702 matches
-
Descoperirile în medicină și aplicarea acestora a făcut o diferențiere dramatică dintre aliați și germani, șansele vindecării în cazul unei răni fiind și mai reduse în cazul militarilor japonezi. Intervenția rapidă juca de asemenea rol mare. Harrison considera că un infanterist britanic rănit grav avea șanse de 25 de ori mai mari să scape în Al Doilea Război Mondial decât în Primul Război Mondial. Tot în această perioadă a început folosirea DDT-ului în lupta împotriva insectelor purtătoare a malariei, boală
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
mai frumoase parcuri din capitală. În parc există un monument creat recent, în anul 2000, "Monumentul Infanteriei Romane", cu ocazia împlinirii a 170 de la de la înființarea primelor unități de infanterie și a sărbătoririi forțelor terestre. Monumentul subliniază jertfa generațiilor de infanteriști care au servit tara sub drapel. Monumentul Infanteriei Romane a fost realizat de sculptorul Ioan Bolborea, este făcut din bronz, are o înălțime de 10,5 m, un diametru de 3 m și o greutate de 50 tone. În interiorul parcului
Aviatorilor () [Corola-website/Science/303441_a_304770]
-
câteva încercări de recucerire a aerodromului ale Armatei Imperiale Japoneze și ale Marinei Imperiale Japoneze, care au folosit întăriri aduse la Guadalcanal pe mare. La începutul lunii noiembrie 1942, japonezii au organizat un convoi care să aducă 7.000 de infanteriști și echipamentul necesar acestora la Guadalcanal pentru a încerca încă o dată să ocupe aerodromul. Câtorva nave japoneze de război li s-a ordonat să bombardeze aerodromul Henderson cu scopul de a distruge avioanele aliaților care reprezentau o amenințare pentru convoi
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
Kawaguchi, compus din 6.000 de soldați aflați sub conducerea generalului-maior Kiyotake Kawaguchi, în Bătălia de la Edson’s Ridge. Japonezii au încercat din nou să ocupe aerodromul în luna octombrie, când au trimis în zona Guadalcanal încă 15.000 de infanteriști ai Armatei Imperiale Japoneze, cei mai mulți din cadrul Diviziei a 2-a Infanterie. În plus față de transporturile de soldați și armament din cadrul operațiunii „Tokyo Express”, japonezii au reușit să efectueze și un transport cu nave mari și lente. Acest transport a fost
Bătălia navală de la Guadalcanal () [Corola-website/Science/321182_a_322511]
-
iar alta se concentra în Sicilia în vederea unei noi și decisive ofensive întreprinse în Africa. Totuși excepționalul strateg militar, Hannibal, a dejucat planurile românilor. A străbătut sudul Franței, traversând Munții Pirinei cu o forță militară compusă din 50 000 de infanteriști, 9000 de călăreți și 37 de elefanți de luptă. În 15 zile, a traversat culmile înzăpezite ale Alpilor și a ajuns în Galia Cisalpina și câmpia Padului, numai cu 20000 de infanteriști și 6000 de călăreți. A obținut suportul oferit
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
o forță militară compusă din 50 000 de infanteriști, 9000 de călăreți și 37 de elefanți de luptă. În 15 zile, a traversat culmile înzăpezite ale Alpilor și a ajuns în Galia Cisalpina și câmpia Padului, numai cu 20000 de infanteriști și 6000 de călăreți. A obținut suportul oferit de către celți și de liguri. Hannibal s-a dat drept eliberatorul Italiei. Românii au încercat să-l oprească în câmpia Padului, pe când un alt corp expediționar român a fost expediat în Hispania
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
Gembloux și să acționeze în colaborare cu Divizia a 3-a Panzer, care urma să primească sprijin aerian din partea "Fliegerkorps VIII". Germanii au atacat în timpul nopții, pentru testarea defensivei franceze. Apărătorii punctelor întătite franceze au luptat până dimineața împotriva atacurilor infanteriștilor germani, care au încetat doar în primele ore ale zilei de 13 mai. În dimineața zilei de 13 mai, linia defensivă a localităților Tienen, Jandrenouille și Merdorp era asigurată de Divizia a 3-a mecanizată. Divizia a 2-a mecanizată
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
curții”. El a plecat la Scarborough la 3 iulie și apoi s-a exilat la Hamburg, împreună cu Eythin și cu mulți dintre ofițerii săi. La două zile după bătălie, Rupert a adunat 5.000 de călăreți și câteva sute de infanteriști cărora le-a dat din caii rămași liberi. El considera că, decât să încerce să recâștige avantajul regalist în nord, mai degrabă trebuie să se întoarcă în sud și să i se alăture regelui. Plecând din York prin Monk Bar
Bătălia de la Marston Moor () [Corola-website/Science/322572_a_323901]
-
