977 matches
-
dar aceasta pentru că mesajul acestor povestiri se probează, în viață, la tot pasul: multe accidente/ incidente „se anunță” din timp, sunt doar un rezultat, răsplata pentru împietrirea inimii. Sunt însă și semne care te pot întoarce din drum, detalii aproape insesizabile, într-o lume în care domină indiferența, egoismul, pragmatismul, graba. În povestirile lui Iulian Ciocan recunoaștem dramele lumii noastre, de la copii răpiți și măcelăriți de pedofili la bătrânii singuri care încearcă să dea un sens vieții, de la disponibilizații care nu
Povești din Basarabia by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5571_a_6896]
-
el este un refuzat la salonul națiunilor, un bicefal dintr-o specie imprecisă. Iulian Ciocan a scris o carte uimitor de profundă și de simplă în același timp, într-o formulă stilistică și compozițională pe cât de rafinată, pe atât de insesizabil literară (o suită de proze scurte care reiau personajele și incidentele). Nu ai impresia că citești ficțiune, pentru că recunoști în ea întâmplările lumii tale. Ești pe rând emoționat, prins de acțiune, de personaje, de pitorescul dialectal al limbajului. Dar îți
Povești din Basarabia by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5571_a_6896]
-
despre „criteriile de selecție” la care aș apela pentru a-mi stabili „apropiații”. Poate că nici nu se află în chestiune atît un set de norme cu care am opera în acest atît de delicat domeniu, cît mișcări sufletești aproape insesizabile, de atracție și respingere, intuiții care încearcă să prindă din zbor imponderabile... „Prieteni”? Concept labil, prea adesea înșelător. Prefer, dacă nu te superi, să mă refer acum la o categorie specială de semeni dragi, și anume cea a poeților care
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
ei conduc la o dublă nenorocire. Privirea necruțătoare a Ludmilei Ulițkaia detectează mișcarea acelor neînsemnate, infime resorturi sufletești care angrenează întregul mecanism uman, dezvăluind cele mai adânci și mai greu depistabile motivații ale acțiunilor umane, care sălășluiesc îndeobște în traume insesizabile la vârsta copilăriei, amplificate monstruos odată cu trecerea timpului. Astfel, lovită pe neașteptate de soțul ei, Evghenia Alekseevna (Fericita biata Kolîvanova) îi aruncă generalului Lukin un singur cuvânt - Penki -, numele unui cătun neînsemnat, aluzie la originile sale umile, efectul asupra acestuia
Femei by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3302_a_4627]
-
avea totuși o angoasă existențială generată de thanatos, pe care o parează... mîncînd și bînd, ceea ce ar însemna că nu doar Năpasta sau nuvelele ar ilustra latura gravă a scriitorului, ci și restul operei sale care ar poseda un background insesizabil la prima vedere, opus celui vizibil, al bunei dispoziții imanente. Vasile Gogea chiar numește cîteva spețe ale fricii, așa cum se înfățișează în textele lui Caragiale: atavică, domestică, socială, morală, creștină, rasială, cosmică, afirmînd conclusiv că „frica pare să fie, în
Caragiale între contraste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3691_a_5016]
-
cercetători (Saul Perlmutter, Brian Schmidt și Adam Riess) care a adus dovezi în privința existeței elementului misterios a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 2011, iar volumul lui Richard Panek descrie împrejurările care au făcut ca ipoteza neverosimilă a unei entități insesizabile să capete statut plauzibil în ochii cosmologilor. Logica care a dus la această descoperire e curat științifică: cîtă vreme predicțiile unei teorii sînt confirmate de experiență, cercetătorii nu au nimic de obiectat, cînd însă predicțiile sînt infirmate, ceva trebuie schimbat
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
se afla lângă mine atunci, îmi aducea ca argument al acestei îngropări greutatea zidurilor, spunându-mi că și casele ușoare de lemn, cu timpul, se îngroapă în pământ. Dar eu tot cred că mai degrabă pulberea timpului, așezată sistematic, aproape insesizabil, secundă de secundă, cu încăpățânare, a acoperit Troia, care a rămas pustie și nemăturată de viața oamenilor. Pentru că nu am acces la scrierile etnografului și scriitorului Orban Balazs, nu pot să-mi dau decât cu presupusul că fotografiile lui ilustrau
Timp fotografiat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/2943_a_4268]
-
cum ar fi un sacou cu două numere mai mari, cu o gaură în dreptul inimii, o bancnotă de un milion câștigată de personajul din prima proză (Traducerea) și care reapare în Peisaj deltaic, la un bețiv sarcastic. Sunt niște legături insesizabile, unele cu implicații autobiografice, dar și care suprapun peste aparenta simplicitate a prozei o rețea ascunsă de simboluri și chei de lectură, una, posibil, livrescă. Prozatorii au, fiecare, câte un talent „de bază”. Mihai Bădică are talent în creionarea, din
