364 matches
-
doi foști soți dormind împreună, Serafica (Rodica Mandache) o anunță pe primărița comunei (Mariana Cercel). Primărița și președintele CAP-ului (Costel Constantin) îl convoacă pe Radu la sediul primăriei, învinuindu-l de abateri de la morală pentru că întreținea relații neprincipiale cu inginera. Veterinarul scoate atunci certificatul de căsătorie, iar primărița îl felicită, numindu-l un „cadru de nădejde”. El afirmă că nu a spus că este căsătorit pentru că era certat cu soția sa, atunci când a sosit în comună, dar între timp s-
Căsătorie cu repetiție () [Corola-website/Science/308346_a_309675]
-
și articolele sale au folosit drept sursă majoră tribunalelor din diferite state, inclusiv Canada, Germania, Israel și SUA confruntate cu procese de despăgubiri și de crime de război sau contra umanității. Randolph Braham este căsătorit din anul 1954 cu Elizabeth, ingineră electronistă, originară din orașul german Mannheim, și care în anii regimului hiterlist se refugiase cu familia în Italia. Ei au doi fii - Steven și Robert, și doi nepoți. Randolph L.Braham a scris sau participat la redactarea a peste 60
Randolph Lewis Braham () [Corola-website/Science/317718_a_319047]
-
România. A creat multe busturi ale unor personalități românești și o serie de proiecte de monumente. Singurul monument realizat este cel din Piatra Neamț intitulat „"Monumentul Independenței"”. Bustul lui Mircea Vulcănescu pe care l-a făcut la începutul anilor 1990 împreună cu inginera metalurg Brenner, a fost donat fără pretenții de drept de autor Primăriei Sectorului 2 din București de către soțui ei, filozoful Ion Papuc. A realizat: Expoziții personale: Expoziții de grup (selectiv): Expoziția din 1987 a beneficiat de un catalog amplu, cu
Valentina Boștină () [Corola-website/Science/325480_a_326809]
-
(născută Grimberg, n. 22 iunie 1952, Iași) este o poeta israeliană de limbă română, originară din România, de asemenea violonista și de profesie inginera. Bianca Grimberg Marcovici a absolvit "Universitatea populară" de 5 ani și Liceul de muzică "Octav Băncilă" (de 8 ani), din Iași, secția vioară. De asemenea ea este absolventa a “Facultății de Construcții Civile și Industriale” a Institutului Politehnic din Iași
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]
-
perioada 1990 - 1991 a lucrat timp de un an că redactor pentru cărți tehnice la Editură “Omnia” din Iași. A fost vicepreședinta "Asociației de prietenie România-Israel"-Fliala Iași, alături de violonistul Bujor Prelipceanu, care îndeplinea funcția de președinte. A lucrat ca inginera la "Societatea de Electricitate" din Haifa, în Israel. Locuiește în Haifa și este cetățean israelian la fel și român. Are 7 nepoți. Pensionara ca inginer constructor de la 1/07/2014 Pensionara al U.S. FILIALA-IAȘI din România că scriitoare din 2013
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]
-
mare entuziasm pentru viața sovietică, dobândind o educație înaltă în serile și zilele libere de după terminarea orelor de lucru și participând la o serie de activități sportive și culturale. El a cunoscut și s-a căsătorit ulterior cu o tânără ingineră numită Janeta Nikolaevna Lotnik la începutul anilor '60 și apoi și-a efectuat serviciul militar obligatoriu în Armata Roșie în perioada 1963-1966, obținând gradul de sublocotenent. În anul 1963, Smirnov a devenit membru al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică și
Igor Smirnov () [Corola-website/Science/298621_a_299950]
-
(n. 10 noiembrie 1887, Galați - d. 25 noiembrie 1973, București) a fost o ingineră și inventatoare din România, șefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României. A fost membră a Asociației Generale a Inginerilor din România și membră a Asociației Internaționale a Femeilor Universitare, unanim recunoscută drept prima femeie inginer din lume. Elisa Leonida s-
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
soț, fratele scriitorului Duiliu Zamfirescu, inginerul Constantin Zamfirescu, cu care s-a căsătorit, pe front, la Ghidigeni, în 1918. La nuntă a participat și Regina Maria. A devenit mama a două fete, care ulterior au devenit una profesoară și alta ingineră. După război, și-a reluat activitatea la Institutul Geologic, unde a condus un laborator de analize, în care a elaborat metode originale, raționalizări, a introdus tehnici noi și a efectuat studii importante, toate având ca scop cunoașterea bogățiilor subsolului țării
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
Margaret Heafield Hamilton (născută Heafield; n. 17 august 1936) este o informaticiana, inginera de sistem și afacerista americancă. Ea a fost director al Diviziei Inginerie Software al MIT Instrumentation Laboratory, care a dezvoltat software-ul de zbor la bord pentru programul spațial Apollo. În 1986, ea a devenit fondatorul și CEO al Hamilton
