979 matches
-
se înnegresc, în special la păr apar pete brune, transparente, care extinzându-se vor duce la distrugerea întregului frunziș al pomului. Frunzele nu cad de pe pom, nici când ramurile sunt puternic scuturate. Atacul arsurii comune se manifestă mai frecvent la inflorescențe, dar nu progresează către cozile florilor și rar se extinde în scoarța ramurilor mai groase. Așa se explică răspândirea relativ slabă a atacului în comparație cu cel al focului bacterian. Lăstarii atacați prezintă pete cu o separare clară între partea vie și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
În primul an de la semnalarea bolii au fost distruse deja circa 300 ha de pomi din speciile, păr, gutui și măr. Simptome. Focul bacterian al rozaceelor, prezintă o serie de simptome pe părțile aeriene ale pomilor atacați, începând cu frunzele, inflorescențele, lăstarii, scoarța ramurilor tinere și fructele. Arsura inflorescențelor apare primăvara devreme, florile au aspect umed, se ofilesc, se brunifică și apoi se înnegresc. Infecția progresează către coada florii, care apare umedă și apoi se înnegrește. Pe timp umed și călduros
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
distruse deja circa 300 ha de pomi din speciile, păr, gutui și măr. Simptome. Focul bacterian al rozaceelor, prezintă o serie de simptome pe părțile aeriene ale pomilor atacați, începând cu frunzele, inflorescențele, lăstarii, scoarța ramurilor tinere și fructele. Arsura inflorescențelor apare primăvara devreme, florile au aspect umed, se ofilesc, se brunifică și apoi se înnegresc. Infecția progresează către coada florii, care apare umedă și apoi se înnegrește. Pe timp umed și călduros pe codițele atacate apar picături de lichid ce
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ofilesc, se brunifică și apoi se înnegresc. Infecția progresează către coada florii, care apare umedă și apoi se înnegrește. Pe timp umed și călduros pe codițele atacate apar picături de lichid ce conțin numeroase bacterii. Acestea trec foarte repede de la inflorescențe la lăstari și apoi la ramuri, intrarea făcându-se prin lenticelele, osteolele (deschideri naturale) din scoarță, sau prin răni. Frunzele se brunifică, apoi se înnegresc și nu cad de pe pomi. Arsura lăstarilor este forma de atac cea mai periculoasă, fiind
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la ramuri, intrarea făcându-se prin lenticelele, osteolele (deschideri naturale) din scoarță, sau prin răni. Frunzele se brunifică, apoi se înnegresc și nu cad de pe pomi. Arsura lăstarilor este forma de atac cea mai periculoasă, fiind urmată de cea a inflorescențelor. Lăstarii pot avea infecții generalizate și atunci mugurii lor se colorează în galben sau oranj, sau se infectează extern și apare ofilirea a 1-3 frunze de la vârful acestora și îndoirea lor în formă de cârjă, iar pe lăstari pot apărea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
două grupe: a. plante holoparazite cu haustori pe rădăcinile plantelor gazdă, de aici făcând parte reprezentanți ai fam. Orobanchaceae și Scrophulariaceae . Lupoaia Orobanche sp., sunt plante anuale sau perene, parazite, cu o tulpină simplă sau ramificată, cu frunze scvaviforme și inflorescențe terminale în formă de racem, spic sau corimb. Florile zigomorfe, au petale unite ca un tub și formează ca fruct o capsulă uniloculară cu foarte multe semințe mici. În țara noastră se găsesc 20 de specii de lupoaie sau verigel
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
are în flora țării 16 specii, toate anuale, parazite pe tulpini filiforme, galbene, răsucite pe plantele gazdă. La locul de contact parazitul formează haustori prin care absoarbe seva elaborată. Pe tulpini se găsesc frunze reduse sub formă de solzi și inflorescențe cu mai multe flori (cimă glomerulară) ce produc fructe-capsule cu 2-4 semințe rugoase. Capitolul V 5. Prezentarea bolilor produse de ciupercile fitopatogene 5.1. Boli produse de ciuperci din subîncrengătura Mastigomicotina 5.1.1. Râia neagră Synchytrium endobioticum Agentul patogen
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
atacă pe tuberculi, stoloni, tulpinile și uneori pe frunzele ce vin în contact direct cu suprafața solului (bilonului). Porțiunile infectate prezintă excrescențe buretoase, coraliforme, datorită creșterii exagerate și haotice a țesuturilor parazitate. Pe tuberculi, în jurul ochilor apar țesuturi încrețite, asemănătoare inflorescențelor de conopidă. Aceste excrescențe, la început cât bobul de mazăre, sunt albicioase apoi cresc, depășesc chiar mărimea tuberculului și se închid la culoare, devin brune-negricioase. Spre toamnă foștii tuberculi se dezorganizează, excrescențele încep să se rupă în porțiuni mai mici
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
răsucesc spre partea superioară. În condiții de umiditate atmosferică pe fața inferioară a limbului frunzelor, în dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare albă. Pețiolurile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate, prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios. Inflorescențele atacate prezintă pe sepale și pedunculi zone brune, se usucă și cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de dezvoltare. Agentul patogen pătrunde pe la locul de inserție a fructului, produce pete mari brune-olivacei
