524 matches
-
direct deasupra sursei de foc, grăsimea din ea se scurge pe cărbuni sau pe lemne și generează un fum toxic, cu potențial cancerigen. In fumul de cărbuni există niște produși de ardere incompletă, numiți hidrocarburi aromatice policiclice, pe care îi ingerăm odată cu carnea. Ei se găsesc și în alimentele afumate cu fum de cărbuni sau de lemn." Dar clasa muncitoare românească este demnă, nu se dă bătută în fața dușmanului de clasă cancerigen, este perfect călită în lupta cu micii și alte
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
făcut ca mecanismul să fie eliberat. După aceea a spus că spatele său era foarte similar cu broasca ușii și că probabil l-ar ajuta „o infuzie de ulei”. Apoi în următoarea transă și-a imaginat că uleiul de măsline (ingerat odată cu mâncareaă merge în spatele său și lubrefiază spatele pentru a funcționa mai eficient. După această ședință de terapie a spus că durerea de spate a descrescut ca intensitate și că poate sta în pcioare fără să se aplece mult mai
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
50% mai mari decât la persoanele la care IMC arată valori de subponderalitate sau normale. Apariția stării de supraponderalitate este determinată de procesele metabolice ale organismului, atunci când procesul de asimilație depășește pe cel de dezasimilație. În acest caz, substanțele nutritive ingerate depășesc necesarul de calorii pentru activitatea zilnică a organismului. Acest surplus de substanțe nutritive este reținută de organism sub forma grăsimilor formând depozitele din țesutul adipos, care mărește masa corporală. Factorii cei mai importanți care contribuie la creșterea greutății corpului
STUDIU COMPARATIV PRIVIND VALORILE INDICELUI DE MASĂ CORPORALĂ LA STUDENȚII DE LA UNIVERSITATEA DIN ORADEA. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Petru Mărcuț, Dana Cristea, Mihai Ille, Emil Lissi, Gheorghe Lucaciu, Marius Marinău, Anca Pop, Anca Sabău () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_790]
-
de probleme. Tulburările alimentare abordate în continuare sunt: tulburarea de alimentare compulsivă bulimia nervoasă obezitatea. Tulburarea de alimentare compulsivă (Binge eating disorder) Mulți oameni simt uneori că mănâncă mai mult decât ar trebui. În tulburarea de alimentare compulsivă, persoana afectată ingerează frecvent cantități excesive de alimente. Un astfel de episod compulsiv este dublat de sentimentul pierderii controlului asupra propriei alimentații; ulterior episodului, deseori persoana trăiește sentimente de rușine, dezgust, deprimare sau culpă. Datele de până în prezent arată că tratamentele eficiente în
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
spre amuzamentul băștinașilor carpatini) aurul garanta o lină lunecare pe hârtie, caracteristicile a ceea ce avea să devină (în terminologia de azi) "suportul mesajului" culoare, tușeu, "fragrance", ba chiar și gust când purtătorul hârtiei scrise trebuia (fiind capturat de neprieteni) să ingereze mesajuli și în sfârșit, raportul intim dintre hârtie și peniță în efortul conjugat de trasare a liniilor care decupează pe "suport" pajiști de semnificant din care se vor desprinde parcelele de semnificat (numite câmpuri semantice). 2. "Imaginea corpului" la care
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Seven”, frica ne este provocată de scene atroce și ne-o calmăm cu chipsuri. Concluzie Omul modern a reprodus în sufrageria lui mecanismele elementare ale emoțiilor și supraviețuirii care existau de milenii în mediul natural. În fața pericolului, strămoșii încercau să ingereze cât mai multe alimente feculente pentru a înfrunta adversitățile vremii cu cele mai bune rezerve de energie posibile. Astfel s-a instalat un reflex la nivelul sistemului nervos, ale cărui resorturi s-au păstrat până la noi. Astăzi, omul a alungat
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și poziția pacientului la determinarea TA în cabinet sunt notate în tabelul 4.5. (22, 23, 24). Măsurarea TA se va face după minim 10 minute de repaus și la cel puțin 30 minute după fumat sau după ce subiectul a ingerat o băutură cu conținut cafeinic. Tabelul 4.5. Măsurarea TA la cabinet, postura și poziția pacientului în momentul determinării Postura și poziția pacientului măsurați TA cu pacientul în poziție sezândă cu spatele sprijinit de spătarul unui scaun sau în decubit
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ingenui ne scăldam nebănuind, prin râsete și zarvă că pe sub piele ni se furișa tăcut, scârnava temniței otravă ce parcă șuiera: "Sunteți ai mei ai mei, fără cruțare și scăpare!" Ne pângăreau prelingerile ei copilărie, țară și hotare. Neștiutori, am ingerat cu toții văzduhul putred al nelibertății! Astăzi, pliviți și deparazitați suntem pilduitori bunici și tați dar eu nu uit cei șapte ani de-acasă primii mei ani, ghimpați. Revăd în noapte convoiul asudând sub automate și-un câine-temnicer, cu limba scoasă
