787 matches
-
școala românească, nu pot înțelege sensul unui text și al unei cerințe de examen. Și tot jumătate dintre elevii de azi nu pot interpreta corect comportamentele de bullying din partea profesorilor, drept pentru care consideră deloc grav sau puțin grav folosirea injustă a notei. Procentele din teza de doctorat a Biancăi Ioana Mada, 54,2%, sunt puțin mai mari decât cele care indică ponderea analfabetismului funcțional din România, dar semnificativ apropiate. Iar între ele se situează procentul copiilor care nu cunosc termenul
Nota vrajbei noastre. Poziția elevului în școala românească () [Corola-blog/BlogPost/338348_a_339677]
-
altul groapă sieși sapă, / Cum unul doarme, altul trage ca un bou“. Atitudinea pe care o inspiră poemele, nu este de resemnare sau de îndârjire [justificată și prin aceasta, acceptabilă], după cum ne-am fi așteptat. În ciuda unei vieți în suferință injustă, iar titlul este o metaforă pentru un asemenea trai, și a unor motive suficiente pentru ca autorul să fi desconsiderat omul în general, în Odă omului, atitudinea este de rigoare. Se impune o condiție a apariției în continuare a omului, de
Nicolae Țurcanu: Poeme care nu dor sau Cartea dorului de viaţă () [Corola-blog/BlogPost/339608_a_340937]
-
ani pentru trafic de influență. În rechizitoriul întocmit de procurori se arată că în noiembrie 2010, Miloșioiu, fostul președinte al Tribunalului Dâmbovița lăsând să se creadă că are influență asupra unui alt magistrat din cadrul aceleiași instanțe, a pretins, în mod injust, de la doi inculpați, suma de 6.000 de euro. 20.Iulian Ditcov, Studiu comparativ privind reprezentarea succesorală particularități din perspectiva noului cod civil, editura Zigotto, coordonator conf univ dr Modigă Georgeta Ditcov a fost condamnat la 3 ani și 6
Lista celor 20 de deținuți care au scris despre corupție din proprie experiență () [Corola-blog/BlogPost/338991_a_340320]
-
ar trebui să se medieze În definitiv, exasperările auctoriale ale lui Mircea Dinutz provin din conștiința muncii sale cât se poate de conștiincioase, devotate până la martiriu - dar rezultatele ei rămânând Golgotă fără Cruce, „voci în pustie” - din conștiința realității, fundamental injuste, că onestitatea sa de „proletar”-critic se lovește, implacabil, de aroganța fără limite a Centrului, față de Circumferința Culturală Românească, de disprețul funciar, precum acela al elefantului, neprivind (nici în vis!) spre furnică (dispreț față de munca sisifică și exasperant de solitară
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
Aberațiile din Codul fiscal nu încetează să ne fascineze prin absurdul lor sau prin caracterul lor profund injust. Și aceasta cel puțin din următoarele motive: a). Noul Cod fiscal a avut în centrul său o reducere normală de taxe (TVA mai ales) care trebuia, chipurile, compensată din altă parte. Această prevedere aberantă prin care dacă reduci o taxă
Fantomatica impozitare a fantomelor () [Corola-blog/BlogPost/337726_a_339055]
-
pe piață românească Andreea, director general, dar având și atribuții suplimentare de director comercial în cadrul firmei, a avut parte de o surpriză extrem de neplăcută din partea angajatorului la întoarcerea din concediul de creștere al copilului. A fost supusă unui tratament umilitor, injust, degradant și discriminatoriu. De ce? Pentru că la noi totul e posibil. „Vii la muncă acum sau nu mai vii deloc” În perioada concediului de maternitate, i s-a propus să revină la serviciu mai repede, dar să rămână oficial în concediul
„Vei fi o paria în acest birou. O să te îmbolnăvești de cap”. Andreea, angajata căreia firma i-a interzis să lucreze () [Corola-blog/BlogPost/337920_a_339249]
-
penal. În acest fel intră sub incidența dispoziției legale analizate toate formele de constrângere, care au ca rezultat determinarea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, săvârșite în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, indiferent de acțiunile sau inacțiunile prin care constrângerea este executată. “ ... 52. În accepțiunea art. 246 din Codul penal, dacă participantul la procedura de achiziție publică este un agent economic, înțelesul noțiunii de
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
teorie, că Partenerul Public nu îi va plăti Societății de Proiect mai mult decât valoarea infrastructurii construite de Societatea de Proiect. Prin urmare, acest calcul protejează interesele Partenerului Public, asigurându-se în același timp că acesta nu beneficiază în mod injust de pe urma neexecutării Societății de Proiect. Totuși, trebuie remarcat faptul că, în anumite jurisdicții sau în legătură cu anumite bunuri, Finanțatorii Principali pot fi reticenți în a se baza pe metoda de evaluare bazată pe piață, de teama unei
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294934]
-