Șoricelul din underground by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3219_a_4544]
-
e ca, în interpretările sale, să extragă particularitatea viziunii unui anumit scriitor, să-i definească și să-i nuanțeze personalitatea în datele sale individualizate, ireductibile. Aceasta pentru că există o retorică a confesiunii, cu normele și regulile ei, desigur subtile, aproape insesizabile, după cum distanța care separă mistificarea de adevăr poate fi, la rândul ei, fragilă, fluctuantă, inconsistentă. La Baudelaire se înregistrează astfel "gratuitatea", "detașarea de tot ce-i vine în întâmpinare, firescul gesturilor esențiale". Eseistul notează relațiile multiple care se stabilesc între
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
parte din categoria celor pe care îi irită nu atît anglicismele pătrunse ca atare în română, oricît de neadaptate sau de numeroase ar fi ele, cît acelea care se insinuează în obiceiurile lingvistice existente, modificîndu-le prin calc, în mod aproape insesizabil, sensul (a aplica, promoție) și chiar ortografia (comfort). Introducerea unei forme noi, oricît de șocante, e un proces mai conștient și mai ușor controlabil decît calchierea. Desigur că dicționarele sînt incomplete și doar parțial credibile, absența din ele a unui
Dedicat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10742_a_12067]
-
am luat cu mine, și despre artisticitate nu voi spune nimic. Aici, dacă nu e teologia mea, atunci e un întreg volum, de nu-l poți ridica. Iar despre obiectivitate, iată ce spun eu. Prin termenul acesta, eu definesc sentimentul insesizabil, magic, rar, cunoscut de tine în cel mai înalt grad. Iată-l în două vorbe. Citindu-l tu, evaluează-l potrivit ție, amintește-ți de tine, ajută-mă pe mine. Când Pușkin spune (tu știi lucrul acesta mai bine, iartă
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
viață e doar fulgerul). Prin urmare, poți s-o iubești permanent, așa ca în viață numai - preț de o clipă. Nu există vreun semn pe care să nu doresc să-l inserez în termenul: revelația obiectivității. E de-a dreptul insesizabil cât de mare poet ești tu! Dureros de aproape și prea de timpuriu mi-a pus nodul în gât ceea ce avea să se întâmple la noi, și pare-se curând, pentru că respir încă de pe acum aerul acesta. Mein grösstes Leben
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
e locul s-o fac) și admirator, încă de atunci, al „britanicității”, îi făcea o enormă plăcere. Li se adăugau, tot cu statut de vedete, les Pionniers de l’ésperence, două cupluri multinaționale de exploratori ai spațiului, Nasdine Hodja cel „insesizabil” (balcanicul nostru Nastratin), și, în povestiri serializate, cow-boy-ul Teddy Ted. La intervale rare, apărea și un marinar desprins parcă din povestirile lui Robert Louis Stevenson, Le Cormoran. Evoc aici doar secțiunile desenate într-un stil clasicisttradiț ional, aproape hiperrealist, fără
Prima întâlnire cu Corto Maltese (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3067_a_4392]
-
cele de o maximă poeticitate, cum e scena ștrangulării Brândușei, creează un efect de unitate, în ciuda disonanțelor imediate. Dar acesta este Radu Aldulescu: paradoxal și (im)previzibil, realizând, mai mereu, cum spune naratorul Cronicilor, „o lume de o nebunie subtilă, insesizabilă și deopotrivă devastatoare”. Cronicile genocidului închide o cupolă romanescă și desăvârșește unul dintre cele mai interesante personaje ale literaturii actuale. Roman în care viciul tonifică și moartea e o nouă șansă de deșertare socială, Cronicile genocidului poate fi, pentru cine
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
și nedrepte”, concluzia nu se vrea anatemă, deși finalul relevă o tentație în acest sens - a se vedea zoaiele aruncate pe parbrizul mașinii de poliție în ultimul cadru al filmului. În desfășurarea de evenimente există un punct de inflexiune aproape insesizabil, dar care cântărește greu în evoluția lor ulterioară. Acest punct de inflexiune îl constituie decizia starețului de a o exorciza pe Alina, ale cărei manifestări trec, în registrul unei sensibilități religioase, drept mărci ale posesiei demonice: intrarea nepermisă în altar
„Un fapt divers atroce“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4173_a_5498]
-
desprindă unul de altul, precum inabil acuplatele, nu foarte potrivitele animale -; la care greutatea mult atârnă; iar, inutil, de vibrândele lor tije se balansează încă farfuriile... Și deodată în acest obositor niciunde, deodată inexprimabilul loc, unde curatul prea-puțin se transformă insesizabil -, deodată în prea-multul gol. Iar socoteala încărcată se topește și-și pierde toate numerele. Piețe, o, piețe în Paris, nesfârșit loc de spectacole, unde croitoresele, Madame Lamort, neobositele drumuri ale terrei, iscând noduri din nesfârșite benzi și buchete, nou create
Elegii Duineze by Nicolae Breban () [Corola-journal/Imaginative/10648_a_11973]
-