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
atacate nu se maturează normal iar substanțele de rezervă acumulate în celule se găsesc în cantitate mai redusă decât în coardele sănătoase. Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos în anii cu precipitații abundente. Infecția are loc prin pedunculul inflorescențelor, prin flori sau prin partea mai dezvoltată a pedicelului de la baza boabelor. Aceștia se îngălbenesc și se acoperă cu sporangiofori și sporangi de culoare albă pe timp umed "rot-gris" sau se brunifică și se usucăpe timp secetos. Bobițele se acoperă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din primăvară, ascosporii neputând fi captați pe lame capcană. Prevenire și combatere. În perioada repausului vegetativ, odată cu tăierile din livezi, se îndepărtează lăstarii infectați care se fac ușor remarcați prin culoarea lor argintie. În perioada de vegetație se recomandă îndepărtarea inflorescențelor atacate și arderea sau îngroparea lor. Se preconizează aplicarea în doze moderate a îngrășămintelor chimice și în complex (NPK). Se știe că potasiul mărește rezistența pomilor la atacul de făinare, pe când azotul sensibilizează plantele. La înființarea noilor plantații se recomandă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ramificați, ce susțin ciorchini de conidii de 7-11 x 5-6 µm, unicelulare, hialine, ovoide. În condiții nefavorabile ciupercii, apar scleroții ca organe de rezistență . Epidemiologie. Patogenul evoluează în condiții optime la temperaturi de 22-23oC putând distruge frunzele, bulbii dar și inflorescențele. Semințele pot fi infestate sau infectate în procente variabile. Transmiterea patogenului se face de la an la an prin scleroții din sol sau conidiile rămase pe resturile vegetale dar și prin semințele infectate. În timpul vegetației infecțiile sunt asigurate de conidiile vehiculate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se aplică la intervale regulate de timp, la acoperire, pentru prevenirea instalării și apoi a manifestării patogenilor specifici organelor aeriene (Alternaria, Fulvia, Phytophthora). Dirijarea regimului termic și a umidității din sere. Un regim termic corespunzător contribuie la formarea normală a inflorescențelor și a polenului și ca urmare a producției de fructe. Prin menținerea temperaturii peste 22 - 24oC se previne apariția simptomelor de Verticillium, temperatura optimă a ciupercii fiind de 15 -18 oC. În opoziție, pentru Fusarium menținerea temperaturii sub 20 oC
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
la fiecare soi descrierea se referea la toate organele viței de vie în diferite fenofaze ale perioadei de vegetație. Unele dintre aceste organe sunt mult mai greu accesibile pentru a fi cercetate (exemplu: rădăcina) sau au perioadă scurtă de existență (inflorescența, floarea) în timp ce altele, cum este frunza poate fi studiată de la dezmugurit până la încheierea perioadei de vegetație, în diferite stadii biologice de dezvoltare (frunza tânără, adultă) și chiar prin herborizare. Majoritatea schemelor de descriere a soiurilor de viță de vie au
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
astăzi în cultură ca și variabilitatea fenotipică foarte pronunțată, face dificilă descrierea și recunoașterea acestora. Aceasta se manifestă în principal la nivelul caracterelor morfologice ale principalelor organe vegetative ale viței de vie și anume: frunza, lăstari și coarde, floarea și inflorescența, struguri, boabe și semințe, fiind influențată de specificul genetic al soiurilor dar și de influența condițiilor de mediu și intervenția omului. 1. Frunza este principalul organ vegetativ al viței de vie care întrunește cele mai numeroase și importante caractere fenotipice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și foarte numeroase la Vitis rotundifolia. Prezența nodurilor și internodurilor este un caracter specific vițelor portaltoi. În ceea ce privește lungimea internodurilor, aceasta este foarte variată, fiind mai mică la soiurile vinifera și mare sau foarte mare la soiurile de vițe portaltoi. 4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai ales pentru descrierea botanică a soiurilor. La acestea se studiază inserția primelor înflorescente pe lăstar, numărul de inflorescențe, lungimea inflorescențelor, fertilitatea mugurilor, tipul florii și anomaliile florale. Inserția primei inflorescențe pe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurile vinifera și mare sau foarte mare la soiurile de vițe portaltoi. 4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai ales pentru descrierea botanică a soiurilor. La acestea se studiază inserția primelor înflorescente pe lăstar, numărul de inflorescențe, lungimea inflorescențelor, fertilitatea mugurilor, tipul florii și anomaliile florale. Inserția primei inflorescențe pe lăstar poate începe de la primul nod, al doilea, al treilea, al patrulea nod (Riesling italian) sau al cincilea nod și următoarele (Sultanină). Numărul de inflorescențe pe lăstar
