459 matches
-
propuneri pe cari d. Brătianu le-ar fi făcut partidului conservator spre a-și asigura din partea acestuia o atitudine mai conciliantă; știri pe cari le reproducem tale quale. În n-rul său de sâmbătă, 21 fevruarie, ziarul francez cuprinde sub rubrica "Informațiuni" următoarele: Ceea ce avem de spus e de-acum câteva zile și n-a izbutit, însă cu toate astea nu e mai puțin interesant. Când s-a făcut propuneri unora dintre membrii partidului conservator de-a intra în cabinetul Brătianu aceștia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari am vorbit ar fi izbutit am fi văzut pe d-nii Carp, Cantacuzino, Maiorescu venind să completeze colecția de miniștri trecători organizată de d. Brătianu. Deși tot ce cuprinde ziarul francez ca substanță nu se poate datori decât indiscrețiunii, iar informațiunile sale nu pot fi decât cojile puțin însemnate a adevăratului sâmbure al cestiunii, abia indicat prin cuvintele "rezerva de-a reveni în cazul unei complicații europene care ar sili țara de-a lua o hotărâre critică", totuși, în marginele unei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cafeneaua Procope... și cere expulsiunea inițiatorului care a semnat biletele de invitațiune la ponci. Ministrul cheamă pe prefectul poliției să-i dea relație despre conspirațiunea petrecută la cafenea. Prefectul nu știe nimic deocamdată despre astă afacere, dar va lua îndată informațiuni și va da satisfacție d-lui Cogălniceanu. Norocul face ca d. Calligari să fie notat la poliție de când cu cestiunea nihilismului, ba încă dă și peste decretul de izgonire în dosare. Ministrul, pentru a îndatora pe reprezentantul României, dă ordin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se arăta indulgent cu tânărul M...; nu e tocmai sigur în cestiunile de istorie; dar cunoaște foarte bine no. 13 al programului. E bine înțeles că d-lor fac parte din comisia de examinare. În urma acestor revelațiuni și a unor informațiuni din chiar cercurile profesorale, publicăm următoarele șiruri, primite la 16 ale lunei curente și pe cari la început ezitaserăm de-a le da la lumină fără o confirmare ulterioară. Aceste șiruri au forma unor întrebări la cari elevii examinați vor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
plenipotențiar al Austriei în București sau marchizul Pallavicini sau comisarul regal Ludovic Tisza. Cumcă o încordare oarecare există între Austro-Ungaria și România ne-o confirmă și ziarele germane din București cari, cel puțin în privirea aceasta, cată să fi având informațiuni de-o probabilitate oarecare. [13 - 14 iulie 1881] ["D. MINISTRU PREZIDENT... "] D. ministru prezident al Ungariei, Coloman Tisza, după ce-a căzut în acele colegei electorale pe umerii cărora s-a ridicat la putere, a aflat în urmă un refugiu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că încălcarea de teritoriu nu s-a putut întîmpla decât din neștiința organelor române respective. Locul pe care s-a construit pichetul e îndealtmintrelea o pustietate în care arareori se rătăcește vreun om. {EminescuOpXII 292} "Pesther Lloyd" primește din București informațiunea că în privirea aceasta guvernul nostru s-a arătat foarte prevenitor cătră cel unguresc. Corespondentul foii din Pesta află că însărcinatul cu afaceri al Austriei a fost informat din partea ministrului nostru de interne că ministrul de război, îndată ce i s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
poliția fluvială să fie a lui și ca numai el să, aibă a executa aci ordinațiunile Comisiei mixte. Cabinetul din București n-a făcut încă în mod oficial propunerile acestea; dar daca le va face, precum se poate deduce din informațiunea oficioasă de mai sus, atunci s-a creat baza unei înțelegeri pe care Austro-Ungaria nu va ezita s-o folosească. Se speră în Viena că, îndată ce se va fi durat o punte peste prăpastia ce separă în cestiunea Dunării pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
stabilirea acelora, ca să nu se strecoare în biserică înnoiri de cari el n-ar avea știre și cari, nefiind corecte, ar putea deveni stricăcioase. Pe aceste considerente îmi iau voie a face următoarea propunere. Sinodul episcopesc e rugat ca, luând informațiuni autentice despre modul în care se intenționează în România revederea și editarea cărților bisericești cu litere latine, să-și valoreze influența sa canonică la revederea textului, iar retipărirea cărților bisericești cu litere latine pentru bisericele din provincia noastră metropolitană să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sosind la Viena, unde a fost chemat de ministrul de esterne pentru a raporta, oficiosul "Fremdenblatt" crede că va afla în curând daca sunt întemeiate speranțele pentru o încurîndă restabilire a relațiilor amicale la cari o îndreptățeau cele mai nouă informațiuni din București. Multe știri, urmează oficiosul vienez, indicau că în adevăr d-nii din București pun mare preț pe înlăturarea încurîndă a incidentului provocat de discursul tronului. Nu numai că organul declarat al cabinetului din București se servă de un limbaj
