1,188 matches
-
o variabilă folosind meniul principal: 1) se selectează din meniul principal TRANSFORM/ RECODE/ INTO DIFFERENT VARIABLES. 2) din lista de variabile se selectează variabila inițială (a cărei valori vor fi transformate) și se trece (apăsând butonul cu săgeata) în rubrica Input variable. 3) se tipărește numele noii variabile în căsuța corespunzătoare rubricii Output variable și se apasă butonul Change. 4) se selectează butonul Old and New values. 5) se completează prima valoarea veche (dacă este un interval se selectează opțiunea Range
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
importante. Dar atunci când vorbim de bogăție, de prosperitate, valorificarea comercială a unei descoperiri trece pe primul loc. În același timp, inovația, nu ca hobby al unei persoane sau al unui grup, ci ca activitate socială supusă unor rigori economice, de input și output, nu poate înflori decât dacă se împletește cu activitatea de producție, dacă răspunde la provocările sale, dacă este angajată în a-i crea acesteia noi orizonturi de înaintare. Ceea ce apare surprinzător în ultima vreme este că lumea corporatistă
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
intenția este cea care devine un purtător de mesaj al proceselor psihice care au „ingerat” intenția subiectului uman de a face sau de a nu face ceva. Să fie oare posibilă explicarea unui asemenea concept pe baza teoriei de sistem „Input = Output”? Dar oare cum poți explica faptul că inputul Și outputul sunt de aceeași natură?!... de natura intenției. Este ceva foarte ușor Și la îndemâna oricăruia dintre noi. Este o trăire, un sentiment, o percepție. Este vorba despre natura umană, de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
al proceselor psihice care au „ingerat” intenția subiectului uman de a face sau de a nu face ceva. Să fie oare posibilă explicarea unui asemenea concept pe baza teoriei de sistem „Input = Output”? Dar oare cum poți explica faptul că inputul Și outputul sunt de aceeași natură?!... de natura intenției. Este ceva foarte ușor Și la îndemâna oricăruia dintre noi. Este o trăire, un sentiment, o percepție. Este vorba despre natura umană, de rostul firesc al lucrurilor, de normalitatea care caracterizează procese
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
după următoarele dimensiuni: 1. climatul Ă de pildă, comportându-se într-o manieră apropiată, caldă cu elevii față de care manifestă expectații înalte; 2. feed-back-ul Ă de exemplu, lăudându-i mai mult pe cei față de care manifestă expectații înalte; 3. intrări (input) Ă predând mai multe informații celor ce inspiră expectații înalte și 4. ieșiri (output) Ă furnizând mai multe ocazii de a răspunde elevilor față de care manifestă expectații înalte. Profesorul (emitentul de expectații) care obține efecte interpersonale mari se caracterizează prin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
întâi comportamentul. Un alt model, făurit de R. Rosenthal însuși (vezi Cooper, 1983; Dafinoiu, 1996) indică dimensiunile sociale ale comportamentului profesorului ce sunt implicate în acest proces. Rosenthal a stabilit patru factori determinanți pentru confirmarea comportamentală: atmosfera, output-ul (ieșirile), input-ul (intrările) și feed-back-ul. Potrivit lui Rosenthal, profesorii creează un climat socio-afectiv mai cald pentru elevii pe care-i apreciază. Atunci când își imaginează că au de-a face cu elevi buni, le acordă mai multă încredere și le zâmbesc mai mult
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
buni, le acordă mai multă încredere și le zâmbesc mai mult decât elevilor pe care-i cred slabi. În general, registrul non-verbal este acela care exprimă atitudinea binevoitoare, ce are la bază expectații pozitive. Din punctul de vedere al factorului input, Rosenthal arată că elevilor slabi li se oferă mai puține ocazii de a învăța chestiuni noi și li se explică mai puțin chestiunile dificile. Al treilea factor, output-ul verbal, se referă la două comportamente ale profesorilor: insistența lor de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
productivity”, Journal of the Washington Academy of Sciences, 16, pp. 317-323. Lowe, J.W.C, Lowe, E.D. (1982), „Cultural pattern and process: A study of stylistic change in women’s dress”, American Anthropologist, 84, pp. 521-544. Ludwig, A.M. (1990), „Alcohol input and creative output”, British Journal of Addiction, 85, 953-963. Ludwig, A.M. (1992a), „Creative achievement and psychopathology: Comparison among professions”, American Journal of Psychotherapy, 46, pp. 330-356. Ludwig, A.M. (1992b), „The Creative Achievement Scale”, Creativity Research Journal, 5, pp. 109-124. Ludwig
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
elaborând rezultate implementabile. S.p. se află într-o permanentă interacțiune cu mediul său, alcătuit din societate și contextul internațional, și este influențat de tradițiile, cultura civică și evoluția istorică a țării respective. Sistemul primește dinspre mediu un set complex de input-uri, alcătuit din probleme sociale care necesită rezolvare, cerințe din partea societății sau a indivizilor, rigori impuse de evoluția sistemului de relații internaționale, evenimente, influențe ale organelor informaționale, priorități coordonate de partide etc. Cerințele care generează input-uri sunt determinate de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
