1,872 matches
-
Traian Carpiuc, Mihai Niță, Octav Obreja, Alexandru Bozenovici, Paul Caravia, Virgil Nicoară, Dumitru T. Burtea, Papken Keropeian, Dumitru Popescu, Vasile Bonceanu, Ion Cristescu, Vasile Brânzei, Dumitru Mitrea și Ion Radovan 1. Între februarie și iunie 1951 a fost internat în infirmerie și nu a participat la bătăi. După ieșirea din infirmerie a torturat la camera 99, printre victimele sale din perioada iulie - septembrie 1951 numărându-se Virgil Maxim, Mihai Timaru și Constantin Teja. Bătăile s-au temperat începând cu luna septembrie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Virgil Nicoară, Dumitru T. Burtea, Papken Keropeian, Dumitru Popescu, Vasile Bonceanu, Ion Cristescu, Vasile Brânzei, Dumitru Mitrea și Ion Radovan 1. Între februarie și iunie 1951 a fost internat în infirmerie și nu a participat la bătăi. După ieșirea din infirmerie a torturat la camera 99, printre victimele sale din perioada iulie - septembrie 1951 numărându-se Virgil Maxim, Mihai Timaru și Constantin Teja. Bătăile s-au temperat începând cu luna septembrie, astfel că, până în momentul ridicării sale pentru anchetă, în decembrie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
foarte grav și să te scoată de aici”. Pangrate afirmă că uneori venea și noaptea să-i verifice starea de sănătate, repetându-i mereu să nu zică nimănui că îl ajută, fiindcă riscă și el închisoarea. Pangrate a stat în infirmerie până în martie 1951. Scos de la infirmerie de Jianu, a fost dus în pavilionul mare, unde erau strânși rezistenții pentru a fi convinși prin discuții de necesitatea acțiunii. La scurtă vreme însă a fost scos din nou în atelier, în tura
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de aici”. Pangrate afirmă că uneori venea și noaptea să-i verifice starea de sănătate, repetându-i mereu să nu zică nimănui că îl ajută, fiindcă riscă și el închisoarea. Pangrate a stat în infirmerie până în martie 1951. Scos de la infirmerie de Jianu, a fost dus în pavilionul mare, unde erau strânși rezistenții pentru a fi convinși prin discuții de necesitatea acțiunii. La scurtă vreme însă a fost scos din nou în atelier, în tura de noapte. Pangrate a confecționat o
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acesta a fost îndeplinit. Popa avea un puternic instinct de conservare, probabil unul dintre principalele motive pentru care a acceptat să treacă de partea agresorilor. Aristotel Popescu spune că Popa a fost consultat (uneori de Popescu însuși) și internat la infirmeria din Gherla în primăvara lui 1951. Pentru că bănuia că nu este sănătos, nemulțumit fiind de răspunsul lui Popescu că nu are boli organice, a cerut să fie controlat de doctorul Bărbosu. Internat în infirmerie în luna iulie 1951, a trecut
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de Popescu însuși) și internat la infirmeria din Gherla în primăvara lui 1951. Pentru că bănuia că nu este sănătos, nemulțumit fiind de răspunsul lui Popescu că nu are boli organice, a cerut să fie controlat de doctorul Bărbosu. Internat în infirmerie în luna iulie 1951, a trecut, la cererea sa, pe regim TBC și și-a făcut singur injecțiile cu penicilină, neavând încredere în Traian Găbureac, care lucra în echipa sanitară. În această perioadă, atribuțiile sale au fost preluate de către Pușcașu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nu puteam respira decât cu mari dureri și-mi dădeam seama că am temperatură 2. În autodenunț a scris despre un presupus depozit de muniție și a dat numai nume fictive. Într-o stare fizică deplorabilă, a fost dus la infirmerie, unde s-a întâlnit cu Paul Limberea și Chirică Balanișcu; amândoi au murit în pat, lângă el. Popa a fost îngrijit timp de șapte luni la infirmerie, după care a fost transferat la Gherla, la jumătatea lui august 1951. Afirmă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
dat numai nume fictive. Într-o stare fizică deplorabilă, a fost dus la infirmerie, unde s-a întâlnit cu Paul Limberea și Chirică Balanișcu; amândoi au murit în pat, lângă el. Popa a fost îngrijit timp de șapte luni la infirmerie, după care a fost transferat la Gherla, la jumătatea lui august 1951. Afirmă că, după toate torturile, trăia doar fizic, sufletește fiind complet distrus. Nu a mai avut de-a face cu acțiunea violentă în Gherla, reușind să stea izolat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
