177 matches
-
abraziva ei umbră de disperare și, de aceea, foarte confundabilă cu nimicul? Dacă, o fracțiune de secundă înaintea disperării, înțelegerea că omul e ținta unei înverșunări a Firii îl face să se simtă alesul ei și, de aceea, absolvit de insignifianță, cumva pe măsura Ei, egal, sau fie doar și eligibil ca egal? Admițând că moartea e mare, cât de mic poate fi cel ce-i cuprinde măreția indiferent ca o cutie de insectar, privind-o fără ecrane protectoare cum dă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sau nu de servitute; numai ea știa ce gol îți strecoară în suflet libertatea... "Vrei o cafea?" i-ar fi propus din ce în ce mai rarului musafir spectral, încântată de vizita lui ca de aceea a unei comete venite s-o izbăvească de insignifianță. "Cu apă de-asta de mare, de-a noastră", ar mai fi adăugat, ca-ntre vecini. Căci nu abandonase complet credința în virtuțile compromisului; a-ncerca să desparți, fie și numai cu gândul, apa proaspătă și cea stătută din vasele
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de lemn, oricât ar fi de dichisită, să joace rolul de destin. Mi se părea că întreg satul trăia într-o înfricoșătoare lipsă de complicații, că trăia, prin superstiții și Dumnezeu, nu doar într-o învoială gheboasă cu propria-i insignifianță, ci și într-o lingușitoare complicitate cu pământul - de fapt, într-o arogantă slugărnicie în fața destinului, nu doar primind ca pe ceva inevitabil orice moarte, ci de-a dreptul cerând-o stăruitor. În sat se spunea: „Der Himmel läuft“ ștextual
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
reproduci pe ecran toate aceste triumfuri ? Nu prea ai ce să faci. Sînt un mare fan al cărții, dar ar fi nerezonabil din partea mea să le reproșez cineaștilor regizorului Joe Wright și scenaristului Christopher Hampton că au subțiat pînă la insignifianță sofisticatul metadiscurs al lui McEwan, rămînînd cu tradiționala combinație de dragoste și război. Nu văd nici o rușine în asta. Problema filmului Atonement (tradus Remușcare) nu e că nu se ridică la înălțimea romanului, ci că nu se ridică la înălțimea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Grandiosul vocației eroice solicită o bună încadrare contextuală. Ordi- nul de mărime corespunzător îl conferă contextul unei tiranii autentice, formă de exacerbare a rolului unui individ în economia statului, sau chiar de creștere a Statului prin minimalizarea individului redus la insignifianța unei erori birocratice cum se întâmplă în Procesul sau în Castelul lui Kafka. Adaptarea ordinului de mărime opune în mod adec- vat caracterului instituțional al tiraniei ca ex- creștere a puterii în raport cu cetățeanul considerabil diminuat sub raportul drepturilor și libertăților
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
fără dispozitivul mediatic în măsură să amplifice litera ei, și anume ziarul de opoziție, Răcnetul Carpaților, condus de opozantul Nae Cațavencu. De remarcat rolul simbolic pe care-l joacă zgomotul dicteului politic în întreaga operă a lui Caragiale. Minimal până la insignifianță în ordinea existenței urbei provinciale, cetățeanul turmentat reprezintă însă vehiculul esențial al celeilalte minime, scrisoarea de amor. El o găsește, îi este furată, o regăsește și o înapoiază „adrisantului”. Conținutul ei nu-l preocupă, nici posibilitatea de a specula valoarea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
vechi aparat de radio, vestea cea mare. Care însă nu vine... Nivelul apelor crește și într-o noapte eroul se trezește din somn simțind cum întreaga casă, smulsă de puhoaie din temelii, se leagănă ca o barcă (arcă). În smerenia insignifianței sale fusese ales să fie un al doilea Noe. * Ciudatul V.M. pretinde că a inventat o nouă specie de proză, „pentru mileniul trei”, cum se zice acum, pentru cetățeanul turmentat de audio-vizual și de calculatoare, fără timp de lectură. „Ni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
-i «dea de băut» în speranța unei vorbe de încurajare, constata repede că se înșelase amarnic. Filistina «generozitate» interesată provoca până la un prag insuportabil sporirea vehemenței critice a lui G. Mărgărit, revelația «nimicului» absolut al naivului conviv, al totalei sale insignifianțe. Labiș a înțeles că, dacă nu accepta acest examen incomod, dacă fuge biruit de spaimă în fața iureșului de negații sentențioase emise de G. Mărgărit, nu va avea niciodată prilejul să se împărtășească din binefacerile unui veritabil climat de exigență și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o tentație irezistibilă mă face să-mi întorc privirea spre cripta abia inaugurată. Atunci chipul îmi îngheață precum cel al soției lui Lot. Văd cum la margine de mormânt a rămas doar prietenul meu îngenunchiat la țărmul morții. Și înțeleg insignifianța ajutorului pe care am încercat să il ofer, imposibilitatea mea de a-l determina să nu mai sufere în anii ce vor urma, neputința-mi de a grăbi și scurta procesul cicatrizării leziunii sufletești ce l-a afectat covârșitor. Și