Veaceslav SAMOȘKIN by Ion Covaci () [Corola-journal/Imaginative/8297_a_9622]
-
nivelul stomacului, prin care alimentele sunt amestecate cu sucul gastric și supuse acțiunii enzimatice a acestuia. Digestia gastrică reprezintă o împletire a activității mecanice cu cea secretorii. Stomacul, segmentul care primește alimentele, îndeplinește următoarele funcții: acumularea alimentelor care pot fi ingerate la o singură masă; segmentul responsabil este porțiunea proximală a stomacului (fundus și corp gastric); rolul de rezervor se explică prin relaxarea musculară a acestei porțiuni, ce permite creșterea de volum fără creșterea presiunii gastrice; fragmentarea alimentelor în particule mici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de acizi biliari este neglijabilă. 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden Aproximativ 1 litru de bilă produsă zilnic de către ficat intră în canalul hepatic la presiune scăzută (<10 cm H2O); sistemul de flux mic. La persoanele care nu au ingerat alimente, aproximativ ¾ din bila produsă intră în vezicula biliară, iar restul trece direct în duoden. Rata eliberării de bilă în intestin fluctuează cu perioadele interdigestive ale motilității gastrointestinale. In cursul ingestiei alimentare și după ingestie activitatea motorie a vezicii biliare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cap. 4.3). 10. Comportamentul alimentar Comportamentul alimentar depinde în special de prezența senzațiilor de foame și de sațietate. Foamea reprezintă o senzație subiectivă, vagă și dezagrabilă, localizată mai mult sau mai puțin în epigastru care naște dorința de a ingera alimente. Senzația se însoțește de apariția contracțiilor gastrice “de foame”, contracții peristaltice ritmice, care nu apar mai devreme de 1224 ore de la ultima ingestie de alimente. Consumul de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil de localizat. Consecința sațietății este oprirea alimentației, măsură preventivă care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și se definește ca plăcere de a ingera alimente. Termenul de apetit se referă mai ales la dorința de a mânca un anumit aliment. Diversele preferințe alimentare se stabilesc în legătură cu experiența personală. Centrii nervoși care reglează ingestia de alimente a. Centrul sațietății se găsește la nivelul nucleilor hipotalamici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cantitatea de urină eliminată în aceeași perioadă nu depășește, în condiții normale, 1-2 litri. Astfel, 99% din filtrat trebuie readus în circulație, în vreme ce se elimină numai 1%. Oricum, volumul urinar variază în funcție de necesitățile biologice. Dacă o persoană cu hidratare normală ingeră 1 litru de apă, filtrarea crește la 16 ml/min (echivalentul a 23 litri pe zi), în vreme ce în condiții de deshidratare severă, fluxul urinar scade la 0,3 ml/minut, adică 400 ml/zi. Această cantitate se numește pierdere obligatorie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nivelul stomacului, prin care alimentele sunt amestecate cu sucul gastric și supuse acțiunii enzimatice a acestuia. Digestia gastrică reprezintă o împletire a activității mecanice cu cea secretorii. Stomacul, segmentul care primește alimentele, îndeplinește următoarele funcții: acumularea alimentelor care pot fi ingerate la o singură masă; segmentul responsabil este porțiunea proximală a stomacului (fundus și corp gastric); rolul de rezervor se explică prin relaxarea musculară a acestei porțiuni, ce permite creșterea de volum fără creșterea presiunii gastrice; fragmentarea alimentelor în particule mici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de acizi biliari este neglijabilă. 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden Aproximativ 1 litru de bilă produsă zilnic de către ficat intră în canalul hepatic la presiune scăzută (<10 cm H2O); sistemul de flux mic. La persoanele care nu au ingerat alimente, aproximativ ¾ din bila produsă intră în vezicula biliară, iar restul trece direct în duoden. Rata eliberării de bilă în intestin fluctuează cu perioadele interdigestive ale motilității gastrointestinale. In cursul ingestiei alimentare și după ingestie activitatea motorie a vezicii biliare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cap. 4.3). 