2,901 matches
-
fapt deduse judecății, cât și, în speță, aprecierea legalității activității desfășurate de organele de urmărire penală sunt de competența instanțelor judecătorești. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (Decizia nr. 598 din
DECIZIA nr. 127 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271849]
-
de apreciere cu privire la adoptarea legilor pe care le consideră necesare pentru reglementarea procedurilor de recuperare a creanțelor bugetare și de stabilire a procedurilor insolvenței, cărora li se circumscriu și prevederile criticate în prezenta cauză. ... 31. De altfel, orice ingerință în dreptul de proprietate poate fi justificată numai de o cauză de utilitate publică sau de un interes general. În această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut constant că, datorită unei cunoașteri directe a propriei societăți și a
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele conexate Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României (cererile nr. 44.232/11 și 44.605/11), paragraful 19]. ... 32. Totodată, astfel cum a statuat și instanța europeană, o măsură care reprezintă o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor trebuie să păstreze un „echilibru just“ între cerințele de interes general ale comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că trebuie să existe un raport rezonabil
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
acesteia. În acest sens, s-a reținut că instanța de la Strasbourg a statuat că percheziția dispusă cu privire la un cabinet de avocat (avocat care nu era bănuit de nicio faptă penală) nu a fost însoțită de remedii împotriva ingerințelor în secretul profesional, precum, spre exemplu, interdicția de a ridica documente care intră sub privilegiul avocat-client sau supravegherea activității de percheziție de un observator independent capabil să identifice, independent de echipa de investigare, documentele care erau acoperite de privilegiul profesional
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
documente care intră sub privilegiul avocat-client sau supravegherea activității de percheziție de un observator independent capabil să identifice, independent de echipa de investigare, documentele care erau acoperite de privilegiul profesional. Inspectarea și confiscarea materialelor acoperite de secretul profesional reprezintă o ingerință disproporționată asupra secretului corespondenței. Curtea a reamintit că o atingere adusă secretului profesional (al avocatului) poate avea repercusiuni asupra bunei administrări a justiției și automat asupra art. 6 din Convenție (Hotărârea din 7 iunie 2007, pronunțată în Cauza Smirnov împotriva
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
a unei operațiuni suspecte instituite în sarcina avocaților, din moment ce constrânge la furnizarea către o autoritate administrativă de informații referitoare la o altă persoană, pe care le dețin prin natura schimburilor pe le-au avut cu ea, constituie o ingerință în dreptul lor la respectarea corespondenței (paragraful 91). Curtea de la Strasbourg a remarcat că, indiferent de finalitatea sa, corespondența dintre avocat și client beneficiază de un statut privilegiat în ceea ce privește confidențialitatea, indiferent de formele schimburilor realizate între
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
procedură penală, care nu permite contestarea legalității măsurii supravegherii tehnice de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituțională. Pornind de la premisa că, prin însăși dispunerea măsurilor de supraveghere tehnică, persoana supravegheată suferă o ingerință în sfera dreptului său la viață privată, Curtea a analizat, în decizia precitată, în ce măsură inexistența unui control a posteriori al legalității dispunerii măsurii supravegherii tehnice respectă condițiile prevăzute de Constituție și de Convenție referitoare la restrângerea exercițiului dreptului
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
persoane la viață privată. Din analiza dispozițiilor constituționale și convenționale și a jurisprudenței proprii, precum și a celei a Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța de control constituțional a constatat că, în materia măsurilor de supraveghere tehnică, ce constituie o ingerință în viața privată a persoanelor supuse acestor măsuri, trebuie să existe un control a posteriori încuviințării și punerii în executare a supravegherii tehnice. Astfel, persoana supusă măsurilor de supraveghere tehnică trebuie să poată exercita acest control în scopul verificării îndeplinirii
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
din Protocolul nr. 1 sau al nerespectării obligației punerii în aplicare a acestor drepturi. Având în vedere circumstanțele speciale ale prezentei cauze, Curtea consideră că este necesar să se stabilească dacă comportamentul autorităților române - indiferent dacă poate fi caracterizat drept ingerință sau inacțiune sau o combinație a acestora - este justificat în lumina principiilor aplicabile prezentate anterior [a se vedea, de asemenea, Broniowski împotriva Poloniei (MC), nr. 31.443/96, pct. 146, CEDO 2004-V]. ... 213. În acest sens, Curtea constată că s-a stabilit
