189 matches
-
președintelui american, așa cum îl exprimă discursul său, Forbes Hill consideră că acesta este strâns legat de alegerile lui Nixon în ce privește structura de valori de la care se revendică, împreună cu publicul căruia președintele se adresează. Astfel, portretul lui Nixon, așa cum poate fi inferat pornind de la discursul său, revelează o persoană onestă (care va spune adevărul), înfrânat în ce privește critica administrațiilor anterioare mandatului său și interesat, mai degrabă, în viitorul Americii, decât în orice "câștig politic"267 personal. Avem în față, oglindit în discurs, un
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de evaluare cu ajutorul cărora își propune să își ducă planul la bun sfârșit. Cum ne reamintim, Campbell și-a propus să identifice aceste criterii în chiar adresa președintelui Nixon; ele constituie tot atâtea "intenții" ale președintelui american ce pot fi inferate strict în baza textului discursului său. Astfel, notează Campbell, "cele trei criterii pe care președintele le sugerează explicit (în discursul său adăugirea mea) sunt adevărul, credibilitatea și unitatea, iar ultimul implică un al patrulea criteriu, care se bazează pe responsabilitate
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
însuși sugerează, în adresa sa, un al patrulea criteriu de evaluare din perspectivă etică, pe care, ca în cazurile precedente, criticul face totul pentru a îl "întoarce" împotriva discursului care, doar aparent, după autoare, îl susține. Acest criteriu poate fi inferat, zice Campbell, din textul adresei, în baza numeroaselor apeluri ale președintelui la "responsabilitatea" cetățenilor americani. Însă, constată criticul, Nixon nu pare să "solicite americanilor să își asume vreo responsabilitate"305. Iată ce dovezi aduce Campbell în acest sens. În primul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
tinde să adapteze punctual distanța judicativă în conformitate cu imperativele configurației sufletești, lăsând mână liberă gândirii în cunoaștere și spațiu de desfășurare originalității, adică integrând fenomenul subiectiv unui metabolism al sintezelor suprastructurale. Posibilitatea de a analiza, de a organiza și de a infera în spațiul interiorității aparține veritabilei reflexivități, a cărei natură fundamentală este de tip cognitiv și care nu suportă, după demonstrația fenomenologică a lui Husserl, nici în condițiile celei mai aspre reducții judicative suspendarea oricărei raportări la un obiect. Ea își
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
etice în dezbatere pro sau contra ingineriei genetice. În prima parte a cărții se fac câteva distincții importante. Prima dintre ele desparte ingineria genetică de eugenie. Chiar dacă „ingineria genetică împărtășește trăsături relevante cu eugenia“ (p. 26), de aici nu putem infera imoralitatea ei. Pentru că ingineria genetică vine în sprijinul unei libertăți moderne, specifică societăților democratice (după cum argumenta Ronald Dworkin, un filosof american liberal, citat adesea în carte): autonomia procreativă. Autenticitatea unei democrații stă în recunoașterea acestei libertăți de a alege, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
a conduitelor de limbaj verbal sau nonverbal, în două părți: planul semnificației induse prin intermediul unui indice direct (de exemplu, obținerea unui procent mic în alegeri echivalează cu un eșec); planul semnificației induse cu ajutorul unui indice explicit, care permite altuia să infereze intenția pe care dorim să i-o comunicăm (astfel, obținerea unui procent mic în alegeri conduce la observația politician fără perspective). Reflecțiile lui Grice pe marginea condițiilor de reușită a actului de comunicare precum și asupra condițiilor de posibilitate a acestuia
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Ceea ce în literatura filozofică anglofonă a fost botezat the trademark argument argumentul însemnului 2 nu poate fi definitiv respins. El susține că, de vreme ce mintea omenească cuprinde o idee atît de extraordinară, atît de nenaturală precum ideea de Dumnezeu, se poate infera că nu omul, ci o instanță transcendentă și-a implantat în sufletele noastre emblema pecetea sau chipul, în termenii doctrinelor monoteiste , așa cum un producător își imprimă marca pe produsele sale. Proiectul științific modern însuși presupune că există în univers o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
persoanei e subordonată, în acest caz, obiectivării reușite a religiei, care, ca orice obiectivare, trebuie să recurgă la număr și la masă disciplinată pentru a se impune. Dacă e agresiv laică, perspectiva obiectivantă constată anemia religiei în spațiul public și inferează de aici caracterul de convingere privată al credinței, inexistența transcendenței, irelevanța ei pentru destinul omului. Obiectivantă și normativă, ea luptă pentru legiferarea drepturilor individului, fără a-și permite să se intereseze de substanța persoanei, al cărei conținut fiecare este liber
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
