800 matches
-
poezii avangardiste. Se constituie toate acestea, credem noi, în semne certe, ale unei sensibile maturizări artistice, confirmată, între altele, și de factura reflexivă, cerebrală, a unor poeme în care eroul liric meditează în cheie ușor elegiacă, pe tema timpului în inexorabilă trecere. Că tânărul poet Adrian Trifan a evoluat cu aplomb și decizie către arealul estetic al poeziei postmoderniste o probează însuși titlul noului său volum, cel de al patrulea, cu titlul surprinzător, șocant, „Zgubilitica rostire”, adică rostirea poetică, față de care
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
într-un mod disimulat și „sursa de hrană“, sursa real-vitală putând rămâne „absolut secretă“, „invulnerabilă“, în caz că Fant-Omul ar încerca să i- o distrugă, în eventualitatea încolțirii gândului de a-l anihila pe ens-ul uman din universul nostru marcat de legea inexorabilă a luptei pentru existență: Mănânc libelule pentru că sunt verzi / și au ochii negri, / pentru că au două rânduri de aripi / transparente / pentru că zboară fără să facă zgomot / pentru că nu știu cine le-a făcut și de ce / le-a făcut / pentru că sunt frumoase și
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
Comisiei, în anul 2001, „problema sărăciei nu poate fi rezolvată prin mai puțină globalizare, ci avem nevoie de mai multă“. Există o relație cauzală între globalizare, concepută ca un proces economic, și integrare. Uniunea Europeană este un răspuns necesar față de integrarea inexorabilă de capital. Ideea pentru o uniune strânsă, coezivă, este întărită. Dar, globalizarea poate fi concepută și ca o serie de procese multidimensionale, care reduc separarea Europei de restul lumii, lărgind orizontul pentru posibilitatea de acces a actorilor europeni și transformarea
DESPRE EUROPENIZARE SI GLOBALIZARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364715_a_366044]
-
crezusem un scenarist imberb, nătâng și netalentat, a repurtat succes după succes cu reprezentația sa. Care a luat locul 3 la festivalul din Polonia, sub titlul ” Repetiție pentru o piesă de teatru”. În rest, zilele curg, egale. Timpul se scurge, inexorabil... Iar personajele sunt vii. Sursa foto: https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=5720136 By Струјајое - Own work, CC BY-SA 3.0, Referință Bibliografică: REPETIȚIE PENTRU O PIESĂ DE TEATRU / Mihai Iunian Gîndu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
REPETIŢIE PENTRU O PIESĂ DE TEATRU de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350230_a_351559]
-
sărbătoare, în acordurile fastuoase ale nunții florilor de tei: “La cununia florilor de tei Am învățat să prind mireasma lor Să mă îmbib cu-al pasiunii dor Să zbor în larg, având desăvârșirea ei”(Cununia florilor de tei). Sentimentul trecerii inexorabile a timpului care nivelează trăirile este, pentru poetă, un prilej de a decanta noi sensuri ale vieții, care fac posibilă apropierea de spațiul misterelor, al sacralității: “S-au uscat trandafirii inocenței S-au topit petalele iluziei S-au dezrădăcinat amintirile
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
geruri” îi induce un frig metafizic, conștientizând că “drumul firului de praf și al cenușilor” i-a fost hărăzit de la început. “Latr-un câine-amarnic a pustie,/Luna este ciobul spart de geruri,/ Înțeleptul, o furnică în chilie.”/ Axis Mundi ( 1) Trecerea inexorabilă a timpului creează un sentiment al zădărniciei, singurătatea consumându-se în interior, “în chilia sufletului”, acolo unde clipa trecătoare deschide răni adânci.Versuri cu încărcătură tainică, tulburătoare... se regăsesc în poemul “Delir”. “În lumina lunii se aprinde/Sângerând în muguri
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