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
dispozițiile art. 44 din Constituție, cu excepția celor deja încasate. Prin urmare, limitarea indemnizației pentru creșterea copilului la 8.500 lei, aplicabilă drepturilor ce urmau a fi încasate după data intrării în vigoare a actului normativ criticat, nu poate reprezenta o ingerință în sfera protecției proprietății private. (Decizia nr. 262 din 22 aprilie 2021, paragraful 35). ... 20. De asemenea, acordarea indemnizației pentru creșterea copilului poate fi privită și ca o măsură de protecție a copiilor, așa cum dispune art. 49 alin. (1
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
împotriva Austriei, nr. 31.457/96, pct. 52, CEDO 2000-I; Antică și societatea „R“ împotriva României, nr. 26.732/03, pct. 50, 2 martie 2010). ... 13. În prezenta cauză nu se contestă faptul că destituirea din funcția publică a reclamantului a constituit o ingerință în exercitarea de către acesta a dreptului său la libertatea de exprimare, astfel cum este garantat de art. 10 § 1 din Convenție. O astfel de ingerință implică încălcarea art. 10 din Convenție, cu excepția cazului în care aceasta este „prevăzută
HOTĂRÂREA din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271494]
-
nu se contestă faptul că destituirea din funcția publică a reclamantului a constituit o ingerință în exercitarea de către acesta a dreptului său la libertatea de exprimare, astfel cum este garantat de art. 10 § 1 din Convenție. O astfel de ingerință implică încălcarea art. 10 din Convenție, cu excepția cazului în care aceasta este „prevăzută de lege“, urmărește unul sau mai multe scopuri legitime în raport cu paragraful 2 și este necesară într-o societate democratică pentru atingerea acestora. În această
HOTĂRÂREA din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271494]
-
care aceasta este „prevăzută de lege“, urmărește unul sau mai multe scopuri legitime în raport cu paragraful 2 și este necesară într-o societate democratică pentru atingerea acestora. În această privință, nu este necesar să se stabilească dacă, în speță, ingerința în litigiu a fost prevăzută de lege și dacă aceasta urmărea un scop legitim, întrucât, în orice caz, nu se dovedește a fi necesară într-o societate democratică, din următoarele motive. ... 14. Curtea observă în primul rând că instanțele naționale
HOTĂRÂREA din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271494]
-
sus, Curtea consideră că instanțele naționale nu au pus în balanță în mod corespunzător diferitele interese aflate în joc în conformitate cu criteriile stabilite în jurisprudența sa și că acestea nu au prezentat motive pertinente și suficiente pentru a justifica ingerința în exercitarea dreptului reclamantului la libertatea de exprimare. ... Prin urmare, a fost încălcat art. 10 din Convenție. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenție 22. Reclamantul solicită 10.000 de euro (EUR) pentru prejudiciul moral pe care consideră că l-
HOTĂRÂREA din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271494]
-
cele mai sus expuse se constată, așadar, că, prin lipsa corelării în noul Cod penal a instituției împăcării - pentru ca aceasta să își poată produce efectele juridice - cu instituția schimbării încadrării juridice, aplicabilă în tot cursul judecății, se produce o ingerință în drepturile inculpatului sub aspectul imposibilității de a-și adecva apărarea la noua configurație procesuală și al împiedicării acestuia - prin fixarea termenului-limită al citirii actului de sesizare ca moment final până la care poate interveni împăcarea - de a beneficia de
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
condiții, s-a demonstrat, în cadrul testului de proporționalitate, că doar prima este îndeplinită, în timp ce condiția necesității acestei măsuri și cea a proporționalității sale cu scopul propus nu au fost satisfăcute, ceea ce a dus la concluzia unei ingerințe a legiuitorului asupra dreptului individual la apărare și asupra efectelor juridice ale împăcării, în ipoteza în care instituția împăcării părților devine incidentă prin schimbarea încadrării juridice a faptei la un moment ulterior citirii actului de sesizare a instanței. ... 60. Legat
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
neconstituționalitate, Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale arată că dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 coroborate cu dispozițiile art. 7 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 reprezintă o ingerință legală în exercițiul principiului libertății muncii, ingerință ce trebuie să satisfacă cerințele de previzibilitate, claritate, accesibilitate și proporționalitate, aspecte ce rămân în analiza exclusivă a Curții Constituționale. Instanța opinează că interpretarea sistematică a dispozițiilor criticate conduce la nesocotirea prevederilor art.