acesta este în mod esențial inductiv. El reprezintă o încercare de a interpreta universul sau cel puțin anumite caracteristici ale acestuia ca fiind asemănătoare unor lucruri pe care le-au planificat și creat oamenii. De aici, se încearcă să se infereze în mod inductiv că există un proiectant sau creator asemănător proiectantului inteligent al artefactelor omenești evident, cu mult mai inteligent. În centrul acestui argument se găsește așadar o analogie între univers și lucrurile despre care știm că au fost proiectate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
conceptul perfecțiunii și maniera de a exista, iar cealaltă este poziția neoclasică. Deși este de acord în multe privințe cu Norman Malcolm, Hartshorne consideră că acesta nu a reușit să sesizeze validitatea afirmațiilor lui Findlay: că nu este posibil să inferăm concretul din abstract, de unde decurge că dacă Dumnezeu nu este o simplă abstracție, atunci El trebuie să fie ceva mai mult decât ființa necesară demonstrată de argument și trebuie să aibă proprietăți contingente, nu numai proprietăți esențiale 370. Findlay a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Cum autorul tăbliței n-a făcut nimic pentru ca eu să rămîn la sensul literal, înseamnă că el vrea ca eu să fac acest raționament. Plecînd de la postulatul că legile discursului sînt respectate de autorul tăbliței, cititorul va fi determinat să infereze o propoziție implicită numită implicatură. Fiind vorba de un vestit guru indian, el va încerca să deducă o implicatură compatibilă cu ceea ce știe despre doctrina acestui guru. În acest caz, principiul de cooperarare a fost respectat de enunțiator, dar într-
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Ceea ce în literatura filozofică anglofonă a fost botezat the trademark argument argumentul însemnului 2 nu poate fi definitiv respins. El susține că, de vreme ce mintea omenească cuprinde o idee atît de extraordinară, atît de nenaturală precum ideea de Dumnezeu, se poate infera că nu omul, ci o instanță transcendentă și-a implantat în sufletele noastre emblema pecetea sau chipul, în termenii doctrinelor monoteiste , așa cum un producător își imprimă marca pe produsele sale. Proiectul științific modern însuși presupune că există în univers o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
persoanei e subordonată, în acest caz, obiectivării reușite a religiei, care, ca orice obiectivare, trebuie să recurgă la număr și la masă disciplinată pentru a se impune. Dacă e agresiv laică, perspectiva obiectivantă constată anemia religiei în spațiul public și inferează de aici caracterul de convingere privată al credinței, inexistența transcendenței, irelevanța ei pentru destinul omului. Obiectivantă și normativă, ea luptă pentru legiferarea drepturilor individului, fără a-și permite să se intereseze de substanța persoanei, al cărei conținut fiecare este liber
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Levy, Ana Pauker. The Rise and Fall of a Jewish Communist, University of California Press, Berkeley, Los Angeles, London, 2001, pp. 232-233. 55 În traducerea mea din limba engleză. 56 I. Calafeteanu, op. cit. 57 Dintr-o perspectivă clinică se poate infera în acest registru și prezența incestualității. Vezi Clit, 2007. 58 M. Mircu, op. cit., p. 256. 59 R. Levy, op. cit., p. 234. 60 În traducerea mea din limba engleză. 61 R. Clit, op. cit., 2004. 62 R. Clit, op. cit., 2007. 63 M.
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
două roluri indispensabile jucate de matematică în știință: (1) cel de limbaj limbajul matematicii este necesar pentru că furnizează oamenilor de știință aparatul de care au nevoie pentru reprezentarea descoperirilor empirice; (2) rolul deductiv este nevoie de legi matematice pentru a infera concluzii non-matematice din acele asumpții non-matematice care au fost formulate cu ajutorul limbajului matematic. Plecând de aici, putem obține următorul argument pentru platonism: (1) Teza indispensabilității: entitățile matematice sunt indispensabile pentru teoriile noastre științifice. (2) Holismul confirmațional: evidența pentru o teorie
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
cele trecute nu sunt astfel; dar aceste teorii au avut totuși succes predictiv; astfel, între succesul unei teorii și aproximarea adevărului nu există nici o legătură. Ce rămâne este să afirmăm împreună cu Worrall că "Realismul științific cu siguranță nu poate fi inferat în nici un sens interesant din succesul științei" (Worrall 1989:102). (b) Un alt motiv ar fi acela că inferența la cea mai bună explicație este o strategie inferențială contextuală (T. Day și H. Kincaid 1994). Day și Kincaid dau două
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
un sistem cu o anumită structură și dacă asumăm că "diferențe în percepții implică diferente în stimuli" (Russell citat în Newman 1928: 142) atunci ne putem gândi că există o similaritate structurala între sistemul percepțiilor și cel al stimulilor. Putem infera astfel structura logico-matematică a lumii din structura percepțiilor. Concluzia ar fi aceea că există o lume exterioară care are anumite proprietăți structurale pe care noi le putem cunoaște. Avem aici o poziție RE mai modestă deoarece pretențiile noastre de cunoaștere