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
discursul de recepție la Societatea Academică al lui Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" : Curând după aceea ai trecut În Italia, adecă În acea țară pe al cărei pământ luase și Georgiu Șincai XE "Șincai" aspirațiunile și... chiar primele informațiuni autentice... despre originea națiunii. Italia va dobândi astfel, În conștiința ardelenilor, o dublă sacralitate, o Îndoită calitate de tărâm inaugural, conferită, pe de o parte, de strămoșii latini, pe de altă parte, de eroii mitizați ai Școlii Ardelene. 4. Tărâmul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Mirenii din congres. Va să zică, e clar. Dacă Biserica a intrat fățiș în luptele politice, este pentru că, în reprezentanța ei de astăzi, mirenii sunt precumpănitori. Pentru că, e adevărat, au fost unii dintre chiriarhi care au pus d-lui Goga material de informațiune la dispoziție. Dar, după vechea metodă infamă, ei au stat în spate; și au împins înainte pe mirean. Dacă nu ar fi existat mireanul, nu ar fi existat nici actul acesta politic deschis, cu viziera ridicată". 32 Nae Ionescu, Imixtiuni
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
obiective, mod de rezolvare a sarcinilor, metodele și mijloace folosite. Anul următor, 1938, a adus în prim-plan două lucrări care au aprofundat organizarea culegerii de informații de către organele Ministerului de Interne. Prima lucrare aparține comisarului Theodor Culitza - Poliția de informațiuni și contrainformațiuni, care prezintă detaliat modul privind organizarea culegerii de informații și metodele acțiunii contrainformative. A doua lucrare este semnată de dr. Eugen Bianu, de departe cel mai competent polițist român din perioada domniei regelui Carol al II-lea (1930-1940
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informații/contrainformații Structura informativă a armatei a suferit transformări radicale timp de aproape un deceniu până a fost stabilizată sub denumirea de Secția a II-a Informații și Contrainformații. Încă de la începutul anului 1917, Marele Cuartier General, Secția I, Biroul Informațiunilor a emis Instrucțiuni asupra organizărei și funcționărei Serviciului de Informațiuni, care statuau scopul acestei structuri: „de a procura toate informațiile necesare stabilirii situației inamicului”. În continuare, pentru a avea rezultate notabile, un asemenea serviciu trebuia să dispună de mijloace de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
timp de aproape un deceniu până a fost stabilizată sub denumirea de Secția a II-a Informații și Contrainformații. Încă de la începutul anului 1917, Marele Cuartier General, Secția I, Biroul Informațiunilor a emis Instrucțiuni asupra organizărei și funcționărei Serviciului de Informațiuni, care statuau scopul acestei structuri: „de a procura toate informațiile necesare stabilirii situației inamicului”. În continuare, pentru a avea rezultate notabile, un asemenea serviciu trebuia să dispună de mijloace de informații, de legătură, personal bine pregătit și un serviciu de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
definitivarea problemei „vor urma instrucțiuni speciale care vor fi date la timp și personal secret”, ceea ce denotă doar intențiile de înființare a unei asemenea structuri la data respectivă și nu existența ei. La 15 aprilie 1917, Marele Cartier General, Biroul Informațiuni a emis și normele contrainformative, sub titlul Instrucțiuni generale asupra măsurilor ce trebuiesc luate în Statele Majoare, servicii sau corpuri de trupă, pentru a evita indiscrețiunile și a ne păzi de spionajul inamicului, semnate de generalul de corp de armată
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pentru a evita indiscrețiunile și a ne păzi de spionajul inamicului, semnate de generalul de corp de armată adjutant Constantin Prezan, șeful Statului Major General al Armatei. Un an mai târziu, la începutul anului 1918, Marele Cartier General, Biroul 2 (Informațiuni) a publicat un nou set de Instrucțiuni cu privire la îndatoririle diferitelor eșaloane ale Serviciului de Informațiuni. Conform acestora, în organizarea structurilor informative la unități și mari unități trebuia să existe un serviciu al știrilor, un serviciu de informații secret (agenții „acoperiți
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
corp de armată adjutant Constantin Prezan, șeful Statului Major General al Armatei. Un an mai târziu, la începutul anului 1918, Marele Cartier General, Biroul 2 (Informațiuni) a publicat un nou set de Instrucțiuni cu privire la îndatoririle diferitelor eșaloane ale Serviciului de Informațiuni. Conform acestora, în organizarea structurilor informative la unități și mari unități trebuia să existe un serviciu al știrilor, un serviciu de informații secret (agenții „acoperiți”), un serviciu de contraspionaj și unul pentru cenzură. La nivel de armată, Serviciul Secret avea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
