5,050 matches
-
față de cele maritale. În plan privat, pentru mulți părinți singuri, se articulează strategii de existență care le permit emanciparea. Este un tip de șansă care nu poate fi ratată 8. 2. Patriarhal sau partenerial - inegalități subiectivetc "2. Patriarhal sau partenerial - inegalități subiective" Trebuie să recunoaștem că ideologiile diferenței care ne definesc ca femei și ca bărbați, la fel ca inegalitatea însăși, sunt produse social, psihologic și cultural de către oameni care trăiesc și creează lumile lor sociale psihologice și culturale 9. În funcție de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Este un tip de șansă care nu poate fi ratată 8. 2. Patriarhal sau partenerial - inegalități subiectivetc "2. Patriarhal sau partenerial - inegalități subiective" Trebuie să recunoaștem că ideologiile diferenței care ne definesc ca femei și ca bărbați, la fel ca inegalitatea însăși, sunt produse social, psihologic și cultural de către oameni care trăiesc și creează lumile lor sociale psihologice și culturale 9. În funcție de modelul de familie căruia i se subordonează, mai mult sau mai puțin conștient, familia monoparentală cunoaște o configurare specifică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
importanței privatității familiei. Recunoaște natura politică și caracterul negociabil al normelor și valorilor sociale. Deoarece în această perspectivă se ține cont de faptul că indivizii sunt angajați în diferite relații, drepturile acestora trebuie gândite astfel încât să se țină cont de inegalitățile și dependențele existente în rândul membrilor familiei. Drepturi specifice relațiilor de familie (dreptul la divorț, drepturile maternale și paternale, drepturile la custodie, vizite și întreținerea oferită copiilor) se circumscriu dimensiunilor normative ale relațiilor familiale. Căsătoria produce mai multe efecte patrimoniale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
dreptatea socială. În acest sens, se observă că într-o societate bazată pe competiție și performanță, șansele femeilor sunt diminuate în măsura în care îndatoririle clasice privind activitățile de îngrijire din familie se păstrează. Apoi este evidențiat faptul că în cadrul familiei se articulează inegalitățile de roluri, familia este prima matrice existențială, unde copiii învață ce este nedreptatea 34. Pentru femei, chiar și atunci când este remarcată necesitatea de a da vieții un sens personal, soluțiile propuse vizează tot sfera publică: femeile vor lucra în afara casei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
bărbați, este constant, indiferent de organizarea politică a societății 47. 4.2. Provocări privind familia în paradigma marxistătc "4.2. Provocări privind familia în paradigma marxistă" Feminismul marxist evidențiază bazele economice ale aservirii femeilor, consideră drept temei al inferiorității acestora inegalitățile din sfera economică. Treburile casnice funcționează similar modului de producție, doar că forța de muncă a femeilor este folosită fără a fi recompensată. Are loc o veritabilă înstrăinare a muncii 48. Femeile se străduiesc să mențină condițiile normale de supraviețuire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
privat sunt o reflectare a modurilor de producție și a relațiilor interumane aferente din sfera economică. Soluția de tip marxist se baza pe presupunerea că, prin eliminarea proprietății private și dizolvarea modului de producție capitalist, se va ajunge la depășirea inegalităților. De aici decurgea eliminarea formelor de discriminare care le afectau pe femei. Exploatarea acestora lua sfârșit odată cu toate tipurile de exploatare generate de sistemul capitalist. În România, în tranziție, neajunsurile din sfera economică, disfuncționalitățile sociale ce decurg, în principal, din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ca un spațiu al libertății familiale, protejat de amestecul celor din afară, un spațiu al intimității, fără imixtiuni din partea statului sau a opiniei publice. Pe lângă faptul că baza garantării libertăților individuale este susținută prin egalitatea în fața legilor, celelalte tipuri de inegalități între femei și bărbați se păstrau (inegalitatea privind accesul la resurse, inegalitățile de venituri, inegalități privind recunoașterea socială etc.). La acestea, se adaugă inegalitățile din sfera privată în ceea ce privește diviziunea muncii în gospodărie, a responsabilității față de persoanele dependente din familie. Idealul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de amestecul celor din afară, un spațiu al intimității, fără imixtiuni din partea statului sau a opiniei publice. Pe lângă faptul că baza garantării libertăților individuale este susținută prin egalitatea în fața legilor, celelalte tipuri de inegalități între femei și bărbați se păstrau (inegalitatea privind accesul la resurse, inegalitățile de venituri, inegalități privind recunoașterea socială etc.). La acestea, se adaugă inegalitățile din sfera privată în ceea ce privește diviziunea muncii în gospodărie, a responsabilității față de persoanele dependente din familie. Idealul de emancipare, urmărit de către feministele de gândire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
