9,551 matches
-
pe vremuri „la crucea albă”, locul de unde porneau în hăituială. Pe obelisc aveau să fie fixate inscripții cu o amplă descriere în - fapt mult criticat pe atunci - patru limbi: prefectura dispunea dăltuirea textului în maghiară, latină, germană și română; vechile inscripții aveau însă să dispară, la una din reparații ele fiind îndepărtate. În 1917 însă, Károly Lád avea să aibă inspirația de a le copia “pentru secția de istorie și arheologie”; putem ști astfel că textul maghiar comunica doar că monumentul
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
intr’un’ multiemire altá/ la Creator dedicat’/ che póturó prin sudore/ lutól questo a patri/ Sakálhasán in socié/ co’ Beregszon’ romani”. Veți fi de-acord că ortografia a evoluat întrucâtva din 1831 și până astăzi. Într-o traducere româno-...română, inscripția relevă că „această cruce creștinească aci este ridicată întru mulțumire ‘naltă, la Creator dedicată, că putură prin sudoare lutul acesta al patriei cei din Săcălaz asociați cu românii din Beregsău”. Așadar, locuitorii din Săcălaz și românii din Beregsău lucraseră împreună
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
întru mulțumire ‘naltă, la Creator dedicată, că putură prin sudoare lutul acesta al patriei cei din Săcălaz asociați cu românii din Beregsău”. Așadar, locuitorii din Săcălaz și românii din Beregsău lucraseră împreună la durarea obeliscului ce avea să poarte în inscripțiile laterale, cea în limba latină și cea în germană, numele „ctitorilor” - episcopul de Cenad - Antal Török, comandantul militar - Andrei Schneller, comandantul cetății Timișoara - Francisc Mumr, subprefectul Ladislau Muslai, administratorul cameral - Toma Bedekovics și primarul de origine cehă al orașului - Iosef
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
în anii primului război mondial. Se vorbește chiar despre un blestem care ar proteja acest tezaur. Însuși Alexandru Odobescu, care a publicat lucrarea „Le trésor de Petrosa“, și-a pus capăt vieții. Încărcătura nefastă a acestei comori este dezvăluită de inscripția de pe o verigă de aur: „Nevien erau netuh“, adică „Blestemat fie răufăcătorul“. Tutankhamon rămâne „regele comorilor“ Cel mai faimos tezaur al lumii este, cu siguranță, cel descoperit în 4 noiembrie 1922 de Howard Carter și Lord Carnavon: mormântul lui Tutankhamon
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
donat anul trecut 20 000 de dolari. Biserica de la Densuș „fără pereche în toată România“ ( N. Iorga) datează din secolul al XIII-lea, iar partea inferioară a pereților naosului și altarului a fost construită în veacul al X-lea. O inscripție, descifrabilă și astăzi sub fereastra din sud-est, amintește că Biserica de la Densuș a fost „pictată de Ștefan, la anul 1443“. O. Nica Recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere l Eliberate în România și Spania În România și în Spania există
Agenda2004-38-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282903_a_284232]
-
nou botez îi consacră numele de Parcul Central. Recunoștința cetățenilor orașului liber regesc Timișoara pentru Scudier nu se limitează însă doar la o simplă denominație, pentru că, în 1881, în mijlocul parcului este înălțat un monument, o statuie înfățișându-l pe general. Inscripția - în limba germană - de pe soclu amintea că fusese ridicată „în amintirea comandantului imperial regesc baron Antonio Scudier [...], însuflețitorul sprijinitor al intereselor artistice, de comunicație ale orașului [...], începătorul plantațiunilor“. La 26 octombrie 1918, monumentul avea să fie „dărâmat cu o rudă
Agenda2004-28-04-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/282637_a_283966]
-