zbor, mi-am revenit. În zare, dedesubtul păsării-măiastre se arăta pământul. Părea un Ocean de forme, de culori cețoase.” (Dumitru Negoiță - „Marea Grădină”) „Dimensiunea acestui moment dificil o făcu să înțeleagă că păcatele ancestrale sunt ispășite parțial și de urmași. Inexorabila lege a existenței ne urmărește pe toți, viața nu trebuie luată ca o paradă de fapte. Cine trăiește clipa cu sinceritate față de sine dăruiește bucurie și celorlalți. Duplicitatea aruncă zarurile vieții la întâmplare, o formă periculoasă care schimbă ordinea lucrurilor
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
cu creativitatea, unde se păstrează toată zestrea familiei, costume populare, ștergare, icoane, țoale, blide, obiecte specifice îndeletnicirilor practicate în localitate sau în zonă, este locul unde bucurii și necazuri se împletesc pentru a crea gustul dulce-amar al vieții în trecerea inexorabilă a timpului. Biserica este așezământul nelipsit oricărei comunități omenești, este locul sacru care îl ajută pe om să se tanspună într-un plan spiritual, mai bun, mai purificat, unde legătura cu Divinitatea este mai ușor de realizat. Casă tradițională din
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
prezent timpul pierdut, aidoma concepției artistice a lui Marcel Proust (Kamara) Motivul întoarcerii în timp „Pe-un lac iluzoriu, pe care plutesc și plutesc și plutesc...” ne readuce în prim-plan pe vizionarul visător (Plutesc) Dorința de a învinge scurgerea inexorabilă a timpului o întâlnim și în poezia Joc: „Nu suntem încă poveste // Nu suntem încă trecut // Totu-i joc // Ce greu e pasul // Tot mă-mpiedic la final”, care se încheie cu o implorare către Tatăl ceresc: „Rogu-te, azvârle
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
sufletului cu puritatea nealterată încă a începuturilor. O regăsire de sine și, de ce nu, o speranță că neamul românesc nu se va stinge, nu se va pierde definitiv, nu se va topi în vijelia cu care un malaxor nevăzut mixează inexorabil vremurile, oamenii, continentele, națiile. Și dacă pe deasupra ai șansa să ajungi în Maramureș la vreme de iarnă, sigur te vei întoarce acasă cu o cruce în răscrucea sufletului, la care te vei închina luminat vreme de un an. Despre culorile
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
gândul” (te-ai schimbat). De aici, tonul ușor elegiac care predomină versurile albe, cu netezimi de suprafață, dar cu adâncimi abisale care ne sunt oferite în această carte. O nebuloasă, îngeri căzând în prăpăstii, cuvinte auind întoarse-n ecouri. Scurgerea inexorabilă a timpului este echivalentă cu „alungarea din rai” din care se naște o „veșnică neliniște” (alungarea din rai). Cu toate acestea, poetul a rămas legat de clipa aceea de azur „când respirația îți răsuna ca un flaut” pentru că, spune el
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
zbor, mi-am revenit. În zare, dedesubtul păsării-măiastre se arăta pământul. Părea un Ocean de forme, de culori cețoase.” (Dumitru Negoiță - „Marea Grădină”) „Dimensiunea acestui moment dificil o făcu să înțeleagă că păcatele ancestrale sunt ispășite parțial și de urmași. Inexorabila lege a existenței ne urmărește pe toți, viața nu trebuie luată ca o paradă de fapte. Cine trăiește clipa cu sinceritate față de sine dăruiește bucurie și celorlalți. Duplicitatea aruncă zarurile vieții la întâmplare, o formă periculoasă care schimbă ordinea lucrurilor
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
naștem; practic, suntem aruncați în viață fără să fim întrebați (trec peste faptul că nu întotdeauna suntem sinceri atunci când susținem că viața este cel mai de preț dar al omului, când, pe parcursul ei, avem momente în care ajungem în mod inexorabil taman la concluzia inversă, deoarece nu cred să existe om pe fața pământului care, măcar o dată în existența sa, nu a considerat viața ca fiind o mare porcărie - scuzați exprimarea!, iar din acest punct de vedere - s-o recunoaștem - noi