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
stările de graniță ale conștiinței personale cum ar fi somnul ori coma. Fundamentala pildă și lecție pe care istoria lumii ne-o dăruiește este, așa cum adesea se evocă fără suficientă aprofundare cutremurantă, că tot ce este uman, de la grandoare până la insignifianță, se află sub zodia sfârșitului. Mai mult, extinzând relativitatea părților constituiente ale istoriei umane la întregul ei, această învățătură a parcursului lumii ne duce cu gândul la probabilitatea ca însuși un astfel de parcurs să fie finit, ca însăși lumea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
să mai acționeze „Brigăzile roșii”, care au sfidat și au umilit poliția din Peninsulă și pe cea din alte țări? Mă mai gîndesc acum și la prețul mic pe care îl dau împrejurările vieții oamenilor mari! Ce să zic de insignifianța noastră, a celor „de rînd”: mă sperie de-a dreptul, și aproape îmi anulează orice elan... politic! „Sporește în sufletul meu puterea” (Ps. 137). Am nevoie, căci mă cumpănesc rău. Am ajuns eu însumi să mă îndoiesc de mine și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se rostogolește iarăși în văile umbrite de anxietăți. Nu stau prea mult și reiau urcușul. Astfel, viața mi se cheltuie între opinteli și căderi. Anii nu-mi aduc împliniri. În mare parte, realizările mele sînt niște simulacre, de a căror insignifianță sînt pe deplin conștient. Ce-i mai grav, ca toți inșii care privesc prea mult în ei înșiși, am devenit abulic. Aș fi putut barem să-mi exploatez literar aprehensiunile și nervii iscați de conflicte. Mi-a fost lene și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aparent scorțoasă. S-a Întâmplat să-l Întâlnesc, cândva, chiar În ziua când urma să iau un premiu literar și am profitat de ocazie pentru a-l invita printre cei cu care urma să dilatăm, la un pahar de vin, insignifianța evenimentului. A acceptat prompt și cu vădită plăcere. Aveam să-i dau, cu acel prilej, și unele pagini „neoficiale”, despre care discutasem deja și care Îl interesau cu deosebire. Textele proveneau de la Comunitatea Evreilor și vizau proaspătul scandal provocat de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
potențate În schimbul energetic dintre senzorialitate și veghea constantă a lucidității. „Marea acuitate a universului senzorial”, cum spune Raicu, are În vedere senzorialitatea „inteligent filtrată, cu totul și cu totul alta decât cea vag vibratilă, cețoasă și vaporoasă, aproape caricaturală În insignifianța ei, caracteristică unui Întins sector al literaturii zise feminine”. Balansul Înșelător apatic al așteptării este și pândă răbdătoare În scrutarea proximității și precarităților ei, a penibilității gregare, a umbrelor dinăuntrul și din afara personajelor. Sunt caracteristici vizibile În toate cărțile autoarei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
prozatorului, natura raporturilor sale cu experiența nemijlocită a existenței și cu literatura, cultura universală, în fine, configurarea conștiinței de scriitor sunt investigate în tușe rapide, aerate, fără detalieri fastidioase, dar cu observații revelatoare și convingătoare. Interesante sunt glosările despre „complexul insignifianței”, esențial pentru o întreagă familie de personaje ale lui Preda, dar, în general, subestimat ori ignorat de comentatori. Un întreg capitol detaliază chestiunea feminității și a relațiilor erotice în opera scriitorului, un altul (intitulat În numele Tatălui) dezbate relația naratorului/personajului
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
aici „obiectele naturale”, profunde, revin, dar pentru a alcătui un decor rece, esențial, minimal, schițat din tușe rapide. În fond, dacă ceea ce face tezaurul literaturii Noului roman și, mai departe, a școlii de la Minuit, sînt obiectele radiografiate În paradoxala lor insignifianță a căror sumă naște un sens minimal, dar suficient, la Marie Redonnet obiectele aproape nu există, tocmai pentru a Înlătura orice efect de perspectivă, orice anamorfoză, orice sugestie a manifestării unei voințe de putere a literaturii. Psihologia, blamată acolo, revine