94, unde i-a întâlnit pe Voicu Andreescu, Constantin Păvăloaie și Dan Dumitrescu, dar, după mai puțin de o lună, a fost scos de Țurcanu în atelier, cu ordinul de a obține informații de la muncitori. S-a întors repede la infirmerie cu pleurezie și TBC. La Zarca Gherlei, s-a întâlnit cu N. Cojocaru, Constantin Oprișan, Ioniță Sârbu și Sergiu Mandinescu, care era atât de traumatizat de Pitești încât își dorea moartea și stătea ore întregi numai în cămașă în fața geamului
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
camera 1-corecție, Țurcanu i-a ordonat să obțină informații de la Alexandru Bogdanovici, adăugând că, după două zile, va sosi și el în cameră pentru a porni bătăile. Pe 24 decembrie, cu o zi înainte de torturarea lui Bogdanovici, a mers la infirmerie pentru că îl durea o măsea, iar Țurcanu l-a privit cu suspiciune, bănuind că ar încerca să evite implicarea în torturi. Probabil amenințat, adaugă mai târziu că a participat „cu mult zel” la bătaia cruntă de pe 25 decembrie, pentru a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
chinezească. S-au uitat la el să vadă cum reacționează, după care l-au scuipat și înjurat. În urma acestei torturi a înnebunit din nou pentru o lungă perioadă, revenindu-și abia după ce bătăile au fost interzise în închisoare. Doctorul de la infirmerie i-a spus că a fost adus acolo după vreo lună și jumătate, inconștient și murdar din cap până în picioare; striga din când în când după nevastă și copil, apoi izbucnea în plâns. Cum torturile încetaseră la Gherla, a fost
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lovit și înjurat ca să recunoască declarațiile smulse sub torturi. Iarna lui 1952 a petrecut-o în izolare la Zarca, iar în anii următori a mai fost cercetat la Securitatea din Bârlad și Ploiești. Deși bolnav de TBC și internat în infirmeria din Gherla, în iunie 1955 a fost transferat la Aiud, apoi la Jilava, pentru a fi martor într-un proces. Profitând de prezența soției și a copilului de 7 ani în sală, a izbucnit: Sînt unul din supraviețuitorii așa-zisei
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de cameră (Gebac, Negură și Onișor) primeau supliment de mâncare în vara lui 1949, când toți ceilalți erau supuși unui regim sever de înfometare pentru a le slăbi rezistența. El nu era doar planton, ci mergea și la bucătărie ori infirmerie, având libertate totală de mișcare. În plus, era scos deseori la raport și îi trimitea pe Gebac ori Negură în diferite camere pentru a obține informații și pentru a testa reacțiile deținuților. Toate aceste drepturi suplimentare nu puteau fi luate
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de unul dintre agresori. A participat la manifestările scabroase din timpul Paștelui din anul 1951, iar în luna august a fost transferat la Gherla, unde a lucrat în fabrică. A suferit un accident de muncă și a fost internat la infirmerie, scăpând astfel de obligația de a da informații despre ceilalți deținuți. După ce a mai trecut printr-o cameră în care se bătea, a fost mutat la mina Baia Sprie în ianuarie 1952, unde s-a îmbolnăvit grav de hepatită febrilă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
începutul lui 1951 a fost pus de Țurcanu să fie agresorul lotului clujean Blaga-Chebeleu, după care a fost numit planton. Transferat la Gherla în august 1951, a lucrat în atelierul de tâmplărie o lună și jumătate, fiind internat apoi în infirmerie din cauza unui icter negru. Despre ancheta de la Râmnicu Sărat spune că a fost făcută sub presiuni morale și fizice. Declarațiile le-a semnat fără să fi putut vedea conținutul lor, fiind folosite nume și termeni pe care Voinea nu le
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
picioarele lor!). Comandantul Întreba: — Care e „recolta” pentru azi? — 4, 5, 6 (sau alt număr care reprezenta morții din acea zi) terminați, răspundea omul În „halat alb” - medicul. — Puțini, răspundea Borcea, gândindu-se, desigur, la măsuri mai severe. De fapt infirmeria era o anticameră a morții”. În august 1953 a fost suspendat din funcție și trimis În judecată pentru rele tratamente aplicate deținuților. În 1955, Tribunalul Militar pentru unitățiile MAI și, În anul 1956, Tribunalul Militar al Regiunii a II-a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Cea mai mare boacănă din istorie! Nu vor veni cu bastoane și cu uniformele lor obișnuite. Tare cred că vor veni cu arme mai serioase și mă îndoiesc că vor face o paradă în fața colegiului. Vom avea nevoie de o infirmerie. Asta spui, nu? Nu-i normal că aici vroiam să bat? Așa-i. Trebuie să fie ferită de foc inamic. În corpul D! Are deschidere spre curtea interioară și veți fi protejați. De asemenea, trebuie să fie la egală distanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