îi raporta rezultatele obținute. În această perioadă, indiferent de denumire, organizare și subordonare, structura informativă a armatei a acționat intens pentru sprijinirea trupelor și pentru identificarea unităților inamice care se aflau pe frontul românesc. Astfel, Marele Cartier General, Biroul 2 (Informațiuni) a publicat Ordinea de Bătaie a diviziilor inamice care se găsesc pe frontul român (între Nistru și Marea Neagră) 6 martie 1918, în care erau prezentate marile unități, unitățile, puterea de foc și modul în care au fost obținute informațiile. Printre
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
marilor unități (corp de armată, armată, grup de armate), structura armatei române, înzestrarea, serviciul militar (durată, scop, comparație cu alte state) ș.a. În capitolul privind atribuțiile și structura Marelui Stat Major, autorul menționează că acest organ, printre alte sarcini, „culege informațiuni asupra forțelor militare a diferitelor armate și contrainformații”, prin structura specializată care este Secția a II-a. Situația României din anul 1940 - pierderi teritoriale, ascensiunea curentelor extremiste, abdicarea regelui, venirea mișcării legionare la putere - a impus o altă abordare a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
întreg teritoriul românesc (o astfel de organizație a fost descoperită în 1932 la Poșta Centrală din București). Deși oficial ilegală în Bulgaria, D.R.O. beneficia de o largă toleranță, fiind acceptată „chiar prezența unor experți tehnici sovietici în materie de informațiuni, care dirijează acest aparat informativ”, după cum au constatat agenții români. De asemenea, D.R.O. s-a angajat să comită acțiuni comunist-revoluționare doar în România, conducătorii organizației să fie cunoscuți de structurile informative bulgare, iar informațiile obținute să fie trimise, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Liga Poporului, Partidul Conservator Democrat și Partidul Socialist nu au participat la alegeri. Pentru verificarea problemelor existente, Ministerul de Interne, prin D.P.S.G., a cerut o cercetare pe teren și întocmirea unor analize asupra situației prelectorale. D.P.S.G. a ordonat Brigăzii de Informațiuni să cerceteze și să raporteze starea de spirit a populației, estimările referitoare la procesul electoral și datele pe care locuitorii le cunosc despre acesta. Brigada de Informațiuni a organizat acțiuni la nivel național, însă ne vom referi doar la cercetarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
teren și întocmirea unor analize asupra situației prelectorale. D.P.S.G. a ordonat Brigăzii de Informațiuni să cerceteze și să raporteze starea de spirit a populației, estimările referitoare la procesul electoral și datele pe care locuitorii le cunosc despre acesta. Brigada de Informațiuni a organizat acțiuni la nivel național, însă ne vom referi doar la cercetarea informativă efectuată în jurul Bucureștiului și în orașele Ploiești, Mizil și Buzău. Acțiunea a fost încredințată și desfășurată de doi agenți acoperiți a căror identitate a rămas, până
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a primit sarcina să viziteze și să se documenteze în localitățile Băneasa, Tunari, Ștefănești, Otopeni, Fierbinți (toate în județul Ilfov), Pucheni, Brazi, Teleajen (toate în județul Prahova) și orașele Ploiești, Mizil și Buzău. Ca și colegul său din Brigada de Informațiuni, agentul nr. 2 a constatat că majoritatea populației s-a pronunțat în favoarea votului universal, excepțiile fiind consemnate în rândul intelectualilor și burghezilor din mediul rural, alături de o parte din orășeni, care au considerat acest lucru drept „o diminuare a valorii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
omologului său de la Interne, Constantin Argetoianu, prin care a cerut ca, la Iași, D.P.S.G. să trimită neîntârziat „agenți destoinici pentru prinderea vinovaților”, și aceasta cu atât mai mult cu cât existau date că acolo se află „posturi fixe comuniste, de informațiuni și propagandă a bolșevicilor”. De reținut că nota a survenit după ce au fost găsite, pentru a patra oară în decurs de o lună, manifeste comuniste la Iași, fără însă a fi descoperiți și cei ce le-au tipărit sau difuzat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Snagov”, unde a rămas până în septembrie 1932. Analiza activității sale a evidențiat că acesta „nutrește sentimente antiromânești”, considerând publicul autohton un element nedorit, însă are „o deosebită atenție” pentru consumatorii minoritari. Asupra celui de-al doilea asociat, Arsenie Iogana, „sunt informațiuni” că nu acesta era numele său real și că are rude în serviciul poliției sovietice din Caucaz. Despre familia Krukovski s-a aflat că a părăsit Rusia în 1919 în direcția Grecia, de unde a venit în România, iar aici, la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]