TRĂIM CONVENŢIONAL ŞI JUDECĂM COMPARATIV de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366413_a_367742]
-
de voința noastră, de hotărârile pe care le luăm. Problema este însă cât de conștienți suntem atunci când luăm o anumită hotărâre și, mai ales, cât de conștienți suntem de consecințele reale, nu presupuse, ale acelei hotărâri, consecințe care în mod inexorabil ne vor influența ulterior viața. Și astfel, suntem nevoiți să trăim convențional și să judecăm comparativ. Reamintesc: - convențonal, adj. = stabilit prin convenție, acceptat prin tradiție, dar și artificial, nenatural, prefăcut, factice; - comparativ, adj. = bazat pe comparație, pe stabilirea de raporturi
TRĂIM CONVENŢIONAL ŞI JUDECĂM COMPARATIV de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366413_a_367742]
-
naștem; practic, suntem aruncați în viață fără să fim întrebați (trec peste faptul că nu întotdeauna suntem sinceri atunci când susținem că viața este cel mai de preț dar al omului, când, pe parcursul ei, avem momente în care ajungem în mod inexorabil taman la concluzia inversă, deoarece nu cred să existe om pe fața pământului care, măcar o dată în existența sa, nu a considerat viața ca fiind o mare porcărie - scuzați exprimarea!, iar din acest punct de vedere ... Citește mai mult Drama
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
naștem; practic, suntem aruncați în viață fără să fim întrebați (trec peste faptul că nu întotdeauna suntem sinceri atunci când susținem că viața este cel mai de preț dar al omului, când, pe parcursul ei, avem momente în care ajungem în mod inexorabil taman la concluzia inversă, deoarece nu cred să existe om pe fața pământului care, măcar o dată în existența sa, nu a considerat viața ca fiind o mare porcărie - scuzați exprimarea!, iar din acest punct de vedere ... XVI. CITATE, CUGETĂRI ȘI
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
ruinat, de tristele-ți cuvinte. De azi -nainte, vei ști ce este A coborî în sine, scrâșnind din frică, Măsura-n faptele supuse, dar oneste, O faci prin viață, și-n lege se aplică. De azi -nainte, puțin stârnindu-ți Inexorabila-ți putere, Îți las un gol adânc în simțu-ți, Inconștient, nevrând să-l vindeci în tăcere. De azi-nainte, orice exact infern Se mai numește și divinizare, Când aripile-n focuri gem A viață nouă și purificare. De azi -nainte
SĂ MĂ UIȚI, FĂR-SĂ TE GÂNDEȘTI LA MINE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366245_a_367574]
-
superior și izbăvitor. Altfel spus, ea dobândește chipul unui istorii circulare și lipsită de dinamism. Două sunt cauzele care explică viziunea vechilor greci asupra istoriei: a) Lipsa lor de libertate interioară, lucru care decurge din supunerea fără crâcnire în fața destinului inexorabil (moira). Această atitudine a alimentat din plin fatalismul timpuriu, iar mai apoi scepticismul și resemnarea stoică. (N.B.Creștinismul a fost acela care a inoculat dinamism și libertate în filosofiile despre istorie!) b) Prevalarea celebrei forme eline asupra conținutului. De-abia
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
stricte, înrudite structural cu pastelurile-elegiace. De asemenea, grupajul cuprinde și câteva rondeluri legate de anotimpuri și unele dedicate florilor de primăvară. Un rondel aparte este cel intitulat Timp, în care răzbat suave acorduri nostalgice legate de ireversibilitatea acestei categorii filozofice inexorabile în lupta cu omul, abordate de toți poeții de-a lungul mileniilor. “Se scurge timpul și viața-n el se varsă, / Părând a fi mormânt pentru ce-i viu / Fără speranța de-a fi vreo cale-ntoarsă / Din lumea veșniciei ori
