1,347 matches
-
această ultimă rămășiță stalinistă din spațiul european care prin prezența sa instiga la ura etnică și amenință populația românească din Basarabia, menține populația dezbinată și plasează teritoriul de peste Prut la ultimul nivel de dezvoltare din Europa creând o stare de insecuritate regională. Clasa politica de la Chișinău are datoria să boicoteze și să condamne oficial PCRM care prin politica să antieuropeana de tip stalinist constituie un potențial pericol major pentru revenirea la un regim dictatorial având ca urmare izolarea internațională a Basarabiei
CONDAMNAREA ULTIMULUI BASTION STALINIST DIN EUROPA de MIRCEA POPESCU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357951_a_359280]
-
pe orizontală prin apariția unei alte rețele clientelare în jurul noilor centre de autoritate. Această transformare prin anularea centrului ca symbol ultimo al controlului puterii în statul socialist a generat la nivelul individului și al maselor o senzație de discomfort, de insecuritate și în ultima instanță o nostalgie a centralismului statal, iar la nivelul instituțiilor statului un fenomen de rejecție a autorității pe vertical și de consolidare a poziției proprii prin licitarea zonelor de putere locală și astfel prin lărgirea sferelor de
ANTROPOLOGIA TRANZIŢIEI DE LA SOCIALISM LA MULTICULTURALISM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358293_a_359622]
-
situații aleatorii pe care însăși reglementarea normativă adoptată o creează. ... 34. În jurisprudența sa, Curtea a subliniat că principiul securității juridice exprimă, în esență, faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
în Cauza Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99). Curtea europeană a mai statuat că, „odată ce a fost adoptată o soluție de către stat, ea trebuie implementată cu o claritate și o coerență rezonabile pentru a evita pe cât posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții de drept“ (Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 92). În același sens, se rețin Decizia Curții Constituționale nr. 467 din 2 august 2023, precitată, paragraful 146, și Decizia nr.
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
etapizare și gradare a realizării noii concepții legislative. O reformă care nu este corect dozată - de la demararea unor proiecte-pilot la creșterea capacității administrative a autorităților implicate și la conștientizarea schimbărilor ce vor fi operate - compromite însăși finalitatea urmărită, generează insecuritate juridică, subminează în cadrul anumitor segmente funcționarea autorității judecătorești și afectează, totodată, drepturile și libertățile fundamentale atât ale celor supuși reformei (grefierii), cât și ale justițiabililor. ... 40. Departe de a realiza o evaluare a unei reforme sau a oportunității unor
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
dimineață în treburile mele mă uitam peste câmpurile din vecinătatea orașului.Frumusetea dimineții târzii apasă deasupra lanurilor alternante de floarea soarelui și porumb.Totul ars și uscat.În condiții normale ar fi trebui să mă gândesc la secetă, sărăcie și insecuritate. Dar totul se raporta la manifestarea vieții.Păsările cerului migrează, animalele se adaptează în condiții grele și oamenii de prin alte locuri pot trăi de asemenea cu mai puțin decât previziunile generate de imagini.Nu simțeam teamă și ”vedeam” cum
CUM SĂ DEVENIM NEMURITORI de DALELINA JOHN în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358817_a_360146]
-
octombrie 2009, pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României). Curtea europeană a mai statuat că, „odată ce Statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerență rezonabile pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluții“ (Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, Hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunțată în Cauza Beian împotriva României). Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
octombrie 2009, pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României). Curtea Europeană a mai statuat că, „odată ce statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerență rezonabile pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluții“ (Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, Hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunțată în Cauza Beian împotriva României). Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
stabilitatea normelor legale constituie o expresie a principiului securității juridice, instituit, implicit, de art. 1 alin. (5) din Constituție, principiu care exprimă, în esență, faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care dreptul însuși a creat-o sau pe care acesta riscă să o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă (a se vedea Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
de prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 în forma modificată de Legea nr. 22/2020. Or, suspendarea, de la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020, a acestor prevederi este o dovadă a insecurității raporturilor juridice și a instabilității actelor normative. ... 8. De asemenea, consideră că sunt încălcate și prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, care condiționează delegarea legislativă de respectarea interdicției privind afectarea drepturilor și a libertăților constituționale. Cu privire la acest
DECIZIA nr. 517 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299054]
-
a se vedea Decizia nr. 402 din 19 septembrie 2024, precitată, paragraful 41). Totodată, Curtea a subliniat că principiul securității juridice exprimă, în esență, faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99). Curtea europeană a mai statuat că, „odată ce statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerență rezonabile pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluții“ (Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 92, Hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunțată în Cauza Beian împotriva României
DECIZIA nr. 692 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299624]
-
art. 16 alin. (1) din Constituție, creând o discriminare între diversele categorii de personal din cadrul serviciilor de asistență socială. În considerarea principiului securității raporturilor juridice, cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze. Or, o asemenea măsură are în mod evident caracter discriminatoriu, instituind diferențe nejustificate între salariații care au prestat activitate în aceleași condiții în ceea ce privește
DECIZIA nr. 671 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298495]
-