un spațiu al intimității, fără imixtiuni din partea statului sau a opiniei publice. Pe lângă faptul că baza garantării libertăților individuale este susținută prin egalitatea în fața legilor, celelalte tipuri de inegalități între femei și bărbați se păstrau (inegalitatea privind accesul la resurse, inegalitățile de venituri, inegalități privind recunoașterea socială etc.). La acestea, se adaugă inegalitățile din sfera privată în ceea ce privește diviziunea muncii în gospodărie, a responsabilității față de persoanele dependente din familie. Idealul de emancipare, urmărit de către feministele de gândire liberală, este atingerea autonomiei personale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
intimității, fără imixtiuni din partea statului sau a opiniei publice. Pe lângă faptul că baza garantării libertăților individuale este susținută prin egalitatea în fața legilor, celelalte tipuri de inegalități între femei și bărbați se păstrau (inegalitatea privind accesul la resurse, inegalitățile de venituri, inegalități privind recunoașterea socială etc.). La acestea, se adaugă inegalitățile din sfera privată în ceea ce privește diviziunea muncii în gospodărie, a responsabilității față de persoanele dependente din familie. Idealul de emancipare, urmărit de către feministele de gândire liberală, este atingerea autonomiei personale. Dar acesta este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Pe lângă faptul că baza garantării libertăților individuale este susținută prin egalitatea în fața legilor, celelalte tipuri de inegalități între femei și bărbați se păstrau (inegalitatea privind accesul la resurse, inegalitățile de venituri, inegalități privind recunoașterea socială etc.). La acestea, se adaugă inegalitățile din sfera privată în ceea ce privește diviziunea muncii în gospodărie, a responsabilității față de persoanele dependente din familie. Idealul de emancipare, urmărit de către feministele de gândire liberală, este atingerea autonomiei personale. Dar acesta este îngreunat de păstrarea perspectivei tradiționale asupra familiei, în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Prin intermediul participării unor apropiați din comunitate, multe dintre problemele pe care le întâmpină familiile pot găsi strategii de rezolvare adecvate. În comunitate, ca în toate formele de organizare socială, se structurează relații de putere. Normele comune poartă amprenta relațiilor de inegalitate dintre femei și bărbați, ca și în alte sisteme de referință: familia ori societatea în ansamblu. Totuși, se poate remarca faptul că rolul femeilor în comunitate are o anumită vizibilitate publică și, de aici, o mai mare probabilitate ca ele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
social. În cadrul abordărilor contractualiste, oamenii erau tratați ca indivizi raționali, capabili de a-și urmări interesele și chiar dispuși să facă anumite compromisuri pentru atingerea scopurilor lor. În abordarea comunitară, accentul se pune pe interacțiunile pozitive, de sprijin. 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturaletc "8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale" În teoriile contractualiste clasice (Thomas Hobbes, John Locke, Jean-Jacques Rousseau), indivizii considerați liberi și egali conveneau asupra unui acord prin care renunțau la o parte din libertățile lor - de pildă, la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
tratați ca indivizi raționali, capabili de a-și urmări interesele și chiar dispuși să facă anumite compromisuri pentru atingerea scopurilor lor. În abordarea comunitară, accentul se pune pe interacțiunile pozitive, de sprijin. 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturaletc "8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale" În teoriile contractualiste clasice (Thomas Hobbes, John Locke, Jean-Jacques Rousseau), indivizii considerați liberi și egali conveneau asupra unui acord prin care renunțau la o parte din libertățile lor - de pildă, la dreptul de autoguvernare -, investind un conducător
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
altă parte, în dezvoltările neocontractualiste se presupunea că indivizii încheie contractul de pe poziții de egalitate, astfel încât acesta să fie echitabil (J. Rawls, 1971). În accepțiunea tradițională, relațiile în cadrul familiei nu sunt de tip contractual, deoarece dintre părinți și copii există inegalități, iar copiii și femeile nu sunt liberi, ci supuși tatălui/soțului lor. Practic, se întărește distincția dintre sfera publică și cea privată, în sensul primordialității relațiilor de tip contractual în sfera publică și a celor naturale pentru sfera privată. Temeiul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nucleară, completă. Luând la cunoștință rezultatele unui astfel de sondaj, cei care nu trăiesc în asemenea familii se pot simți dezavantajați, poate chiar frustrați. În Barometrul de opinie publică din octombrie 2003, temele abordate sunt: „Încotro ne îndreptăm?”, „Bunăstare, sărăcie, inegalitate socială”, „Politică și vot”, „Democrație și economie de piață”, „Stil de viață”. În ultimul capitol citat aflăm despre frecventarea unor instituții cum este Biserica, implicarea în activități care nu aduc venit, participarea la acțiuni civice. De asemenea, suntem informați care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