10. Comportamentul alimentar Comportamentul alimentar depinde în special de prezența senzațiilor de foame și de sațietate. Foamea reprezintă o senzație subiectivă, vagă și dezagrabilă, localizată mai mult sau mai puțin în epigastru care naște dorința de a ingera alimente. Senzația se însoțește de apariția contracțiilor gastrice “de foame”, contracții peristaltice ritmice, care nu apar mai devreme de 1224 ore de la ultima ingestie de alimente. Consumul de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil de localizat. Consecința sațietății este oprirea alimentației, măsură preventivă care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și se definește ca plăcere de a ingera alimente. Termenul de apetit se referă mai ales la dorința de a mânca un anumit aliment. Diversele preferințe alimentare se stabilesc în legătură cu experiența personală. Centrii nervoși care reglează ingestia de alimente a. Centrul sațietății se găsește la nivelul nucleilor hipotalamici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cantitatea de urină eliminată în aceeași perioadă nu depășește, în condiții normale, 1-2 litri. Astfel, 99% din filtrat trebuie readus în circulație, în vreme ce se elimină numai 1%. Oricum, volumul urinar variază în funcție de necesitățile biologice. Dacă o persoană cu hidratare normală ingeră 1 litru de apă, filtrarea crește la 16 ml/min (echivalentul a 23 litri pe zi), în vreme ce în condiții de deshidratare severă, fluxul urinar scade la 0,3 ml/minut, adică 400 ml/zi. Această cantitate se numește pierdere obligatorie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
nivelul stomacului, prin care alimentele sunt amestecate cu sucul gastric și supuse acțiunii enzimatice a acestuia. Digestia gastrică reprezintă o împletire a activității mecanice cu cea secretorii. Stomacul, segmentul care primește alimentele, îndeplinește următoarele funcții: acumularea alimentelor care pot fi ingerate la o singură masă; segmentul responsabil este porțiunea proximală a stomacului (fundus și corp gastric); rolul de rezervor se explică prin relaxarea musculară a acestei porțiuni, ce permite creșterea de volum fără creșterea presiunii gastrice; fragmentarea alimentelor în particule mici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de acizi biliari este neglijabilă. 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden Aproximativ 1 litru de bilă produsă zilnic de către ficat intră în canalul hepatic la presiune scăzută (<10 cm H2O); sistemul de flux mic. La persoanele care nu au ingerat alimente, aproximativ ¾ din bila produsă intră în vezicula biliară, iar restul trece direct în duoden. Rata eliberării de bilă în intestin fluctuează cu perioadele interdigestive ale motilității gastrointestinale. In cursul ingestiei alimentare și după ingestie activitatea motorie a vezicii biliare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cap. 4.3). 10. Comportamentul alimentar Comportamentul alimentar depinde în special de prezența senzațiilor de foame și de sațietate. Foamea reprezintă o senzație subiectivă, vagă și dezagrabilă, localizată mai mult sau mai puțin în epigastru care naște dorința de a ingera alimente. Senzația se însoțește de apariția contracțiilor gastrice “de foame”, contracții peristaltice ritmice, care nu apar mai devreme de 1224 ore de la ultima ingestie de alimente. Consumul de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil de localizat. Consecința sațietății este oprirea alimentației, măsură preventivă care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și se definește ca plăcere de a ingera alimente. Termenul de apetit se referă mai ales la dorința de a mânca un anumit aliment. Diversele preferințe alimentare se stabilesc în legătură cu experiența personală. Centrii nervoși care reglează ingestia de alimente a. Centrul sațietății se găsește la nivelul nucleilor hipotalamici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cantitatea de urină eliminată în aceeași perioadă nu depășește, în condiții normale, 1-2 litri. Astfel, 99% din filtrat trebuie readus în circulație, în vreme ce se elimină numai 1%. Oricum, volumul urinar variază în funcție de necesitățile biologice. Dacă o persoană cu hidratare normală ingeră 1 litru de apă, filtrarea crește la 16 ml/min (echivalentul a 23 litri pe zi), în vreme ce în condiții de deshidratare severă, fluxul urinar scade la 0,3 ml/minut, adică 400 ml/zi. Această cantitate se numește pierdere obligatorie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cărbuni aprinși și rostirea unui descântec. Este recomandată și afumarea cu cânepă a celui bolnav de „lipitură”, un sindrom depresiv. Un rol psihotropic deosebit În desfășurarea unor practci religioase a avut vița de vie, mai exact vinul cu ajutorul căruia se ingerau și alte substanțe, propriu-zis halucinogene. Motivația lui Deceneu de stârpire a viței de vie a avut, probabil, și un caracter religios, În Încercarea de a diminua amploarea „bețiilor rituale”. Majoritatea cercetătorilor consideră că hotărârea de Înlăturare a viței de vie
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
esculentol, derivați falvonici ce au primit numele generic de vitamina P. Acești 110 110 derivați flavonici sunt aduși tot prin alimentație (fructe și legume), în caz de suplimentare fiind necesară administrarea lor alături de vitamina C. În ceea ce privește mineralele, zilnic un om ingeră 5-12 g NaCl, necesarul minim fiind de 1-2 g. Necesitățile zilnice sunt în general de 1,5 g pentru calciu șI 1 g pentru fosfor, acest raport existând în compoziția laptelui. Cerințele în unele minerale sunt variabile în funcție de vârstă, sex
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]