cu stupefiante și în exploatarea ilicită a resurselor naturale continuă să le reprezinte pentru securitatea și stabilitatea Afganistanului, subliniind profunda sa îngrijorare cu privire la situația economică și umanitară dezastruoasă din Afganistan, inclusiv provocările economice, efectele negative ale schimbărilor climatice, insecuritatea alimentară ridicată, sărăcia persistent ridicată și provocările legate de lichidități, reamintind că femeile, copiii și persoanele care aparțin grupurilor minoritare, precum și cele aflate în situații vulnerabile au fost afectate în mod disproporționat, recunoscând necesitatea de a contribui la abordarea
REZOLUȚIE nr. 2763(2024) din 13 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299299]
-
facilităților și a convoaielor, condamnând cu fermitate toate cazurile de violență împotriva actorilor umanitari, exprimându-și profunda îngrijorare cu privire la impunerea de impozite și taxe ilegale care împiedică furnizarea de asistență umanitară în întreaga țară, subliniind impactul negativ al insecurității continue asupra operațiunilor umanitare din întreaga țară, încurajând toate părțile să permită și să faciliteze accesul umanitar sigur, rapid și neîngrădit la persoanele aflate în dificultate și invitând toate părțile, inclusiv GTRUN, să protejeze personalul umanitar și să creeze un
REZOLUȚIE nr. 2731(2024) din 30 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299312]
-
31. Prin urmare, este imposibil de determinat pentru destinatarii legii care va fi sancțiunea aplicabilă pentru neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peștilor în sistemele de alimentare cu apă, irigații, precum și în instalațiile hidroenergetice. Totodată, aceeași stare de insecuritate juridică, determinată de sancționarea aceleiași fapte cu o amendă diferită, prin două acte normative distincte, se menține și în cazul faptei prevăzute la art. 72 lit. a) din legea criticată. În sensul celor de mai sus se invocă jurisprudența Curții
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
semnificații. O cercetare elegantă și comprehensivă se arată a fi „Șapte puncte de comparație între filosofie și viață” de prof. univ. dr. Petru Ioan; aici sunt relevante ca astfel de puncte aurorale următoarele: câmpul perisabilului, suprema complexitate, neîntrerupta confruntare, spațiul insecurității, proliferarea haotică, tărâmul evoluției și zona conștiinței. Notabil este și studiul prof. univ. dr. Ana Bazac („Ideea de arheologie în filosofia modernă”): aici se examinează liniile pe care a meditat Vasile Pârvan asupra arheologiei și contribuția sa este înscrisă în
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: „Vasile Pârvan – istoriosof” () [Corola-blog/BlogPost/339582_a_340911]
-
Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99). Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, odată ce statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerență rezonabile pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluții (Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 92, sau Hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunțată în Cauza Beian împotriva
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
Partea I, nr. 15 din 10 ianuarie 2025, paragraful 30). ... 48. Curtea, în jurisprudența sa, a subliniat că principiul securității juridice exprimă, în esență, faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
fundamentale, constituie o încălcare a caracterului democratic al statului. Se arată, totodată, că dezbaterile parlamentare, în forma lor comună/generală, sunt în mod intrinsec legate de democrație, iar nesocotirea acestei valori supreme plasează destinatarul normei juridice într-o situație de perpetuă insecuritate juridică. Așadar, se susține că, deși, la prima vedere, Camera Deputaților nu a respectat doar un aspect procedural/formal în procedura de adoptare a legii criticate, în realitate, consecințele pe care această neregularitate le implică sunt grave, afectând democrația și securitatea
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
imperative ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative [art. 6 alin. (1), art. 8 alin. (4), art. 36 alin. (1)], instituind un sistem discriminatoriu, imprecis și imprevizibil de aplicare a legii și generând astfel insecuritate juridică. ... 8. Dispozițiile legale criticate introduc o excepție de la regula compatibilității dintre funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată cu funcția de judecată, precum și de la principiul continuității judecății, fără nicio justificare obiectivă și rațională
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
un registru mult mai serios. Din păcate, în pofida evidentelor, și acest atac este deturnat de multiple organizații, atât statale, cât și private, pentru a servi niște agende specifice. În tot acest joc, cetățenii Europei rămân prizonieri a unei stări de insecuritate și frica, nu atât provocată de atacurile în sine, cât de derivatele acestora și de tiparele de gandire agresive care au urmat. Paul Krugman a subliniat acest lucru încă după atentatele de anul trecut de la Paris: „Șo what was Friday
Nu terorismul islamic e cel mai mare pericol pentru România. Despre terorismul de la noi de acasă () [Corola-blog/BlogPost/337833_a_339162]
-
s-a întâmplat s-a întâmplat deja), observarea interiorului și exteriorului (fără a disocia manifestarea în bine sau rău) a alege o formă de răspuns clar și uman, axat pe compasiune față de sine și ceilalți și nu pe frică or insecuritate. Cercetările științifice nu mai prezintă nicio urmă de îndoială cu privire la beneficiile reale ale acestei practici. Implicarea regulată în exercițiile de mindfulness (formal - sub formă de meditație sau informal - ca implicare conștientă în tot ceea ce facem) îmbunătățește semnificativ funcționarea sistemului nostru
Când la tine în departament apare o situație de criză, gândește-te la această practică de la Google () [Corola-blog/BlogPost/337699_a_339028]
-
2017. Astfel, dispozițiile legale criticate, care trimit generic la niște cuantumuri din cursul anului 2017 și care nu sunt precizate nici în legea anterioară, nu întrunesc exigențele de precizie și claritate care trebuie să caracterizeze un act normativ și creează insecuritate juridică, destinatarii legii fiind în imposibilitatea de a-și adapta conduita la exigențele legii. ... 6. Tribunalul Dâmbovița - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că, începând cu 1 ianuarie
DECIZIA nr. 461 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294636]
-
nu doar că va conduce la o evaluare imprecisă, vulnerabilă, în fiecare caz concret în parte, dar este o împrejurare de natură a da naștere la o interpretare și aplicare neunitare de către instanțele de judecată, ceea ce va genera insecuritate juridică, incoerența jurisprudențială fiind sancționată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în mai multe cauze împotriva statului român (Beian împotriva României, Tudor împotriva României, Păduraru împotriva României etc.). ... 175. Așa cum rezultă din Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]