și a fost demolată. „Și azi - scria dr. Nicolae Ilieșu în «Monografia istorică a Timișoarei» apărută în toamna anului 1943 - se mai vede sus la intrare chipul porții Forforosi. Această poartă s-a numit mai târziu Poarta Prinț Eugen. Vechea inscripție care era pe poartă se mai poate ceti și azi: Prinz Eugen erobert Iohar 1716“. Vom termina scurtul periplu traversând strada Gheorghe Dima și, pătrunzând pe aleile Parcului Botanic, vom ajunge pe locul unde, în perioada interbelică, funcționa Școala de
Agenda2004-28-04-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/282637_a_283966]
-
că biografiile fotbaliștilor sunt mai cunoscute decât cele ale scriitorilor. Două afișe Pe fațadele unor clădiri din București, pe stâlpi, pe autobuze poate fi văzut un afiș care reprezintă o figură de tânăr tâmp. Sub această figură există și o inscripție: "Dacă stai în biblioteca, nu vezi nimic!" Dar unde altundeva ar trebui să stai ca să nu ajungi un degenerat, că tânărul din imagine? Bineînțeles, înaintea televizorului, urmărind programul postului de televiziune Atomic, care transmite, printre altele, cântece din repertoriul formației
OCHIUL MAGIC by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17707_a_19032]
-
Trimis al Franței la Sublima Poartă, generalul le-a fost foarte favorabil, în zile negre, pașoptiștilor valahi... În rest, în cimitirul Montparnasse, fiu putativ și tata vitreg își dorm somnul de apoi alături, sub una și aceeași piatră. Ce-i drept, inscripția funerară a generalului o depășește cu mult pe-a vitregului fiu: Charles Baudelaire, poet, 1821-1867. De menționat, însă, și faptul că Charles primește, până astăzi, mesaje, de la cititori, de dragoste și devoțiune,- că sfinții, în biserici, ex-voto-uri). - Șaisprezece ani mai
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
internațională", "renunțare la forța și amenințarea cu forța", "pace și colaborare", "lichidarea focarelor de încordare din lume", "procesul de statornicire a unui climat de înțelegere și colaborare între popoare" etc. O apariție destul de ciudată a "războiului rece" se înregistrează în inscripțiile de pe crucile din cimitirul de la Săpînța: în cel puțin trei cazuri, sintagma este folosită cu referire la primul război mondial: "În anu patrusprezece / S-a-nceput un război rece / Acolo am fost chemat / și gré boal-am căpătat"; În anu patrusprezece
"Război rece" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17783_a_19108]
-
ales de moarte: în DLR, găsim des în citate (s.v. rece): "moartea rece" (la Budai Deleanu și Alecsandri), "fiori reci", "reci fiori de moarte" etc. Cu avantajul de a asigura o rîma, asocierea anilor de război cu rece devine în inscripțiile funerare citate un clișeu stabil. Evident, aceasta explicație ar trebui verificată, măcar prin confruntare cu alte texte populare, mai ales cu jurnale orale, cîntece de cătănie, bocete. Într-o interesantă culegere de "Cîntece populare-scrisori din timpul războiului din 1916-1918", alcătuită
"Război rece" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17783_a_19108]
-
acest "primum movens" nu sunt din cele mai onorabile, aș spune dimpotrivă, și ele nu pot contribui, chiar dacă se consideră pitorescul lor, la prestigiul omenesc al autorului. A fost într-o seară, îmi amintesc de umbrele care acopereau lespezile cu inscripții pe care încercam totuși, pentru a nu știu cîta oară, să le recitesc, încercînd să îmi apropii, dincolo de vălul banalității lor, credința în viața cerească și, mai cu seamă, tristețea despărțirii de cei plecați, hotarul pe care ei l-au
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