Curtea Constituțională în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, încălcându-se forța obligatorie a deciziilor Curții Constituționale. Rolul judecătorului devine unul formal, decorativ și își pierde substanța. Rezultă că echitatea manifestată în materia impreviziunii sub forma aprecierii caracterului vădit injust al executării obligației de către debitor trebuie să rămână un atribut suveran al instanței judecătorești, al cărei rol și a cărei existență înseși ar fi grav denaturate în situația în care ideea de dreptate ar fi prezumată absolut de lege
DECIZIA nr. 97 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299788]
-
realizate de persoana responsabilă pentru implementarea proiectului, în baza documentelor și declarațiilor false, inexacte sau incomplete și, totodată, o încălcare a clauzelor contractuale și a prevederilor din memorandumurile de finanțare ratificate prin lege, care în final să aducă beneficii materiale injuste pentru firma beneficiară și prejudicii autorității contractante. Apreciază că folosirea sintagmei „pe nedrept“, criticată de autoarea excepției, privește procedura prin care sunt obținute fondurile (modus operandi) și semnifică utilizarea unor mijloace frauduloase (folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori
DECIZIA nr. 85 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300389]
-
deschiderea dreptului la pensie. Totuși, a mai arătat Curtea, în paragraful 21 al Deciziei nr. 670 din 19 octombrie 2021, precitată, legiuitorul și-a dorit să atenueze efectele punerii în aplicare a unei asemenea soluții, asumând, implicit, că ar fi injust ca persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 să suporte înăsprirea condițiilor de pensionare. Mijlocul prin care legea a atins acest scop îl constituie indicele de corecție prevăzut de art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, în conformitate cu care
DECIZIA nr. 291 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288115]
-
consecință, instanța va putea decide asupra oricărei sancțiuni complementare, doar în acest fel individualizarea sancțiunilor contravenționale se poate realiza în mod corespunzător, cu respectarea principiului constituțional al rolului justiției, astfel ca niciunul dintre cetățeni să nu fie sancționat în mod injust și nelegal, fiecare sancțiune aplicată de organele statului prin agenții săi trebuind să fie proporțională cu fapta săvârșită. Consideră că, date fiind imprecizia, imprevizibilitatea și modalitatea defectuoasă de redactare a art. 38 alin. (3) din Legea nr. 10/1995, practica judiciară
DECIZIA nr. 330 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288908]
-
unei abordări corecte și raționale a legii poate fi atins scopul unei prevederi sancționatorii, aplicarea unei amenzi contravenționale prin efectul legii fiind contrară art. 53 alin. (2) din Constituție. ... 12. Mai mult decât atât, apreciază că se creează o situație injustă dat fiind faptul că, pe tărâmul dreptului penal, în baza art. 81 alin. (1) din Codul penal, instanța de judecată este în drept să aplice inculpatului un avertisment atunci când dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, chiar dacă fapta există, constituie
DECIZIA nr. 330 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288908]
-
contestă conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004“, sunt neconstituționale, întrucât transformă un proces care ar trebui să fie contravențional și judecat în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor într-un proces de contencios administrativ, determinând o situație injustă și discriminatorie, din punctul de vedere al dreptului la un proces echitabil și al utilizării căilor de atac, pentru cei care sunt sancționați contravențional, prin prisma efectelor pe care le produc cele două proceduri. Astfel, în procedura de contencios administrativ
DECIZIA nr. 641 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288892]
-
intimă, familială și privată, dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la un mediu sănătos, dreptul de vot, libertatea economică, precum și dispozițiile constituționale referitoare la familie, exercițiul tuturor acestor drepturi și libertăți fundamentale fiind restrâns prin măsura controlului judiciar, în mod injust, câtă vreme durata acestuia nu este computată din pedeapsa cu închisoarea dispusă. ... 10. Tribunalul Ilfov - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată, în acest sens, că diferența de tratament juridic invocată de autorul excepției are ca temei
DECIZIA nr. 237 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288854]
-
exercitare a unei funcții publice“. Limitarea comunicării datelor cu caracter personal la acelea care afectează capacitatea de exercitare a funcției publice, indiferent ce înseamnă acest fapt, exclude de la comunicare prenumele și numele tuturor deținătorilor de funcții publice, concluzie vădit injustă și care este contrazisă de practica instituțiilor publice care comunică din oficiu pe propriul site, de exemplu, cel puțin prenumele și numele persoanelor din conducerea instituției. Textul de lege este imposibil de înțeles din punct de vedere semantic, pentru că