un set complex de input-uri, alcătuit din probleme sociale care necesită rezolvare, cerințe din partea societății sau a indivizilor, rigori impuse de evoluția sistemului de relații internaționale, evenimente, influențe ale organelor informaționale, priorități coordonate de partide etc. Cerințele care generează input-uri sunt determinate de valori sociale și sunt rezultatul unei insatisfacții existente la nivelul societății. Se disting, astfel, trei funcții ale sistemului prin care aceste cerințe se ajustează la capacitatea acestuia (Easton, 1974): Funcția de exprimare a cerințelor. Această funcție
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
factori de constrângere a exprimării cerințelor. Funcția de agregare a cerințelor. Realizează sintetizarea revendicărilor existente și exprimarea clară a acestora sub formă de obiective și programe coerente. Agregarea cerințelor aduce mai aproape de realitate punerea acestora în practică. La toate aceste input-uri s.p. trebuie reacționeze constructiv, să găsească o soluție, să furnizeze un răspuns. Aceste răspunsuri, ca rezultate ale prelucrării din cadrul sistemului politic, reprezintă output-urile sistemului politic și pot fi de două tipuri : • Decizii concretizate în legi. Un sistem politic
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cerințelor existente la nivelul societății. Rezultatele prelucrării în cadrul s.p. produc anumite modificări asupra mediului, determinând, în final, generarea de noi cerințe și nevoi sociale. Printr-un sistem de retroversiune, prin care societatea reacționează față de modificările survenite, se creează permanent noi input-uri pentru s.p., iar autoritățile sunt din nou puse în situația de a lua decizii. S.p. trebuie să ia în considerare schimbările care intervin în situația internă și internațională și să răspundă la aceste schimbări într-un timp cât mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fie, ca și predecesoarele ei, de altfel, „teoria la modă” în momentul actual. Anii ’60 au adus teoria modernizării și apoi teoria dependenței, anii ’70 au adus teoria sistemului mondial modern, anii ’80 au lansat teoriile postmodernizării (cu un puternic input din partea cărții lui J.F. Lyotard - Condiția postmodernă), iar anii ’90 aduc în prim-plan teoria globalizării. Același lucru s-a întâmplat cu „tranziția” de la dezvoltare economică la dezvoltare socială spre „dezvoltare sustenabilă”; sau de la analiza diferitelor categorii de resurse la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
este poziția respectivului post în structura întregii organizații și care sunt relațiile de subordonare, supraordonare sau colaborare prin care este el interconectat cu celelalte posturi. Diagramele procesului de muncă oferă o perspectivă mai detaliată a fluxului informațional decât organigrama, prezentând input-urile și output-urile informaționale ale unui anumit post Și, în sfârșit, fișa postului actuală, în caz că există una, poate oferi un punct de plecare pentru redactarea unei noi descrieri a postului. Selecția posturilor reprezentative pentru a fi analizate. Acest pas
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
the forearm when operating a computer mouse reduce pain level for VDT unit operator? A prospective epidemiological intervention study: Part II. International Journal of Human-Computer Interaction, 13(1), 13-40. Aaras, A., Ro, O. (1997). Workload when using mouse as an input device. International Journal of Human-Computer Interaction, 9(2), 105-118. Aiello, J.R. (1998). Organizational and personnel psychology. Găsit la: ww.rci.rutgers.edu/~jraiello/psychology 373.html. Albu, M. (2000). Metode și instrumente de evaluare în psihologie. Cluj-Napoca: Argonaut. Anderson, N.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sau non-ergonomici (de exemplu zgomot) și biologici (viruși) (un excelent articol pe această temă se poate consulta în Israel et al., 1996). Modelul cauzal (denumit și ingineresc sau cibernetic) conceptualizează stresul ca pe o funcție a stimulilor stresanți (definiți drept input-uri sau operaționalizați ca variabile independente) în relație unilaterală și unidirecțională cu reacțiile la stres (definite ca output-uri sau operaționalizate ca variabile dependente). În ultimii ani - în special în țările occidentale - s-au înmulțit considerabil studiile privind costurile, respectiv
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
J. (ed.) (1998), Social Programs that Work, Russell Sage Foundation, New York. Creswell, J.W. (1998), Qualitative Inquiry and Research Design: Choosing Among Five Traditions, Sage, Thousand Oaks, CA. Crewe, K. (2001), „The quality of participatory design: The effects of citizen input on the design of the Boston Southwest Corridor”, APA Journal, 67, 437-455. Cronbach, L.J. et al. (1980), Toward Reform of Program Evaluation: Aims, Methods, and Institutional Arrangements, Jossey-Bass, San Francisco. Dabbs, J.M., Jr. (1982), „Making things visible”, in J. Van
