849 matches
-
sa anterioară. Mușchiul acoperă posterior radiusul, ulna, membrana interosoasă și articulația radio-ulnară distală. Este acoperit anterior de tendoanele mușchilor flexor ulnar al carpului, flexor profund al degetelor și flexor lung al policelui. Contracția lui determină pronația antebrațului și a mâinii. Inervația este asigurată de nervul antebrahial interosos anterior ("Nervus interosseus antebrachii anterior"), ramură din nervul median (neuromer C—C). Vascularizația este asigurată de artera interosoasă anterioară ("Arteria interossea anterior").
Mușchiul pătrat pronator () [Corola-website/Science/331778_a_333107]
-
și determină o reducere a eliberării GABA. Sunt localizați și în alte regiuni ale corpului. De exemplu, în ficat, se știe că activarea receptorilor CB1 crește lipogeneza de novo.[10] Activarea receptorilor CB1 presinaptici este de asemenea cunoscută a inhiba inervație simpatică a vaselor de sânge și contribuie la supresia răspunsului vasopresor neurogen în șoc septic.[11] Un studiu realizat pe șoareci CB1 knock-out a arătat o creștere a ratei mortalității. Adițional, au prezentat suprimarea activității locomotorii precum și hipoalgezie. Șoarecii CB1
Receptori canabinoizi () [Corola-website/Science/323505_a_324834]
-
șanțul osului trapez, unde prezintă o bursă seroasă. Este un puternic flexor al mâinii pe antebraț și slab flexor al antebrațului pe braț. Este de asemenea, un slab abductor al mâinii și pronator al antebrațului, când mâna este în extensie. Inervația este dată de o ramură a nervului median [neuromer C-C (C)]. Vascularizația este asigurată de artera recurentă ulnară ("Arteria recurrens ulnaris") și artera radială ("Arteria radialis").
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
cea de flexor puternic al antebrațului pe braț în articulația cotului. Este și un pronator, dar numai în cazul când antebrațul se găsește în supinație completă forțată. El devine și supinator, dar numai atunci când antebrațul se găsește în pronație forțată. Inervația este asigurată de ramuri ce provin din nervul radial (neuromer C—C). Vascularizația este asigurată de artera radială ("Arteria radialis"), artera colaterală radială ("Arteria collateralis radiali"), artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis").
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
mandibular, antero-medial, proemină ridicăturile linguale anterioare sau mugurii linguali, între care median este prezentă o proeminentă numită tuberculul impar. Aceste trei formațiuni vor intra mai târziu în constituția limbii, formând vârful și corpul limbii, adica 2/3 din volumul ei. Inervația arcului mandibular este asigurată de ramurile nervului trigemen: Arcul branhial II sau arcul hial, arcul visceral II, . Din mezenchimul acestui arc se va dezvolta deasemenea o tija cartilaginoasă numită „cartilajul lui Reichert”. Din acesta se dezvoltă: Partea mijlocie a cartilajului
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
dorsală a metacarpianului al doilea tendonul său se află medial de tendonul mușchiului extensor al degetelor ("Musculus extensor digitorum"). Mușchiul este extensor al indexului (întărind acțiunea de extensiune a mușchiului extensor al degetelor asupra indexului) și ajută la extensia mâinii. Inervația este asigurată de nervul interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior"), ramură a nervului radial (neuromer C-C). Vascularizația este asigurată de artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior").
Mușchiul extensor al indexului () [Corola-website/Science/331799_a_333128]
-
În anatomia vertebratelor trunchiul cerebral (lat. "truncus encephali") reprezintă segmentul caudal al encefalului, continuând măduva spinării. Prezintă legături anatomice și funcționale dorsal cu cerebelul, iar cranial cu diencefalul. Trunchiul cerebral asigură inervația senzitivă și motorie a feței și gâtului prin intermediul nervilor cranieni. Deși prezintă dimensiuni reduse, este o componentă foarte importantă a encefalului, căile nervoase motorii și senzitive trecând de la etajele superioare la restul corpului prin trunchiul cerebral. Acesta include tracturile corticospinale
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
mușchi multiarticular) falanga proximală pe metacarp, mâna pe antebraț și antebrațul pe braț. Extensia falangei proximale este puternică, iar extensia celorlalte falange este insuficientă, ea fiind completată de mușchii interosoși. Mușchiul este și adductor al mâinii și abductor al degetelor. Inervația este asigurată de nervul antebrahial interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior"), o ramură profundă a nervului radial (neuromer C- C). Vascularizația este asigurată de artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis").
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
care îl încrucișează se află burse seroase. Este un puternic extensor al mâinii pe antebraț și abductor al mâinii. Este sinergic și are aceleași acțiuni cu cele ale mușchiului lung extensor radial al carpului, abducția fiind însă mult mai redusă. Inervația este asigurată de nervul interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior") o ramură profundă a nervului radial (neuromer C7-C8). Vascularizația este asigurată de artera radială ("Arteria radialis") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis").