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
Comisiei, în anul 2001, „problema sărăciei nu poate fi rezolvată prin mai puțină globalizare, ci avem nevoie de mai multă“. Există o relație cauzală între globalizare, concepută ca un proces economic, și integrare. Uniunea Europeană este un răspuns necesar față de integrarea inexorabilă de capital. Ideea pentru o uniune strânsă, coezivă, este întărită. Dar, globalizarea poate fi concepută și ca o serie de procese multidimensionale, care reduc separarea Europei de restul lumii, lărgind orizontul pentru posibilitatea de acces a actorilor europeni și transformarea
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
SE-NTORC ACASĂ! Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1244 din 28 mai 2014 Toate Articolele Autorului Șlagărele României nu pot fi de ieri și de azi! Șlagărele României sunt dintotdeauna! Ele au fost, sunt și vor fi inexorabile surse de viață estetizată și armonioasă. Niciodată, o inimă însoțită de cântec nu uită dragostea, bunătatea, libertatea care sunt ale veacului ce a fost, ale veacului prin care trecem, ale veacului spre care străbatem timpul. De aceea, cântecul vibrează în
ŞLAGĂRELE ROMÂNIEI SE-NTORC ACASĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350596_a_351925]
-
caută configurații și mecanisme. Așa se face că un studiu cât de cât aplicat și răbdător va releva, drept model al nucleelor prozastice (micro-evenimentele pomenite mai sus) cercul; și drept model al dinamicii textuale - cercul în rotire, lunecând pe axa inexorabilă a timpului. Sinteza dintre linearitate (curgerea vremii) și circularitate (complexul evenimențial) este eșafodajul edificiului romanesc. Cercurile întâmplărilor mărunte se succedă pe axa timpului, vărsându-se în macro-evenimente. Acestea, la rându-le, însumându-se, după același tipar, alcătuiesc tabloul global - haotic
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
omuleți” de circa 1,60 m înălțime sau vreun film documentar despre originea omului care să nu-i cuprindă. Respectul este întemeiat și el este rezultatul nu numai al verdictului ADN, ci și a presupunerii că civilizația modernă va înghiți inexorabil toate populațiile ce încă mai trăiesc ca vânător-culegător. Numărul nostru mare pe planetă și producția de bunuri interminabila contaminează deja pe boșimani, aceștia folosind acum oale din fier pentru prepararea mâncării și îmbrăcăminte modernă... Oricum, din cei circa 55.000
LUMEA PIERDUTĂ A IDENTITĂŢII NOASTRE: BOŞIMANII – CEI MAI VECHI OAMENI DE PE PĂMÂNT de DORU SICOE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350863_a_352192]
-
cu poemul “Săptămâna luminată”, în care fiecare zi este prototipul celeilalte trecute, ori celei care va urma, întru cunoștința de sine și a aproapelui. Poetul trăiește zilele sub iminența secundei, aceeași, fie iarnă, fie vară, clipele se scurg la fel, inexorabil. Lucarnă pentru lumina divină, când “casa se întoarce-acasă”, “nunta / fără de mireasă”; magicul șapte care nu se adună și nu se desparte, ziua care trece prin tine și lasă urme adânci, așa cum fiecare lacrimă lasă șanțuri adânci pe relieful obrazului, din
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
beat și are metresă) după războiul din care de-abia scăpase cu viață. Dragostea și moartea sunt cele două teme predilecte ale lui Yasunari Kawabata, de unde sporul de intensitate al trăirii imediate din opera sa, transmis de sentimentul permanent și inexorabil al morții. Dar nici urmă de neliniște sau teamă occidentală în fața morții! Dimpotrivă, în spirit autentic japonez, Kawabata drapează moartea într-o aură poetică. Asta și datorită faptului că încă din fragedă copilărie, moartea îi devenise cutremurător de familiară: mai
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]