tip esențialist. Rostul demersului făcut nu a fost acela de a analiza pe larg prejudecățile față de familia monoparentală, ci doar de a arăta cu titlu de exemplu cum, începând cu prejudecățile pe care le înfruntă, pentru familia monoparentală se creează inegalități sociale (unele mai subtile decât altele). 2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentaletc "2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentale" În sfera publică au fost remarcate o serie de discrepanțe între femei și bărbați. Dintre acestea, unele au o importanță mai mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
acela de a analiza pe larg prejudecățile față de familia monoparentală, ci doar de a arăta cu titlu de exemplu cum, începând cu prejudecățile pe care le înfruntă, pentru familia monoparentală se creează inegalități sociale (unele mai subtile decât altele). 2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentaletc "2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentale" În sfera publică au fost remarcate o serie de discrepanțe între femei și bărbați. Dintre acestea, unele au o importanță mai mare și joacă rol de cauză pentru altele, provoacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
prejudecățile față de familia monoparentală, ci doar de a arăta cu titlu de exemplu cum, începând cu prejudecățile pe care le înfruntă, pentru familia monoparentală se creează inegalități sociale (unele mai subtile decât altele). 2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentaletc "2. Inegalitățile și șansele familiei monoparentale" În sfera publică au fost remarcate o serie de discrepanțe între femei și bărbați. Dintre acestea, unele au o importanță mai mare și joacă rol de cauză pentru altele, provoacă discriminări. Astfel, apar discriminări privind accesul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
din cauza vechimii (cu o treime mai mică fiindcă întrerup serviciul pentru creșterea copiilor și se pensionează mai timpuriu cu cinci ani) sau a ramurii (unde nici nu primesc sporuri și premii sau le primesc rar și în cuantum mic). Aceste inegalități de venituri sunt create prin decizie politică. Statul stimulează femeile să iasă din competiție atunci când au copii mici și, deși trăiesc în medie cu șapte ani mai mult decât bărbații, le exclude prin pensionare mai devreme cu cinci ani decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
protecția, fie a mamei și copilului, fie a femeii „muncite” mai mult. Consecința este însă aceea că femeile pierd în competiția profesională și devin tot mai dependente de veniturile bărbaților. În aceste condiții, așa cum au remarcat Pasti și Ilinca (2001), inegalitatea devine dependență. Pentru femei, în general, se acreditează și existența unor ...discriminări mai subtile: eliminarea tacită din profesiile sau pozițiile ierarhice care au câștiguri ridicate, educația diferită a fetelor și băieților, orientarea fetelor spre profesii feminine, desconsiderarea femeilor în anumite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mai cu seamă prin efort propriu, atât solicitărilor de la locul de muncă, cât și celor din spațiul privat. Adesea, femeia ajunge la diminuarea angajării profesionale și chiar la pierderea locului de muncă. Din acest punct de vedere, pot fi surprinse inegalități privind accesul și menținerea pe piața muncii a femeilor părinți singuri. Michael Banton arăta cum munca unor oameni poate fi privită ca având valoare mai mică decât a altora și aceasta mai ales din cauza obligațiilor lor în sfera privată. De
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
antreneze. Educația specifică de gen, autopercepția defavorizantă le determină pe multe dintre femei să nu intre în competiție, să se mulțumească, până la urmă, cu situații mai joase ca status decât ar fi fost îndreptățite conform cu abilitățile pe care le dețin. Inegalitățile, în termeni de avantaje, respectiv dezavantaje sunt transmise de la o generație la alta. În ipoteza că sunt sensibile la gen, politicile publice ar trebui să promoveze egalitatea de șanse între femei și bărbați, în domeniul muncii în primul rând, apoi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
beneficieze de șanse egale cu ale celorlalte familii, adică părintele singur să nu fie discriminat din cauza statutului său de a fi părinte singur, iar copiii crescuți în astfel de familii să aibă șanse reale privind educația, dezvoltarea echilibrată, integrarea socială? Inegalitățile legate de familia monoparentală pot fi de diverse facturi: • inegalități structurale - privind componența asimetrică a familiei: adult/copii; • inegalitatea dintre îngrijirea permanentă a copilului și îngrijirea lui ocazională (a susține copilul zi de zi, față de a-l vizita)29; • inegalități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
singur să nu fie discriminat din cauza statutului său de a fi părinte singur, iar copiii crescuți în astfel de familii să aibă șanse reale privind educația, dezvoltarea echilibrată, integrarea socială? Inegalitățile legate de familia monoparentală pot fi de diverse facturi: • inegalități structurale - privind componența asimetrică a familiei: adult/copii; • inegalitatea dintre îngrijirea permanentă a copilului și îngrijirea lui ocazională (a susține copilul zi de zi, față de a-l vizita)29; • inegalități la nivel de venituri-consum - veniturile aduse de părintele adult sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]