În corpul D! Are deschidere spre curtea interioară și veți fi protejați. De asemenea, trebuie să fie la egală distanță de etajul trei și de parter, sau pe aproape. La etajul unu! Foarte bun. Pe cine să punem în fruntea infirmeriei? Eu cred că aș fi opțiunea evidentă, nu? întrebă Mara. Așa-i. Mai ai nevoie de ceva ? O asistentă, medicamente și instrumente, niște cărți și paturi. Sarah, zisei îndreptându-mi capul spre fata cu părul blond deschis și cu ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
când auzi că trebuia să coboare până la subsol. Corvium... este o problemă, zise ea. Care? întrebai eu, nevăzând defectul din plan. Eu nu pot să car paturi din pod și din subsol până la etajul unu și nu pot amenaja o infirmerie într-un timp atât de scurt, singură. Sunt o grămadă de medicamente de cărat. Cutii întregi, Corvium, dacă nu mă înșel, iar eu nu mă înșel, continuă alarmată. Pricepi problema? Am nevoie de ajutor. Într-adevăr. Avea nevoie de ajutor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
aveau nici o importanță, dar care pentru noi însemna un mare lucru. Abia acum mi-am amintit! Ce prostuță sunt! M-am uitat contrariat la ea. Trebuie să plec, spuse când ajunsesem în dreptul ușilor cantinei. Sunt așteptată de Sarah la noua infirmerie. Noua infirmerie? făcui mirat. Unde e asta? Unde ați stabilit voi ieri. Să treci pe acolo dacă o să vrei să mă găsești. Așa ne despărțirăm și ea se pierdu din ochii mei prin mulțimea de elevi, chiar dacă eu o simțeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
importanță, dar care pentru noi însemna un mare lucru. Abia acum mi-am amintit! Ce prostuță sunt! M-am uitat contrariat la ea. Trebuie să plec, spuse când ajunsesem în dreptul ușilor cantinei. Sunt așteptată de Sarah la noua infirmerie. Noua infirmerie? făcui mirat. Unde e asta? Unde ați stabilit voi ieri. Să treci pe acolo dacă o să vrei să mă găsești. Așa ne despărțirăm și ea se pierdu din ochii mei prin mulțimea de elevi, chiar dacă eu o simțeam încă aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
el ca să acopere zarva, de acum, lucrăm încet și lent! Clar? Drept răspuns, toți se mișcau mai atent și mai încet și nivelul zgomotului scăzuse simțitor. Munca celor din pod nu se mai auzea începând cu etajul doi. Mergeam spre infirmerie, căci îi eram dator Anei cu o vizită. Îi promisesem. Ușa infirmeriei se deschidea spre interior, căci fusese o sală de clasă, dar ceea ce m-a impresionat era lungimea încăperii. Era de trei ori mai mare decât o sală obișnuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
răspuns, toți se mișcau mai atent și mai încet și nivelul zgomotului scăzuse simțitor. Munca celor din pod nu se mai auzea începând cu etajul doi. Mergeam spre infirmerie, căci îi eram dator Anei cu o vizită. Îi promisesem. Ușa infirmeriei se deschidea spre interior, căci fusese o sală de clasă, dar ceea ce m-a impresionat era lungimea încăperii. Era de trei ori mai mare decât o sală obișnuită de clasă. Ana mă întâmpină zâmbind. Știam că ai să vii, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ai să vii, zise ea bucuroasă. Sfetnicii începură să se agite, dar nu i-am băgat în seamă. De unde? spusei, răspunzându-i la zâmbet. Nu știu... așa simțeam eu. Ce s-a întâmplat aici? Eram uimit. Pe fiecare parte a infirmeriei erau paturi și între ele erau puse diferite măsuțe cu multiple instrumente pe ele. Ne-a ajutat băiatul ăla francez... Perir? Da! A vorbit cu Mihail și Gavriil și au dărâmat pereții dintre sălile de clasă ca să nu deranjăm foindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ca să nu deranjăm foindu-ne inutil pe hol. Apoi Mar și Mari ne-au ajutat cu paturile. Sunt foarte drăguțe. Cam ciudate, dar drăguțe. Apropo... cred că Mar îl place pe Perir. Chicoti și, plimbându-se spre celălalt capăt al infirmerie, continuă: Sarah a avut ideea genială de a pune măsuțe cu instrumente între paturi. De ce? Păi dacă este un caz urgent de tratat, să nu umblăm atunci după ustensile și medicamente. Să avem tot ce avem nevoie la îndemână. Astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]