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și mare sau foarte mare la soiurile de vițe portaltoi. 4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai ales pentru descrierea botanică a soiurilor. La acestea se studiază inserția primelor înflorescente pe lăstar, numărul de inflorescențe, lungimea inflorescențelor, fertilitatea mugurilor, tipul florii și anomaliile florale. Inserția primei inflorescențe pe lăstar poate începe de la primul nod, al doilea, al treilea, al patrulea nod (Riesling italian) sau al cincilea nod și următoarele (Sultanină). Numărul de inflorescențe pe lăstar poate oscila
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai ales pentru descrierea botanică a soiurilor. La acestea se studiază inserția primelor înflorescente pe lăstar, numărul de inflorescențe, lungimea inflorescențelor, fertilitatea mugurilor, tipul florii și anomaliile florale. Inserția primei inflorescențe pe lăstar poate începe de la primul nod, al doilea, al treilea, al patrulea nod (Riesling italian) sau al cincilea nod și următoarele (Sultanină). Numărul de inflorescențe pe lăstar poate oscila de la o inflorescență (Sultanină) la peste trei inflorescențe (Aris), rar
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
numărul de inflorescențe, lungimea inflorescențelor, fertilitatea mugurilor, tipul florii și anomaliile florale. Inserția primei inflorescențe pe lăstar poate începe de la primul nod, al doilea, al treilea, al patrulea nod (Riesling italian) sau al cincilea nod și următoarele (Sultanină). Numărul de inflorescențe pe lăstar poate oscila de la o inflorescență (Sultanină) la peste trei inflorescențe (Aris), rar mai multe la soiurile cu fertilitate foarte mare. Fertilitatea mugurilor de la baza lăstarilor este un caracter genetic specific de soi și poate fi foarte slabă (Sultanină
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
tipul florii și anomaliile florale. Inserția primei inflorescențe pe lăstar poate începe de la primul nod, al doilea, al treilea, al patrulea nod (Riesling italian) sau al cincilea nod și următoarele (Sultanină). Numărul de inflorescențe pe lăstar poate oscila de la o inflorescență (Sultanină) la peste trei inflorescențe (Aris), rar mai multe la soiurile cu fertilitate foarte mare. Fertilitatea mugurilor de la baza lăstarilor este un caracter genetic specific de soi și poate fi foarte slabă (Sultanină), mijlocie (Trebbiano) și foarte ridicată (Carignane, Chasselas
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Inserția primei inflorescențe pe lăstar poate începe de la primul nod, al doilea, al treilea, al patrulea nod (Riesling italian) sau al cincilea nod și următoarele (Sultanină). Numărul de inflorescențe pe lăstar poate oscila de la o inflorescență (Sultanină) la peste trei inflorescențe (Aris), rar mai multe la soiurile cu fertilitate foarte mare. Fertilitatea mugurilor de la baza lăstarilor este un caracter genetic specific de soi și poate fi foarte slabă (Sultanină), mijlocie (Trebbiano) și foarte ridicată (Carignane, Chasselas). 5. Floarea. Se examinează tipul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pentru fiecare soi a unei fișe cu mai multe coloane numerotate cu cifre romane de la I la XXV, în care coloanele I - VIII corespund caracterelor fenotipice ale frunzei, coloanele IX - XIII caracterele bobului, coloanele XIV -XVIII celor ale strugurelui și inflorescenței, iar coloanele XIX - XXV cuprind informații generale despre și privind originea, utilizarea, răspîndirea soiului Această metodologie nu și-a găsit aplicații în practică fiind foarte greu de folosit. Un alt concept folosit pentru determinarea soiurilor a fost sistemul fișelor perforate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vigoarea de creștere a butucului, măsurătoarea realizându-se pe diametrul maxim al internodiilor. 6. Floarea (tipul florii) (cod OIV 151; UPOV 56; IBPRG 4.2.1.). Observațiile se efectuează în timpul înfloritului, notându-se tipul morfologic și funcțional al florii ). 7. Inflorescența, întrunește un număr de trei descriptori ampelografici (tabelul 2.17.), iar determinările se fac la inflorescențele de pe minim 10 lăstari, urmărindu-se nodul la care apare prima inflorescență, număr de inflorescențe pe lăstar și lungime. 7.1. Nivelul de inserție
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
florii) (cod OIV 151; UPOV 56; IBPRG 4.2.1.). Observațiile se efectuează în timpul înfloritului, notându-se tipul morfologic și funcțional al florii ). 7. Inflorescența, întrunește un număr de trei descriptori ampelografici (tabelul 2.17.), iar determinările se fac la inflorescențele de pe minim 10 lăstari, urmărindu-se nodul la care apare prima inflorescență, număr de inflorescențe pe lăstar și lungime. 7.1. Nivelul de inserție a primei inflorescențe pe lăstar (cod OIV 152; UPOV -; IBPRG 6.2.1.) se determină vizual
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]