DECIZIA nr. 391 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281920]
-
a denatura prețul de adjudecare se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. Articolul 207 Șantajul (1) Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru persoana amenințată ori
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
sau imaginare, compromițătoare pentru persoana amenințată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1). (3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. ... IX.2. Cu privire la admisibilitatea sesizării 137. Reglementând condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
Curtea Constituțională în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, încălcându-se forța obligatorie a deciziilor Curții Constituționale. Rolul judecătorului devine unul formal, decorativ și își pierde substanța. Rezultă că echitatea manifestată în materia impreviziunii sub forma aprecierii caracterului vădit injust al executării obligației de către debitor trebuie să rămână un atribut suveran al instanței judecătorești, al cărei rol și a cărei existență înseși ar fi grav denaturate în situația în care ideea de dreptate ar fi prezumată absolut de lege
DECIZIA nr. 42 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281837]
-
Curtea Constituțională în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, încălcându-se forța obligatorie a deciziilor Curții Constituționale. Rolul judecătorului devine unul formal, decorativ și își pierde substanța. Rezultă că echitatea manifestată în materia impreviziunii sub forma aprecierii caracterului vădit injust al executării obligației de către debitor trebuie să rămână un atribut suveran al instanței judecătorești, al cărei rol și a cărei existență înseși ar fi grav denaturată în situația în care ideea de dreptate ar fi prezumată absolut de lege
DECIZIA nr. 45 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281958]
-
cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Agenția Națională de Integritate. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorului excepției, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate, invocând caracterul injust al normelor criticate cuprinse în art. 90 și art. 92 alin. (1) din Legea nr. 161/2003. Precizează, cu titlu prealabil, că nu se contestă utilitatea Legii nr. 161/2003, constând în lupta anticorupție, asigurarea garanțiilor de moralitate și evitarea stării de
DECIZIA nr. 552 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279576]
-
fazele superioare ale unui proces se judecă doar în legalitate, legiuitorul trebuia să includă în sfera controlului judiciar și încălcarea sau greșita aplicare a normelor de drept material sau procesual aplicabile fondului cauzelor apărute ca urmare a rezoluțiilor formale și injuste date de Inspecția Judiciară (denumită în continuare IJ) și preluate apoi de Consiliul Superior al Magistraturii (denumit în continuare CSM). Prin urmare, justițiabilului i se restricționează în mod evident exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale. ... 6. Astfel, în materia hotărârilor
DECIZIA nr. 200 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287700]
-
intereselor generale, dar și al tuturor libertăților, numai respectând principiile statului de drept și procedura instituită de art. 53 din Constituție. Or, în speță, libertatea economică nu numai că nu a fost protejată, ci, dimpotrivă, a fost îngrădită în mod injust tocmai prin nesocotirea obligației ca, în procesul de legiferare, să fie eliminat orice dubiu legat de interpretarea legilor. ... 15. Caracterul clar, precis și previzibil al actelor normative este absolut necesar să fie asigurat pentru a nu exista atingeri aduse drepturilor
DECIZIA nr. 51 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287760]
-
Curtea Constituțională în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, încălcându-se forța obligatorie a deciziilor Curții Constituționale. Rolul judecătorului devine unul formal, decorativ și își pierde substanța. Rezultă că echitatea manifestată în materia impreviziunii sub forma aprecierii caracterului vădit injust al executării obligației de către debitor trebuie să rămână un atribut suveran al instanței judecătorești, al cărei rol și a cărei existență înseși ar fi grav denaturate în situația în care ideea de dreptate ar fi prezumată absolut de lege
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
Curtea Constituțională în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, încălcându-se forța obligatorie a deciziilor Curții Constituționale. Rolul judecătorului devine unul formal, decorativ și își pierde substanța. Rezultă că echitatea manifestată în materia impreviziunii sub forma aprecierii caracterului vădit injust al executării obligației de către debitor trebuie să rămână un atribut suveran al instanței judecătorești, al cărei rol și a cărei existență înseși ar fi grav denaturate în situația în care ideea de dreptate ar fi prezumată absolut de lege
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]