rural din jurul său. Acest lucru nu mai era decât parțial valabil pentru orașul industrializat comunist, în care piața „gri” putea asigura aprovizionarea pe scară largă cu mărfuri provenite din cele mai îndepărtate regiuni ale țării și din import. În timpul comunismului, piața „gri” a Bucureștiului era aprovizionată cu cartofi din Covasna, cu mere din Vâlcea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]