hrănești cu zahar"..." (Corect: "Nu te hrănești cu zahar" - dar ce mi-i una, ce mi-i alta?) Din articolul Insula în care fugim în vacanță aflăm că Guadelupa ar fi un mare anagramat! Umor căznit și mitocănesc, de calitatea inscripțiilor de pe garduri. Bomba numărului 4, anunțată corespunzător și pe copertă: așa-numitul "pictorial" dedicat unei actrițe de la Teatrul de Comedie - o suită de 12 fotografii sordide. (Sordid, să ne înțelegem, nu este nudul, ci modul "bordelez" al etalării lui.) Tînăra
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
3500 de persoane, mai sînt încă trei cimitire, ale altor confesiuni ale localnicilor: un cimitir greco-catolic mai vechi, cu cruci sculptate în lemn, un cimitir adventist și rămășițele unui cimitir evreiesc. În afară de aspectul prorpiu-zis artistic, căruia îi subliniem importanța, textele inscripțiilor din cimitirul de la Săpînța pot fi supuse unor analize diverse: folclorice, etnologice, sociologice, lingvistice, cu condiția sine qua non ca textele epitafelor să fie editate științific. De observat că unele inscripții au apărut transcrise, de ex. în lucrarea amintită despre
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
În afară de aspectul prorpiu-zis artistic, căruia îi subliniem importanța, textele inscripțiilor din cimitirul de la Săpînța pot fi supuse unor analize diverse: folclorice, etnologice, sociologice, lingvistice, cu condiția sine qua non ca textele epitafelor să fie editate științific. De observat că unele inscripții au apărut transcrise, de ex. în lucrarea amintită despre Săpînța din 1991, dar într-un mod defectuos, de neluat în seamă într-un studiu serios. Sfîrșitul anului 1999 ne-a adus bucuria editării inscripțiilor tombale de la Săpînța în volumul Le
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
editate științific. De observat că unele inscripții au apărut transcrise, de ex. în lucrarea amintită despre Săpînța din 1991, dar într-un mod defectuos, de neluat în seamă într-un studiu serios. Sfîrșitul anului 1999 ne-a adus bucuria editării inscripțiilor tombale de la Săpînța în volumul Le iscrizioni parlanti del cimitero di Săpînța a cura di Bruno Mazzoni (Inscripțiile la persoana I din cimitirul de la Săpînța îngrijite de Bruno Mazzoni), Edizioni ETS, Pisa, 1999. Autorul este un excelent specialist italian atașat
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
1991, dar într-un mod defectuos, de neluat în seamă într-un studiu serios. Sfîrșitul anului 1999 ne-a adus bucuria editării inscripțiilor tombale de la Săpînța în volumul Le iscrizioni parlanti del cimitero di Săpînța a cura di Bruno Mazzoni (Inscripțiile la persoana I din cimitirul de la Săpînța îngrijite de Bruno Mazzoni), Edizioni ETS, Pisa, 1999. Autorul este un excelent specialist italian atașat trup și suflet culturii române; la începutul anilor '70 a funcționat ca lector de italiană la Universitatea din
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
de literatura română la Universitatea din Pisa, unde mîna sa dreaptă este lingvista Rodica Zafiu, valoroasa colaboratoare a revistei noastre. Bruno Mazzoni are calitatea de a da în volumul supus acum discuției, pe de o parte, prima ediție științifică a inscripțiilor de pe crucile din Săpînța și, pe de alta, o bună analiză a limbii acestora. Lucrarea începe, cum se cuvine, cu situarea geografică a "complexului cimiterial" din Săpînța căruia i se face, cu această ocazie, și istoricul din care se desprinde
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
specifice ale grafiei, foneticii, morfo-sintaxei ca și ale vocabularului (această parte nu este foarte elaborată și ar merita un spațiu ceva mai larg decît cele 3 pagini (64-67) existente) textelor funerare, precum și o prezentare interesantă a versificației și a onomasticii inscripțiilor. Partea centrală a volumului (p. 81-302) cuprinde transcrierea epitafelor (editorul a lucrat îngrijit, atent la respectarea specificul regional al textelor), urmată de scurte comentarii. Adresate unui public italian, textele apar, firesc, și în traducere în limba lui Dante. Textele au