Mușchiul scurt extensor radial al carpului () [Corola-website/Science/331813_a_333142]
-
artera toracică laterală) ram din artera axilară și din arterele intercostale. Venele urmează în sens invers același traiect cu arterele. Limfaticele. Vasele limfatice se împart în 3 grupuri: extern, intern și inferior, care se îndreaptă spre limfonodulii axilari și subclaviculari. Inervația glandei mamare provine din nervii intercostali, perechile a II-a până la a IV-a, din ramura supraclaviculară a plexului cervical și din ramurile toracice ale plexului brahial. Inervația vegetativă este constituită din fibre, care merg de-a lungul vaselor. Revista
Sân () [Corola-website/Science/317353_a_318682]
-
extern, intern și inferior, care se îndreaptă spre limfonodulii axilari și subclaviculari. Inervația glandei mamare provine din nervii intercostali, perechile a II-a până la a IV-a, din ramura supraclaviculară a plexului cervical și din ramurile toracice ale plexului brahial. Inervația vegetativă este constituită din fibre, care merg de-a lungul vaselor. Revista germană Bild a întocmit o ″hartă a sânilor″, în care arată ce măsură medie poartă la sutien femeile din țările lumii, pe regiuni, relatează Huffington Post. Nu este
Sân () [Corola-website/Science/317353_a_318682]
-
mușchiul extensor al degetelor, mușchiul extensor al degetului mic, apoi de mușchiul extensor ulnar al carpului. Fața lui profundă medială acoperă articulația cotului. Este cel mai puternic și mai constant supinator al antebrațului (rotește antebrațul în afară) și al mâinii. Inervația este asigurată de nervul interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior") care este porțiunea terminală a ramurii profunde a nervului radial (neuromer C-C). Vascularizația este asigurată de artera radială ("Arteria radialis"), artera interosoasă recurentă ("Arteria interossea recurrens"), artera interosoasă posterioară
Mușchiul supinator () [Corola-website/Science/331814_a_333143]
-
realizarea ei. La sugari, controlul voluntar al sfincterului extern lipsește, defecația apărând automat ca un răspuns reflex la prezența fecalelor în rect. Rectul are un aparat sfincterian propriu format din sfincterul anal intern și sfincterul anal extern (striat) cu o inervație complexă, prin care se reglează, pe de o parte, continența fecală (reținerea scaunelor și a gazelor intestinale, chiar și în condiții deosebite - diaree, efort fizic, lipsa toaletei) și pe de alta, evacuarea materiilor fecale din rect, prin actul defecației. Sfincterul
Defecație () [Corola-website/Science/335751_a_337080]
-
defecației) și determină contracția sfincterului intern. Sfincterul anal extern, voluntar, este format din fibre musculare striate, care înconjoară sfincterul intern și se extinde distal de acesta, fiind sub control nervos somatic și, prin urmare, se află sub control voluntar, conștient; inervația lui este dată de nervii rectali inferiori, ramuri din nervul rușinos (pudendal), format de fibre din ramurile anterioare S-S ale nervilor spinali sacrați; relaxarea sfincterului anal extern permite expulsia materiilor fecale. Vezi și fecalom.
Defecație () [Corola-website/Science/335751_a_337080]
-
II-a (falanga medie), iar în mod secundar a II-a pe falanga I (falanga proximală), degetele pe mână, mâna pe antebraț. Această acțiune multiplă se datorește faptului că este un mușchi multiarticular. Este și adductor al degetelor și mâinii. Inervația este asigurată de nervul antebrahial interosos anterior ("Nervus interosseus antebrachii anterior") ce provine din nervul median și de ramuri din nervul ulnar. Primul inervează fasciculele sale laterale, iar ramurile din nervul ulnar inervează fasciculele sale mediale. Aceste ramuri aparțin neuromerelor
Mușchiul flexor profund al degetelor () [Corola-website/Science/331772_a_333101]
-
de inserții capsuloligamentare. Este acoperit pe o suprafață de 60 % de cartilaj și are o vascularizație deficitară (asigurată de ramuri provenite din cele 3 artere principale ale gambei: tibialele posterioară și anterioară și artera peronieră), ceea ce-i conferă praticularități speciale. Inervația sa este asigurată prin ramuri ale nervilor fibular profund, tibial, safen și "sural. Osificarea sa începe din luna a 6-a vieții intrauterine. Privind din punct de vedere al anatomiei comparate, talusul este un os care se găsește la vertebratele
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Prin capul lung este un extensor slab al brațului și adductor al brațului Mușchiul articular al cotului ("Musculus articularis cubiti") este un tensor al părții posterioare a capsulei articulației cotului; el împiedică prinderea capsulei între suprafețele articulare în timpul extinderii antebrațului. Inervația este dată de ramuri ale nervului radial (neuromer C—C). Fiecare cap al mușchiul are ramuri nervoase separate. Vascularizația este asigurată în special de artera brahială profundă ("Arteria profunda brachii") și artera colaterală ulnară superioară ("Arteria collateralis ulnaris superior") și
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
situat pe fata posterioara a capului ulnei. Este extensor al degetului mic, extinzând falanga a III-a a degetului mic pe a II-a, a II-a falanga pe I și I falanga pe mâna. Contribuie și la extensia mâinii. Inervația este asigurată de nervul antebrahial interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior"), o ramură profundă a nervului radial (neuromer C- C). Vascularizația este asigurată de arteră interosoasa posterioara ("Arteria interossea posterior") și arteră recurenta radiala ("Arteria recurrens radialis").