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pildă, Mobie-Diq și Whoroscope-ul irlandezului), la marea Sise, la fortul Rore, la City Sise: utopiile redonnetiene Își găsesc cu greu un nume, iar acesta are o existență atît de fragilă Încît, departe de a identifica o referință, o aruncă În insignifianță. Deși În ultimele cărți exigența anomiei este slăbită, cu greu acestea pot fi considerate reflexe de realitate istorică, cu greu porțiuni din textele lor acceptă iradierea istoriei, astfel că povestea, deși programatic minimalizată prin viteza derulării, capătă o individualitate remarcabilă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cu duioșii retezate spartan, doldora de cultură generală de concursuri televizate, născut la Buenos Aires: “subiect Încercat. SÎnge rece, rigoare, pregătire superioară, incapabil de cea mai mică emoție”. El nu numai că nu sucombă În fața realității, dar ea, realitatea, În exercițiul insignifianței ei, reprodus abuziv, Își Întărește combatantul și-l protejează. Ciprian Mihali a scris o teză de doctorat despre cotidian pe care ar trebui s-o citească toți cei interesați de literatura aceasta, uneori minimalistă (În scriitură, În subiect, etc.), a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pot fi situate, în poziții mereu ascendente, pe o scară valorică imaginară care ar duce de la formula prozei populare sentimental-„pilduitoare” la formula, de mare rafinament, care exaltă intimitatea, cotidianul prozaic și derizoriul, trimițând la semnificații esențiale descoperite îndărătul aparentei insignifianțe a momentului trăit. Cu mijloace și procedări deja acreditate drept caracteristice prozei sale, C. a dat, în Bătălia pentru roze (1992), o transcriere literară plauzibilă a tumultului primelor săptămâni de după evenimentele din decembrie 1989, observat într-un mare oraș (Clujul
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
sărăciei"61 un tip de roman care implică o scriitură epurată intenționat de mijloace literare. Sunt, de pildă, ficțiunile lui Pierre Michon (Vies minuscules) despre viețile mărunte ale unor fermieri sau poștași, eșuate de la început, nu prin înfrângere, ci prin insignifianța traseului de viață în care se angajează. Față de această lipsă de semnificație a biografiei, orice stilizare ar fi emfatică, și prin exces, și prin deficit: Compagnon vorbește de căutarea unei scriituri care încearcă să se desfacă de orice ostentație, chiar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
filatelist; nicio calitate estetică a pieselor de colecție, nicio proprietate perceptibilă a lor nu îi trezește în mod direct admirația. Asta se vede și în povestirea lui Voiculescu. În punctul ei culminant, această dramă filatelică relatează recăderea obiectului prețios în insignifianță. Capul de bour se pierde pentru câteva momente, lipit de fundul unei farfurii, ca o banală bucată de hârtie. O "scârbă de hârtiuță", spune generalul, reamintind natura reală a acestei valori. Pentru că diferența dintre sărăcie și bogăție e numai provizorie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de nuanțe și de valori. Tot așa, romanticii care proiectează o resursă productivă în universul posesiei și al colecționării se confruntă nu numai cu multiplicitatea obiectelor pe care le dețin (vestigii, opere, fragmente, ziceri populare), dar și cu dezordinea sau insignifianța lor. Șansa de a deține dintr-o dată un patrimoniu de mare valoare se plătește prin neliniștea trăită în fața puzderiei de obiecte. Și dacă sentimentele din gama negativă revin constant în exprimarea admirației în regimul monumentalității, asta se datorează acestui strâns
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în formularea unor criterii de control care să permită măcar delimitarea interpretării de uz. Astfel, impulsurile interpretative trebuie controlate/confirmate de o coerență internă a textului (prin identificarea izotopiilor semantice constante) și să fie reductibile la criteriul de economie (ignorarea insignifianței). Prin urmare, fără a avea virtualmente limite, textul își conține totuși propria intenție (intentio operis), independentă de cele ale autorului și lectorului, dimensiune care indică prima suprainterpretarea. Eco nu susține că ar fi niște criterii forte, ele nu substituie o
Prima poruncă a textului: Nu suprainterpreta! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12597_a_13922]
-
acasă/ uita ce-nseamnă sîrgul gurii"; dușmănia dintre Brăila și Galațiul natal oglindită în situația vînzătorului de semințe de Brăila pe strada principală din Galați etc. De multe ori însă efectul e ratat prin disproporția dintre amploarea concluziei (moralei) și insignifianța evenimentului care o declanșează. Lumea de la Dunăre, undeva între spațiul rural și cel urban, se arată prin cîteva locuri privilegiate: ceainăria de pe strada Frumoasă colț cu strada Tecuci, un colț de stradă pe lîngă farmacia Troia, malul fluviului, grădina bunicului
Culise și ironii by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16610_a_17935]
-
Sofia! N-ar fi de mirare ca în 2003 cabinetul Adrian Năstase să ia decizii răsunătoare și în legătură cu necesitatea curățării cu furtunul a statuii lui Eminescu din fața Ateneului sau referitoare la donarea câte unui semn de carte fiecărei biblioteci județene. Insignifianța preocupărilor celor care iau decizii în domeniul culturii este dezolantă. Și este și indecentă, dacă o raportăm la anvergura afacerilor proprii ale unora dintre ei.
Improvizație legislativă în cultură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14300_a_15625]