cu 24 de ore, pentru 6 iunie 1944. Atacul inițial a avut două faze: o debarcarea a parașutiștilor americani și britanici (printre ei se afla și un batalion canadian) la scurtă vreme după miezul nopții și o debarcare amfibie a infanteriștilor și diviziilor blindate aliate pe plajele Franței, care a fost declanșată la ora 06:30. Operațiunea a presupus transpotarea a numeroși soldați și a unei uriașe cantități de materiale din Anglia și Țara Galilor cu ajutorul avioanelor de mare capacitate și a
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
de est, sub comanda amiralului Sir Philip Vian (un veteran al debarcărilor din Italia). Navele de război au asigurat acoperirea transportoarelor de trupe împotriva tuturor atacurilor navelor inamice de suprafață, submarine ca și împotriva atacurilor aeriene și au asigurat protejarea infanteriștilor în timpul debarcărilor prin bombardamente navale care au avut ca țintă fortificațiile germane de pe plaje. Printre vasele militare au fost câteva minisubmarine britanice, care au participat la protecția și ghidarea vaselor de desant până în imediata vecinătate a plajelor. O parte importantă
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
au deschis focul bateriile de coastă de la Ver-sur-Mer și Moulineaux. În plus, mai multe vase de asalt au fost modificate montându-se pe platforme speciale tunuri de 119 mm, lansatoare de rachete, lansatoare de mine sau mitraliere grele destinate acoperirii infanteriștilor în primele minute ale debarcării, în timpur cărora soldații erau cei mai vulnerabili. Spijinul artileriei navale nu viza doar instalațiile de pe coastă, ci erau destinat și distrugerii concentrărilor de trupe din adâncimea teritoriului inamic, care ar fi încercat să de
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
zone bine determinate, în special pe flancurile de vest și de est a zonelor de debarcare. Militarii parașutați sau transportați la o anumită distanță de plajele de debarcare cu ajutorul planoarelor trebuiau să faciliteze ieșirea din zona îngustă a plajelor a infanteriștilor debarcați în operațiunile amfibii, iar în unele cazuri trebuiau să anihileze bateriile apărării germane de coastă sau să participe la etinderea mai rapidă a capetelor de pod atacând dinspte interiorul teritoriului ocupat de inamic. Pe flancul vestic al plajei „Utah
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
pentru capul de pod de pe râul Orne. Astfel, divizia a 346-a de infanterie germană a reușit să străpungă linia defensivă aliată la căpătul ei est pe 10 iunie. În cele din urmă însă, parașutiștii britanici au reușit să copleșească infanteriștii germani care se apărau în tranșeele de la Bréville pe 12 iunie. Germanii nu au mai reușit să amenințe în mod serios capul de pod în zilele care au urmat. Divizia a 6-a britanică a rămas pe pozițiipână când a
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
câteva spărturi în lanțurile de obstacole de pe plajă, ceea ce a creat probleme mari valurilor următoare de desant. Drumurile de ieșire de pe plaje, puternic apărate, nu au putut fi cucerite, ai la două ore după prima debarcare, plajele erau pline de infanteriști, fiind oprite alte desantări. Comandanții aliați au luat la un moment dat în calcul abandonarea acestui cap de pod. Pe plaje, mici formații aliate formate ad-hoc, sprijinite de artileria navală și de cele câteva tancuri care supraviețuiseră, au reușit în
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
primul război mondial, era echipată încă la începutul deceniului al cincelea cu arme din epoca Marelui război. Piesele de artilerie erau modele vechi, trase de cai, iar armele antiaeriene și antitanc erau puține, iar armele automate ușoare nu fuseseră distribuite infanteriștilor în număr suficient de mare. Armata iugoslavă nu avea unități motorizate, iar cele două batalione de tancuri erau echipate cu 110 blindate vechi. Forțele aeriene iugoslave erau echipate cu 416 avioane, din care o parte erau din producția autohtonă, restul
Invadarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/309726_a_311055]
-
un port pe care la numit Portus Iulius, creat pentru a instrui navele pentru bătăliile navale. A fost constituită și o flotă cu 20.000 de vâslași sclavi. Aceste nave aveau o punte mai largă pentru a transporta mai mulți infanteriști. Antoniu și-a schimbat 20.000 de infanteriști pe 120 de nave de război. Cele două flote au plecat în iulie 36 î.Hr. din Italia, iar Lepidus a plecat din nordul Africii cu o a treia flotă pentru a ataca
Revolta siciliană () [Corola-website/Science/327054_a_328383]
-
creat pentru a instrui navele pentru bătăliile navale. A fost constituită și o flotă cu 20.000 de vâslași sclavi. Aceste nave aveau o punte mai largă pentru a transporta mai mulți infanteriști. Antoniu și-a schimbat 20.000 de infanteriști pe 120 de nave de război. Cele două flote au plecat în iulie 36 î.Hr. din Italia, iar Lepidus a plecat din nordul Africii cu o a treia flotă pentru a ataca cetatea lui Sextus din Sicilia. În luna august