Mușchiul extensor al degetului mic () [Corola-website/Science/331781_a_333110]
-
-a (falanga medie) pe falanga I (falanga proximală) a degetelor II-V și, indirect (fiind mușchi multiarticular), flectează degetele pe palmă, mâna pe antebraț și antebrațul pe braț. Este un slab adductor al mâinii și al degetelor (apropie degetele depărtate) Inervația este asigurată de ramuri care provin din nervul median (neuromer C—C și Th). Vascularizația este asigurată de artera ulnară ("Arteria ulnaris"), artera radială ("Arteria radialis") și artera recurentă ulnară ("Arteria recurrens ulnaris").
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
porțiune dilatată numită bulb uretral iar anterior se continuă cu glandul. La exterior, prezintă albugineea iar în interior un țesut spongios cu structură similară corpilor cavernoși. Vascularizația penisului este asigurată de ramuri din artera rusinoasă și vena dorsală profundă peniană. Inervația somatică a învelișurilor este realizată de nervii rusinoși iar cea vegetativă de ramurile genitale ale plexului lombar. Inervația organelor erectile este vegetativă, simpatică și parasimpatică, provenită din plexul hipogastric. În funcție de starea de activitate, fiziologic, penisului i se disting două faze
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
un țesut spongios cu structură similară corpilor cavernoși. Vascularizația penisului este asigurată de ramuri din artera rusinoasă și vena dorsală profundă peniană. Inervația somatică a învelișurilor este realizată de nervii rusinoși iar cea vegetativă de ramurile genitale ale plexului lombar. Inervația organelor erectile este vegetativă, simpatică și parasimpatică, provenită din plexul hipogastric. În funcție de starea de activitate, fiziologic, penisului i se disting două faze de activitate, corelate cu starea psihică a bărbatului. Acestea sunt: Penisul poate fi afectat, de-a lungul vieții
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
teritoriu bine perfuzat scade O2 și ca urmare se produce vasoconstricție care scade perfuzia. 2.3.4.Reglarea circulației pulmonare se realizează prin interrelația factorilor care influențează fluxul sanguin în mod activ sau pasiv. Controlul vasomotor activ este posibil prin intermediul inervației vegetative a vaselor pulmonare în condițiile în care inervația acestora este mai redusă comparativ cu vasele sistemice, mai ales la nivelul vaselor mici. Simpaticul produce o creștere rezistenței vasculare prin intermediul α receptorilor sau numai o distensibilitate mai redusă a vaselor
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
produce vasoconstricție care scade perfuzia. 2.3.4.Reglarea circulației pulmonare se realizează prin interrelația factorilor care influențează fluxul sanguin în mod activ sau pasiv. Controlul vasomotor activ este posibil prin intermediul inervației vegetative a vaselor pulmonare în condițiile în care inervația acestora este mai redusă comparativ cu vasele sistemice, mai ales la nivelul vaselor mici. Simpaticul produce o creștere rezistenței vasculare prin intermediul α receptorilor sau numai o distensibilitate mai redusă a vaselor. Fibrele parasimpatice colinergice au acțiune vasodilatatoare, în special asupra
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
și conține mai ales neuroni inspiratori care controlează activitatea diafragmului prin intermediul nervilor frenici. Ei trimit numeroase fibre spre neuronii grupului respirator ventral de la care pleacă însă mult mai puține fibre spre grupul dorsal, ridicând semne de întrebare cu privire la viabilitatea mecanismului inervației reciproce în generarea ritmicității spontane inspirație - expirație. Se descriu 2 tipuri de neuroni cu rol inspirator: 1 α care sunt inhibați de inflația plămânului și 1 β care sunt excitați de inflație. Grupul respirator dorsal conține și o mică populație
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
lui au fost recunoscute și de regimul postbelic comunist din România prin acordarea titlului de Profesor Emerit al Republicii Socialiste România. Studii privind terminațiile nervoase la perii tactili ai mamiferelor, anatomia și histologia organelor de simț la animalele vertebrate, dubla inervație a organelor tactile de la păsări și mamifere, filogenia perilor la mamifere etc. În 1904 descoperă organele gustative la păsări, descoperire epocală. El pune în evidență dubla inervație a mușchilor striați și a epidermei, precum și activitatea glandulară legată de celulele senzoriale
Eugen C. Botezat () [Corola-website/Science/307121_a_308450]