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
apropriere (discursivă) a evenimentului de către o persoană sau alta, în baza propriei "istorii personale"140, expun, cu siguranță, după Black, tipurile de răspunsuri de a căror ocurență Jay Chapman trebuie să fi fost perfect conștient. Mai mult, apreciază criticul, "putem infera că Chapman califică prima și ultima (reacție - adăugirea mea) drept greșite, în timp ce a doua și a treia necesită rectificare"141. În acest moment, profesorul Black face un pas important înainte, în ce privește "lovitura de teatru" pe care ne-a pregătit-o
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
la care Chapman face, desigur, ex cathedra, apel. Ne dorim, în urma celor lecturate, să facem parte, mai degrabă decât să eșuăm în acest sens, din publicul căruia Chapman a intenționat să se adreseze, din publicul a cărui "imagine" o putem infera, împreună cu Black, din litera discursului său, a publicului pe care, deci, discursul îl construiește, îl "fabrică", printr-un efort susținut. Întorcându-ne la text, să urmărim cum apreciază Edwin Black acest efort. În primul rând, reiterează Black, discursul (încă) trăiește
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de pretutindeni decât înseși numele criticilor retorici care le-au introdus pe scena cercetării. Efect care, cu siguranță, le face cinste fiecăruia dintre cei doi. Să încercăm, în cele ce urmează, o schiță a conceptului "second persona", așa cum o putem infera din textul articolului lui Edwin Black. Intenția teoretică a profesorului Black, în această piesă, intenție care îi facilitează acestuia posibilitatea înnoirii teoretico-metodologice (și, bineînțeles, terminologice) a criticismului retoric, este aceea de a lărgi cadrul contextual al evaluării morale de așa
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
ale caracterului uman pe care litera unui discurs (sau piesă de teatru) le relevă îndeobște. Astfel, ne amintim, îndemnați de Edwin Black, că, într-adevăr, Retorica lui Aristotel discută chestiunea provocatoare a dimensiunii morale a caracterului uman ce poate fi inferată cu ajutorul "funcției simptomatice" a discursului. Este vorba, nu-i așa, de ethos-ul aristotelian. Însă, de la Aristotel încoace, adaugă criticul, "suntem mai sceptici în ce privește veracitatea reprezentării"187, cu alte cuvinte am învățat să întrevedem posibilitatea, chiar probabilitatea "ca autorul implicat
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
teoretică, metodologică și terminologică a criticismului retoric, la care ne-am referit la începutul acestui subcapitol. El propune termenul de "second persona", pentru a echilibra relația triunghiulară presupusă de actul discursiv: dacă "first persona" ("persoana întâi") a discursului poate fi inferată din discurs ca "portret" (real sau artificial) al autorului discursului, atunci "second persona" ("persoana a doua") poate descrie, în aceeași măsură revelatoare, "publicul implicat de un discurs"191. Această inovație în zona criticismului merită, după Black, mai multă atenție, din
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
persona"), precizând doar că, în funcție de tipul discursului (judiciar sau forensic, epidictic și deliberativ), se presupune despre public că stă să judece chestiuni legate de trecut, prezent sau viitor. În cel mai bun caz, teoriile clasice ale retoricii ne permit să inferăm, în baza literei unui discurs, faptul că acesta este destinat unui public tânăr sau mai în vârstă, sau că publicul poate avea o opinie favorabilă sau nefavorabilă despre cele auzite; dar toate acestea înseamnă prea puțin, după Black, pentru criticul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
să modereze relația trecut-prezent-viitor în cercetarea critico-retorică, astfel încât nici un tip de orientare, inclusiv, sau mai ales, neo-aristotelianismul, să nu fie lăsate pe dinafară, amuțite sau excluse, îi face, cu siguranță, cinste. Revenind la categoriile de public pe care le putem infera, în baza discursului, ca fiind cele cărora Nixon (nu) se adresează, iată-l pe Hill identificând ca grup al celor pe care președintele alege să îi "izoleze și stigmatizeze"220 pe cei care, dintr-un motiv sau altul, opuneau rezistență
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
baza, chiar în absența vreunui demers discursiv care să îi persuadeze. În cazul lor, persuasiunea nu are sens. Mai există un factor esențial în alegerea, de către Nixon, a publicului său "țintă": faptul că, iarăși în baza discursului, atestă Hill, putem infera faptul că președintele era "conștient că Vietcong-ul și alți factori de decizie de factură comunistă ascultau"222 adresa sa, în aceeași măsură ca cei vizați, în primul rând, de discurs. În fața lor, precizează Hill, Nixon se portretizează ca "deschis, chiar
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]