integrat în mine spiritul muntelui cu măiestria grandorii sale încremenite- doar în aparență - abia apoi, după zile și ani de umblat, adormit și trezit în munte, am descoperit dinamica lui ascunsă. Muntele e viu. Chiar dacă pulsația sa energetică este practic insesizabilă în prim-plan, al contactului fizic. În plan senzorial îi simt vibrația.Mă ajută vântul, norii, soarele, apa de ploaie, zăpada, aerul tare și pășunile alpine. Culoarea și forma lor care se schimbă de la un anotimp la altul. Când sunt
Ramp;R (o plastică a sufletelor- pereche) [Corola-blog/BlogPost/92855_a_94147]
-
cu tine, dormi cu el sub pernă. Ții manuscrisul la un cunoscut. Lucrezi - pe foi volante - pe unde apuci; prin parcuri sau cafenele, într-un bistrou din apropiere. După dactilo, arzi indigoul. De câte ori pleci de acasă, lași în urmă semne insesizabile pentr-un intrus. Pe o pagină falsă a romanului, vârful peniței orientat spre o anumită literă, un ac precis poziționat pe desenul mozaicului din hol; un strat fin de talc. Memorezi cum cad, la plecare, faldurile perdelei, dispunerea aparentă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
chin și plăcere. Care sînt prietenii mei? De cîte ori și cu cîți oameni am vorbit cu adevărat, smulgîndu-mi gîndurile din străfundurile lor - munți cu sîngele afară, un creier stors și senzația că a mai rămas ceva acolo, un rest insesizabil pe care Încerci să-l dai la iveală, maltratîndu-te masochist că În sfîrșit comunici. Dar corespondența aceea totală, spontană, aproape magică, de care au parte doar Îndrăgostiții În clipele lor de grație. Lotte și Werther. Nori groși, negri, sparți În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
o vorbă bună la un om, ce bucurie aș mai avea, că nu mai ie viață aia, doamnă Norico, s-o știi, dacă alții nu mai are trebuință de tine. Că io cînd ieream țmai Întîi e o fisură aproape insesizabilă mai mult o părere că ceva s-a schimbat În tine sau În ceilalți ei spun mereu voi face voi fi tu cînd eram atunci mai aveam parcă te-ai Întoarce brusc din drum ei continuînd să meargă Înainte tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cum ți se Înfioară firele de păr pe spinare, Îți Îngropi obrazul Într-o pernă moale, jilavă, În care a asudat cu cîteva secunde Înainte fața altcuiva, te scufunzi Într-un cîmp de particule electrice, Într-un soi de magnetism insesizabil, parcă te-ai afla În sfera de gravitație a unor organe străine cu care intri fără voia ta Într-o conexiune grețos de intimă. Între ficatul domnului cu ochelari și vezica doamnei blonde se Înfiripă dialoguri timide. De sub cearșafurile ștampilate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu apă. Roca netezită a pereților nu făcea decât să întărească acest lucru. Un șuvoi subteran cursese pe acolo, poate chiar pârâul prin care trecuseră mai devreme. Se întâmpla ceva ciudat, la început, simțise numai o furnică tură ușoară, aproape insesizabilă în palma mâinii în care ținea toiagul. Apoi, ori de câte ori Pop dispărea dincolo de un cot și întu nericul devenea deplin, o lumină verzuie părea să plutească în jur. Cristian zâmbi, mai văzuse asta, de mult, când era împreună cu Calistrat. Mai devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de la brâu și la frumoasa formațiune de muniție de 9 mm din încărcător. Prima schimbare de care mi-am dat seama a fost aceea a respirației sale, care devenea din ce în ce mai rară și mai adâncă. După o vreme, ea fu aproape insesizabilă și, cu excepția strângerii lui de mână, care slăbise considerabil, aș fi putut zice că el dispăruse. Într-un târziu vorbi, dar cu o voce care îmi făcu pielea de găină și îmi ridică părul în cap: — Am aici un rege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
și se scrie grecește, dar, pentru prima dată, este imaginată posibilitatea de a vorbi și de a scrie și într-o altă limbă pentru a filosofa: latina. Sfârșitul privilegiului grec, sfârșitul lumii elene, instaurarea unui univers nou, conținând noi potențialități. Insesizabil, abia marcat, geniul se deplasează spre Roma, centrul unic al unei lumi care-și schimbă încet-încet axa. înaintea acestei nebuloase epicuriene, filosofia nu exista pe teritoriul roman. Cicero stoicul, Lucrețiu epicurianul vor umple această perioadă. -3- Departe de Epicur, epicurismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ar coincide la infinit... Pentru a demonstra acest lucru, Lucrețiu postulează clinamenul, așa cum Kant va recurge la postulatele rațiunii pure practice: ca un argument necesar, a priori, pentru a justifica posibilul, deci realul, are loc o declinație. Cum? în mod insesizabil, ușor, imperceptibil. Să nu ne imaginăm vreun unghi drept, precis, casant, nu, ci un suflu, un capriciu deci, fără altă rațiune decât natura însăși a atomilor: se constată existența în ei a forței de greutate, desigur, dar și a unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]