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
motivelor florale sau geometrice ce însoțesc textul), încă din anii '30, a meșterului Ion Stan Pătraș, artist naiv total-poet, sculptor, pictor - ajutat de "elevii" săi, pînă în 1977 cînd a dispărut și el, evident îngropat în cimitirul "său". De atunci, inscripțiile au rămas în grija discipolului Dumitru Pop zis Tincu, născut în 1955. Cum toți acești talentați și originali artiști populari erau departe de a fi cultivați (folosind un palid eufemism!) nu este de mirare apariția unor variante în scriere (doctor
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
fi preferat în culori...) și, pe de alta, pentru interesul științific de a putea compara transcrierea cu originalul, cum se procedează în edițiile filologice. Ne dăm seama însă că o asemenea ediție rămîne încă un deziderat... Acum, cînd corpus-ul inscripțiilor de la Săpînța este editat, se așteaptă contribuțiile folcloriștilor, ale etnografilor, ale sociologilor; acestea, odată coroborate cu cercetarea actuală, pe tărîm lingvistic, vor putea duce la alcătuirea unei monografii generale a cimitirului vesel. Nu trebuie să se uite însă că la
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
acvariu. O transluciditate mai curînd resignata în receptarea urîțeniei decît teratologic ațițata, îi reflectă firea mai mult cugetătoare decît violent vizionara: "dai peste dărîmături ziduri cojite și moloz/ ești parcă/ într-o biserică dezafectata/ sînt fete jupuite de-apostoli printre/ inscripții cotidiene și porcarii mulțime/ iar mai departe chilii puștii/ smocuri de iarbă și trei găini pocite/ aure moi păzind doar bolovăni/ o sală de spectacole cu scaune stricate/ un fel de scenă prăbușita/ iar în mijloc/ un clopot lung de
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
anunță pe Kate, americancă naivă în conștiinciozitatea ei, ca a luat hotărârea să păstreze copilul. Cu mențiunea, însă, ca aceasta rezolvare fericită nu este deloc convențională. Dorra renunța la avort în momentul în care, plimbându-se pe malul lacului, citește inscripția de pe un copac: "Va INFORMAM Că ACEST ARBORE ESTE MORT. EL VA FI DOBORÂT ÎN SĂPTĂMÂNA DINTRE 2 ȘI 8 APRILIE. ÎN LOCUL SĂU VA FI PLANTAT IMEDIAT, PENTRU BUCURIA ȘI FERICIREA DUMNEAVOASTRĂ, UN ARBORE TÂNĂR." Cu alte cuvinte, "înțeleaptă" hotărâre
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
necesară a condiției de român fugit în cea de postulant pentru imigrare la Ambasada Australiei din Viena: controlul fizic, care îi exclude pe cei cu vedere slabă, cicatrici vizibile sau tatuaje, cele două ștampile fatidice aplicate pe cereri: admis/respins; inscripția keine Ausländer ce le interzice străinilor să se apropie de podiumul pe care cântă o fanfara. Curios este, remarcă naratoarea, ca în conversațiile uzuale, Europa apare că un tărâm damnat, o alteritate detestabila și totuși invidiata în secret, un loc
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
în care aceasta apărea în franceză (rezultatul era apariția unor ). Transcrierea intenționat polemică a cuvintelor unei limbi în alfabetul alteia e un procedeu mult mai banal; folosirea conotațiilor alfabetului poate fi ilustrata de apariția la noi, în 1990, a unor inscripții și afișe în care sigla partidului acuzat de neocomunism și de simpatii pro-sovietice (FSN) era scrisă cu caractere chirilice (CH). Chiar în interiorul alfabetului latin se pot obține efecte aluzive și conotative din folosirea unor litere mai frecvente în scrierea anumitor
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]