Revolta siciliană () [Corola-website/Science/327054_a_328383]
-
forțelor terestre. După o serie de raiduri pregătitoare, bombardierle medii și în picaj trebuiau să zdrobească defensiva franceză într-un atac concentrat de maxim 20 de minute. Atacul aerian a fost programat pentu ora 16:00, mai înainte de forțarea de către infanteriști a cursului Meusei. În schimb, Bruno Loerzer, comandantul "II. Fliegerkorps", a conceput un plan care să sprijine atacul forțelor terestre, conceptul raidului rulant. Ideea a unui singur atac masiv a fost abandonată, iar Loerzer a conceput o tactică a atacurilor
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
aproximativ la ora 19:00 a zilei de 13 mai. A început să circule în rândurile francezilor un zvon cu privire la înaintarea unei coloane de tancuri spre orașul Bulson. Zonul s-a răspândit în rândurile Diviziei a 55-a, ai cărei infanteriști și-au părăsit în pozițiile. Rapoartele germane afirmă că primele tancuri germane au traversat râul Meuse cu 12 ore mai târziu. În momentul în care francezii și-au dat seama de eroare, cei mai mulți infanteriști și artileriști își abandonaseră deja echipamentul
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
Diviziei a 55-a, ai cărei infanteriști și-au părăsit în pozițiile. Rapoartele germane afirmă că primele tancuri germane au traversat râul Meuse cu 12 ore mai târziu. În momentul în care francezii și-au dat seama de eroare, cei mai mulți infanteriști și artileriști își abandonaseră deja echipamentul militar greu. Principalul asalt terestru a fost executat de Divizia I Panzer și sprijinită de Regimentul de infanterie Großdeutschland ("Infanterie-Regiment Großdeutschland") și Batalionul de geniști de asalt 43 ("Sturmpionier-Battalion 43") și aceasta din cauza faptului
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
teritoriului francez. La cota 301, Regimentul I de pușcași comandat de colonelul Hermann Balck a participat la cucerirea poziției până la căderea nopții. Beneficiind de sprijinul a două plutoane de gerniști de asalt, germanii au reușit să distrugă buncărele din zonă. Infanteriștii au înaintat cucerind treptat zonele apărate de francezi până când au ajuns în poziția să vadă mișcările Diviziei a II-a Panzer, aflată pe flancul de vest. În timpul atacurilor asupra pozițiilor de la Donchery, blindatele diviziei au suferit pierderi ușoare. Regimentul I
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
fost păstrat în rezervă, urmând să urmeze primului regiment ca întăriri. Asaltul Diviziei a 10-a Panzer a fost respins pe frontul de pe Meuse. Singurul succes a fost acela a unui grup mic de 11 soldați (cinci geniști și șase infanteriști) din Compania a 2-a a "Panzerpionier-Batailion 49" (Batalionul al 49-lea de geniști Panzer). Fără să aibă spijinul camarazilor și acționând pe cont propriu, această mică unitate comandată de sergentul major Walter Rubarth a distrus șapte buncăre. Subunitățile din
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
ar fi putut avea un efect dezastruos pentru ei. Francezii inițiaseră deja planuri pentru contraatacuri cu blindatele împotriva capetelor de pod germane în timpul nopții, dar întârzierile în programul de concentrare a forțelor și amânările succesive, agravate de retragerea panicată a infanteriștilor și artileriștilor care își părăsise pozițiile (ca în cazul „panicii de la Bulson”), au făcut ca asaltul să fie declanșat doar în dimineața zilei de 14 mai. Comandantul artileriei Corpului al X-lea, colonelul Poncelet, a încercat inițial să își păstreze
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
luptelor. Aceste întârzieri aveau să se dovedească dezastruoase. Deplasarea spre Bulson a început la ora 16:00 pe 13 mai. La 07:30 pe 14 mai, tancurile franceze au înaintat spre înălțimile de la Bulson pentru ca să ocupe zonele înalte părăsite de infanteriștii Diviziei a 55-a pecu o zi mai devreme. Principalul obiectiv al tanchiștilor era distrugerea capetelor de pod germane. Dacă un atac împotriva capetelor de pod ar fi avut sorți de izbândă pe 13 mai, această misiune avea să se
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
au lansat atacurile pe 30 octombrie 1941. După ce primul atac a eșuat, forțele Axei au început un asediu îndelungat, în timpul căruia fortăreața a fost puternic bombardată. Un al doilea asalt al forțelor Axei din decembrie 1941 a eșuat de asemenea, infanteriștii și marinarii Flotei Mării Negre continuând să luptate cu dârzenie. Orașul a fost cucerit în iunie 1942 și a fost eliberat după lupte sângeroase în mai 1944. Sevastopolul a primit titlul de Oraș Erou în 1945. Portul Kerci din estul Peninsulei
Oraș Erou () [Corola-website/Science/307715_a_309044]