Margaret Hamilton (om de știință) () [Corola-website/Science/337233_a_338562]
-
este un film românesc din 1984, regizat de Malvina Urșianu după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de Irina Petrescu, Gheorghe Dinică, Mircea Diaconu, Ion Niciu, Val Paraschiv și Eusebiu Ștefănescu. Subiectul filmului îl reprezintă încercarea unei tinere inginere de a-și recâștiga demnitatea și de a-și lua viața de la capăt, după ce petrecuse pe nedrept cinci ani în închisoare în urma unei acuzații de sabotaj economic. Ca urmare a faptului că fuseseră rebutate niște șarje la Combinatul Siderurgic Corbeni
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
de a-și recâștiga demnitatea și de a-și lua viața de la capăt, după ce petrecuse pe nedrept cinci ani în închisoare în urma unei acuzații de sabotaj economic. Ca urmare a faptului că fuseseră rebutate niște șarje la Combinatul Siderurgic Corbeni, inginera metalurgistă Maria Dinu (Irina Petrescu), născută la 19 iunie 1930 la Câmpina, a fost acuzată de sabotaj economic. Colegul ei de serviciu, inginerul Mircea Dobrescu (Val Paraschiv) și iubitul ei, Stamate (Eusebiu Ștefănescu), au dat declarații denaturate care i-au
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
Irina Petrescu), născută la 19 iunie 1930 la Câmpina, a fost acuzată de sabotaj economic. Colegul ei de serviciu, inginerul Mircea Dobrescu (Val Paraschiv) și iubitul ei, Stamate (Eusebiu Ștefănescu), au dat declarații denaturate care i-au fost defavorabile, iar inginera a fost condamnată în 1960 la câțiva ani de închisoare, fiind exclusă cu acest motiv din partid. După cinci ani de închisoare, procesul ei a fost revizuit ca urmare a faptului că „Congresul al IX-lea al partidului și-a
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
motiv din partid. După cinci ani de închisoare, procesul ei a fost revizuit ca urmare a faptului că „Congresul al IX-lea al partidului și-a făcut o datorie de onoare din a lichida toate abuzurile din trecut”, iar fosta ingineră a fost pusă în libertate. Femeia albise la tâmple în acest timp, din cauza necazurilor. Ea a fost scoasă din închisoare de avocatul Mihai Mitrana (Gheorghe Dinică) care i-a dat repartiția pentru un apartament aflat la etajul X al unui
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
recomandă să uite iubirea lor din trecut. Părăsit de soție (Rodica Mureșan) în seara ultimei zile din anul 1965, avocatul Mitrana îi propune Mariei Dinu să meargă împreună la o petrecere de Revelion ce avea loc la o cabană montană. Inginera o cunoaște acolo pe soția lui Stamate (Florina Luican), o fostă dansatoare care venise acolo singură. Când ajunge acasă, Mitrana află că soția sa venise în seara de Revelion și îl așteptase. Maria Dinu este reîncadrată la combinat, dar nu
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
pe Stamate din funcția de director al Teatrului de estradă și îl trece la o altă muncă. Dobrescu este găsit vinovat pentru rebuturile de la combinat, el fiind cel care a pus la cale modificarea șarjelor pentru a o elimina pe inginera Dinu din competiția pentru obținerea unei funcții de conducere. Maria Dinu este decorată cu prilejul zilei de 1 Mai. Ea este abordată în parc de ofițerul de securitate (Marius Pepino) care o anchetase, acum pensionar, care îi vorbește prietenos și
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
nerv și inventivitate, gaguri inspirate. Și mai există o calitate: un mai rar întâlnit (până acum în cinematografia românească) bun gust”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un director și o ingineră de la uzine rivale își fac, la mare, declarații de dragoste fără a-și cunoaște adevărata identitate. Schema din Pe răspunderea mea dreasă cu atmosferă estivală, peripeții, coincidențe, automobil retro și încurcarea valizelor, vechi cai de bătaie ai comediografilor noștri, momente
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
Anton Dumitriu. Alexandru Paleologu i-a "apreciat demersul critic, vioiciunea intelectuală și expresia" . Studii liceale la București (Liceul „Spiru Haret” și Liceul „Ion Luca Caragiale”). Absolvă Facultatea de Inginerie Chimică din cadrul Institutului Politehnic București, după care lucrează cinci ani ca ingineră chimistă la un institut de cercetare (I.A.M.N.). În semestrul al doilea din anul universitar 1989-1990 și în semestrul întâi din 1990-1991 este profesor invitat la Universitatea din București unde ține două cursuri despre Immanuel Kant. În anul 1992-1993
Isabela Vasiliu-Scraba () [Corola-website/Science/302575_a_303904]