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
bine - sunt îndeplinite aceste cerințe. Structura internațional) ↑ ↓ Unit)ți în interacțiune Figură 3.1 I Schematic, pentru Richard Rosecrance, sistemul internațional-politic arăt) că în fig. 3.2 (1963, p. 229). Schița să cuprinde patru elemente: (1) o surs) perturbatoare sau input-ul, (2) un mecanism regulator, (3) un tabel al constrângerilor de mediu, care convertește fenomenele înregistrate de punctele 1 și 2 în (4) rezultate (1963, pp. 220-221). Statele constituie sursele perturbatoare - într-o mai mare m)sur), dac), de exemplu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de interacțiunile acestora. Aceste dou) probleme nu sunt rezolvate. Mai întâi, Kaplan amestec) - sau confund) - sistemele internaționale cu mediile lor. Scriind despre modelele sistemului, el a afirmat urm)toarele: ,,Regulile de transformare pretind schimb)rilor care apar în sistem că input-uri ce traverseaz) granița sistemului, si care difer) de cele necesare echilibrului, s) încline sistemul fie c)tre instabilitate, fie c)tre stabilitatea unui nou sistem” (1969, pp. 212-213). Ins) unde se afl) granița dintre un sistem internațional și mediul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de feedback. Conceptul este împrumutat din cibernetic), unde este definit dup) cum urmeaz): atunci când ,,dorim că o miscare s) urmeze un anumit pattern, diferența dintre acest pattern și mișcarea care s-a petrecut de fapt este utilizat) că un nou input, pentru a determina partea dirijat) s) se miste într-un astfel de mod, încât s) apropie mai mult mișcarea să de cea imprimat) de pattern” (Wiener 1961, pp. 6-7). Dup) o astfel de definiție, feedback-ul opereaz) doar în interiorul unei
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
structuri cognitive proagresive, abilități de luptă și altele). Ele nu trebuie să fie prezente toate, iar ponderea unor tipuri de variabile situaționale sau a celor de personalitate poate fi diferită. Interacționând în manieră concretă, de la context la context, variabilele de input produc un impact considerabil asupra a trei procese: 1) activarea sistemului neuropsihologic inducând surescitare (arousal); 2) modificarea stării afective datorate unor trăiri și sentimente ostile, marcate de cele mai multe ori și în expresia facială; 3) apariția în sistemul cognitiv a gândurilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mobilități: este vorba despre paradoxul conform căruia într-o lume în continuă și accelerată schimbare, cei care învață încet la nivel propriu/individual accelerează învățarea organizațională, deoarece schemele de nivel ale organizației rămân mai mult timp expuse unor noi perspective/input-uri. În contextul schimbării la nivel global, organizațiile cu mulți nou-veniți, unii care învață lent și alții cu o inteligență crescută (care sunt mai îndemnați să devieze de la schemele organizaționale atunci când iau contact pentru prima dată cu acestea), pot să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
arătat de către noi reprezintă toate persoanele implicate în actul educațional: de la opțiunea centrală, de la nucleul reprezentat de diada profesor-cursant la părinți, comunitatea locală etc. • T - procesul de transformare - este evidențiat în sintagma: ce face sistemul pentru transformarea intrărilor în sistem (input-urile) în rezultate (output-urile). În situația luată ca exemplu, acest aspect poartă denumirea de proces de învățământ și este analizat sub toate perspectivele sale (cea mai întâlnită fiind relația predare-învățare-evaluare). • W - viziunea lumii - sistemul trebuie analizat prin perspectiva viziunii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
expresive simultan sau la alegere, În funcție de situație. Limbajul poate fi atât gestual și grafic, cât și vocal și fonetic (Brill, 1976). Comunicarea totală este mai degrabă o filosofie decât o metodă. Ea recunoaște dreptul moral al persoanelor cu CES la input maxim, În scopul Înțelegerii optime și totale a mesajelor transmise pe diferitele căi, Într-o situație de comunicare dată (Garretson, 1976). Spre sfârșitul anilor 80, Lynas, Huntington și Tucker au atras atenția asupra receptării informației prin două modalități diferite, dar
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
Resurse didactice • Timp disponibil : 50 minute • Spatiu : sala de clasa • Materiale si mijloace didactice tabla, creta, fișe de lucru, calculator, videoproiector Desfășurarea lecție 1.Avanpremiera Verificarea prezenței elevilor, a ținutei lor și a condițiilor de desfășurare a lecției. 2.Intrare (input) Profesorii (de limba română și de fizică) fac cunoscut elevilor planul lecției, obiectivele urmărite și modul de desfășurare a acesteia. Elevii devin conștienti de obiectivele urmărite. 3.Modelarea (dirijarea învățării) Profesorul de lb. română cere elevilor să-și amintească ce
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]