DECIZIA nr. 35 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270970]
-
de muncă și asigurări sociale arată că dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 coroborate cu dispozițiile art. 7 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 reprezintă o ingerință legală în exercițiul principiului libertății muncii, ingerință ce trebuie să satisfacă cerințele de previzibilitate, claritate, accesibilitate și proporționalitate, aspecte ce rămân în analiza exclusivă a Curții Constituționale. Instanța opinează că interpretarea sistematică a dispozițiilor criticate conduce la nesocotirea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, din perspectiva
DECIZIA nr. 35 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270970]
-
drept consacrat de lege. ... 13. Astfel, este încălcat și principiul proporționalității restrângerii exercițiului dreptului litigios, care, în plus, deși este prevăzut de lege și se constituie în creanțe lunare ce sunt obiect al dreptului de proprietate al salariaților, sunt supuse ingerințelor prin conduita arbitrară a ordonatorului de credite care alocă fonduri inegale unităților sale subordonate, fără nicio justificare obiectivă și rațională a tratamentului discriminatoriu generat. ... 14. În mod asemănător, autoarea excepției Delia Gherman susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare
DECIZIA nr. 63 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272215]
-
din Constituție, coroborate cu ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. ... 6. În acest context, referitor la confiscarea dispusă în temeiul art. 3 din Legea nr. 12/1990, se învederează că aceasta constituie o veritabilă ingerință în dreptul de proprietate privată prin scoaterea din patrimoniul contravenientului a unei sume licite, urmată de trecerea automată a acesteia în bugetul de stat, astfel că, în măsura în care contravenientul a achitat deja contribuțiile la stat pentru suma rezultată
DECIZIA nr. 641 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270768]
-
neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Menționează, de asemenea, că autoritățile locale au posibilitatea prevăzută de lege de majorare a impozitelor și taxelor locale, însă nu se poate considera că această atribuție legală reprezintă o ingerință în exercitarea dreptului de proprietate al autoarei excepției. Precizează, totodată, că procedura de aplicare a acestor majorări de impozite și taxe este prevăzută în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
DECIZIA nr. 553 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256642]
-
227/2015 privind Codul fiscal este neîntemeiată. Astfel, instanța arată că nu se poate susține că posibilitatea de majorare a impozitelor și taxelor locale, recunoscută autorităților locale prin acte administrative emise în exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 215/2001, reprezintă o ingerință în exercitarea dreptului de proprietate al cetățenilor. O condiție esențială pentru ca o ingerință să fie considerată compatibilă cu art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale este ca aceasta să fie
DECIZIA nr. 553 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256642]
-
că posibilitatea de majorare a impozitelor și taxelor locale, recunoscută autorităților locale prin acte administrative emise în exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 215/2001, reprezintă o ingerință în exercitarea dreptului de proprietate al cetățenilor. O condiție esențială pentru ca o ingerință să fie considerată compatibilă cu art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale este ca aceasta să fie legală, să urmărească un interes public legitim și să fie proporțională cu scopul urmărit
DECIZIA nr. 553 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256642]
-
trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală este singura în măsură să atingă scopul urmărit, alte măsuri de ordin civil, administrativ etc. fiind improprii în realizarea acestui deziderat. ... 21. Prevederea unui sancționări cu pedeapsa privativă de libertate permite o ingerință în dreptul fundamental al libertății persoanei, protejat prin art. 23 din Constituție. Libertatea persoanei, desemnată de Legea fundamentală ca „inviolabilă“, este o valoare juridică de o însemnătate atât de ridicată, încât poate suferi ingerințe doar din motive deosebit de grave
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
pedeapsa privativă de libertate permite o ingerință în dreptul fundamental al libertății persoanei, protejat prin art. 23 din Constituție. Libertatea persoanei, desemnată de Legea fundamentală ca „inviolabilă“, este o valoare juridică de o însemnătate atât de ridicată, încât poate suferi ingerințe doar din motive deosebit de grave, pornind de la rezerva legalității pedepsei consacrată de prevederile constituționale ale art. 23 alin. (12). Incriminând fapta de neexecutare a hotărârii judecătorești prin care contravenientul a fost sancționat cu prestarea unei activități în folosul
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]