-
Pătrașcu (Ion Caramitru), de care se despărțise între timp. Pictorul era foarte talentat și îi reproșa mereu ei că nu are talent. Simina îi cere iertare lui Nicolae și îi spune că îl iubește în continuare. El se împrietenește cu inginera zootehnistă Nicoleta Păceșilă (Adriana Nemeș), șeful Fermei zootehnice și logodnica medicului veterinar Hâncu. Nicolae reia legătura cu Simina căreia îi povestește întâmplări din copilăria sa (filmate în alb-negru sau în sepia). El afirmă că violențele alternate cu gândurile la fete
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
urmat un curs intensiv de vară la Colegiul Europei, Bruges-Belgia (1996), precum și diverse cursuri pe teme europene (perioada 1995 - 2004) la: Paris (ENA), Bruxelles (Comisia Europeana), Dublín (Institutul pentru Administrație Publică), Institutul Diplomatic Român. După absolvirea facultății, a lucrat ca ingineră la Întreprinderea de Construcții Aeronautice din Ghimbav-Brașov (1982-1983) și la Întreprinderea Aerofina din București (1983-1992). Devine apoi referent de specialitate la Direcția Programe cu Organizații Internaționale din cadrul Ministerului Industriilor (1992-1996). În anul 1996 este angajată în Ministerul Afacerilor Externe, la
Maria Ciobanu (consilier) () [Corola-website/Science/307641_a_308970]
-
ambelor sexe. În urma intervențiilor repetate ale A.E.C.P.F.R. au fost obținute doar drepturi parțiale: accesul femeilor în consiliile interimare, în Consiliul Superior al Muncii, în Camerele de agricultori, în Comitetul Eforiei Școalelor, în barouri de avocați; ca profesoare universitare, arhitecte, inginere, funcționare în serviciul căilor ferate, etc (Calypso C. Botez, Problema feminismului). Asociația s-a afiliat la Alianța internațională pentru sufragiul feminin, informând opinia publică românească despre realizările mișcării feministe din străinătate și participând la congresele Alianței; de exemplu, la Congresul
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
funcționat la Spitalul Regional Suceava, apoi mi-am susținut examenele de specialitate devenind medic specialist în chirurgie generală, devenind titular la secția chirurgie a Spitalului orășenesc Rădăuți, unde am funcționat până în anul 1997, de unde m-am pensionat. Sunt căsătorit, cu inginera Lucia Tomorug și împreună avem o fiică Oana, inginer chimist, care spre bucuria noastră, locuiește în Rădăuți iar de la ea avem o nepoata cu care ne mândrim. Am văzut și trăit multe din fragedă tinerețe și până acum. Am avut
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93331]
-
s-a terminat cu bine și căsnicia s-a dovedit trainică, în ciuda babelor care tot proroceau altceva... Numai sora bunicii Mariei a rămas cu o nedumerire. Când s-a interesat ce știu să facă tinerii, a aflat că fata e ingineră, adică ceva cu fiarele, iar băiatul - muzicant. „Cum o s-o duceți voi, tu cu fierăraiele, el - lăutar?! Au dus-o bine și arta cu ingineria fac casă bună de aproape 30 de ani. Profesia Mulți profesori din facultate aveau prejudecata
Agenda2004-49-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283116_a_284445]
-
durii cartierului: Relu (vecinul de la colț; făcea lupte greco-romane), Doru (care îi fracturase piciorul unui adversar, în timpul unui meci), Inginerul (un muncitor oarecare de la vagoane, care chiulea din tură; se umfla-n pene când noi, copiii, îi strigam: „Pase! Pase, inginere!“), Dux (handbalist la „Steaua“; numele lui îmi amintea de cărticelele din seria Aventurile submarinului Dox), Noni (juca fotbal la „Sportul studențesc“, la juniori), Pumn-de-Fier (porecla mă scutește de-orice comentarii). Pe Mihnea și Cezar îi știți, n-are rost să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și a miliției?! Așa ceva nu se vede nici în filmele americane.“ „Ba da.“, l-am contrazis. „În Duel pe autostradă. Când scoate eroul capul pe geam, fugărit de camionul ruginit...“ Am vrut să spun „ruginit ca puloverul sau sacoul tău, inginere“, dar m-am oprit și, în loc de asta, am adăugat: „Iar filmul e din ’71.“ „Mă rog. Și asta nu-i nimic. Cea mai bizară e declarația martorului ocular: după unii, un om de pe margine, după alții, un însoțitor oficial. Martorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
țigări. Și a doua zi când am venit cu țigările și le-am adus... mi-au spus „mulțumesc”, mi-au spus că n-au avut parte de mulți ani să le spună cineva, mai ales femeie și, mă rog, eram ingineră, eram superiorul lor, să le spună „te rog frumos” sau să le vorbească frumos. Oameni care mi-au spus că oricând, dacă voi avea nevoie de ei vreodată, pentru acele cuvinte frumoase pe care le-am spus lor - mie mi
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]