3,685 matches
-
că o personalitate de primă mărime. Obiectivitatea scrupuloasa și temeinică informație este, aici, o trăsătură fundamentală. Domnia sa și-a ales, de un deceniu, ca obiect al investigațiilor sale laborioase, perioada celui de-al doilea război mondial și primii ani ai instaurării regimului politic comunist în țara noastră. Cartea precedentă a dsale, din 1996, Guvernarea Rădescu (pe care am comentat-o aici) e un lăudabil exemplu de analiză multidimensionala a unui moment istoric crucial, folosind, pentru a ajunge la rezultate deplin creditabile
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
ori scriitori, Regele României, Basarabia și Bucovina de Nord - pentru a da exemplele cele mai curente - au fost oficial loviți de non-realitate în perioada dominației comuniste din România, în ciuda faptului că nimeni nu se îndoia de existența lor reală. Pretenția instaurării prin limbaj - curentă în Mesopotamia ori în Chină imperiala din secolele V-VIII - s-a putut naște din nou în Europa secolului al XX-lea". Formalizant întrucîtva, dar nu fără o justificare intrinseca, M. Zamfir socotește că prăbușirea comunismului a
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
Târgșor. 5. Recunoașteri ale activității anticomuniste Informatorul l-a întrebat ce fel de om e Roșca, la care a) Cartea „Moara lui Kalusek”, care arată fața Șandru a spus: E un om foarte bun și a avut o comunismului în timpul instaurării lui în România, a comportare frumoasă în pușcărie. fost publicată la marea Editură Curtea Veche din In ziua de 18.05.1955 ,vol. I, pag. 115, București prin grija prestigiosului Institut de informatorul „Rădulescu Eliade” îl întreabă pe Investigare a
Victor Roşca. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Elena Roşca () [Corola-journal/Journalistic/87_a_85]
-
nașterea națiunii", fie prin dobândirea independenței statale (față de fostele puteri coloniale, precum în cazul SUA, cu Independence Day, de vechile imperii sau oricare altă entitate), fie prin actul desăvârșirii unificării național-teritoriale. Nu de puține ori este vorba de cinstirea (comemorarea) instaurării unui sistem politic cu care statul se identifică, precum prestarea jurământului primului suveran, proclamarea Republicii, adoptarea unei Constituții etc. Articol scris de profesor Mircea Duțu, Universitatea Ecologică Din această perspectivă, România a cunoscut, în istoria sa, până în 1989, experiențele unei
Cu ce zile a concurat 1 Decembrie ca să ajungă sărbătoare naţională () [Corola-journal/Journalistic/24344_a_25669]
-
România a cunoscut, în istoria sa, până în 1989, experiențele unei zile naționale care marca data depunerii jurământului primului suveran străin (10 mai 1866, 10 mai 1881), proclamării republicii (30 decembrie) ori cea a producerii unui eveniment considerat ca decisiv pentru instaurarea unui regim politic (23 august 1944). Pentru prima dată însă, prin „1 Decembrie” se comemorează „nașterea națiunii” sub forma României Mari, ca punct culminant al procesului de unificare, modernizare și neatârnare a statului român. Deși într-un context controversat și
Cu ce zile a concurat 1 Decembrie ca să ajungă sărbătoare naţională () [Corola-journal/Journalistic/24344_a_25669]
-
Petru Vaida Conceptul de modernitate poate avea două sensuri principale: unul se referă la o epocă precisă, care începe, după Adorno, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, marcat din punct de vedere social și economic de instaurarea capitalismului matur. Nu acest sens al modernității constituie însă principala preocupare a lui Adorno, așa cum se concretizează în textele aferente din Ästhetische Theorie, ci sensul definit încă de Baudelaire, „primul care a articulat teoretic modernitatea”. Modernitatea, scria Baudelaire, este „tranzitoriul
Adorno, Baudelaire și modernitatea by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/2400_a_3725]
-
veni multora înainte de a se gîndi la variantele cele mai nenorocite, violența fiind una dintre ele." v Dar, pe de altă parte, în clipa în care posibilitatea unei noi mineriade a căpătat amploare, ziarele au reacționat net, avertizînd asupra pericolului instaurării haosului și a dictaturii în România. v Pînă în ultimul moment Cronicarul a nădăjduit că nu se va ajunge la violență, ca România va conta mai mult decît aventurismul de moment al celor care văd în violență rezolvarea problemelor lor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18174_a_19499]
-
face, au omis să-i întrebe pe împilătorii iliescieni de sănătate. În iresponsabilitatea lor funciară, isi imaginau că a conduce o țară nu e cu nimic mai complicat decât a te autoproclama șef peste cine știe ce fundații ce toaca banii în numele instaurării unei democrații de turtă dulce. Oamenii lui Constantinescu au compromis până și munca unor ONG-isti onești și capabili. Fragilitatea proiectului politic al regimului Constantinescu e întrecuta doar de stângăcia cu care e pus în aplicare. Din lecția iliesciană, dl
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18192_a_19517]
-
bănuit în acel cătun, necunoscutul Crăsani, o așezare pierdută în câmpia ialomițeană, între Balaciu, Lehliu și Slobozia. De la un moment dat acel umil loc geografic capătă semnificații extinse: lumea românească a Câmpiei, Crăsani fiind epicentrul unei mitologii siluite, compromise odată cu instaurarea ideologiei și puterii comuniste. Lucrarea istoriei păgâne asupra așezării și vieții oamenilor este inexorabilă. Încă din 1949 se petrec lucruri nemaiauzite, terifiante în această rezervație umană, un poligon de testare. Lucrători de securitate, informatori, activiști, apar la rampă ca semn
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
Muntenia și Moldova și cenzura din Transilvania, unde autoritățile se străduiau înainte de toate să reprime afirmarea cauzei naționale a românilor (situație prelungită până în 1918). în secolul douăzeci, prima manifestare brutală a dorinței de a controla presa se manifestă în contextul instaurării dictaturii lui Carol al II-lea și, în continuare, în acela al ascensiunii extremei drepte. Adrian Marino menționează, pe bună dreptate, această formă de autoritarism ca pe o lovitură gravă dată libertății de exprimare, dar face greșeala de-a o
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
autoritarism ca pe o lovitură gravă dată libertății de exprimare, dar face greșeala de-a o situa într-un raport de continuitate cu teroarea ideologică din anii comunismului: "Lovitura de grație dată libertății presei, prin interzicerea masivă de publicații și instaurarea drastică a cenzurii, este opera regimurilor autoritare, dictatoriale, totalitare din România. Mai întâi regalist, apoi fascist, apoi comunist, începând din deceniul patru, până la 22 decembrie 1989." Deși introduce ulterior unele nuanțări, exegetul lasă totuși să se înțeleagă că se poate
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
unele nuanțări, exegetul lasă totuși să se înțeleagă că se poate vorbi de o epocă omogenă din istoria cenzurii, și anume aceea care începe în deceniul patru și ia sfârșit la 22 decembrie 1989! Alienarea culturii românești în realitate, odată cu instaurarea comunismului în România, în anii de după cel de-al doilea război mondial, cenzura devine cu totul și cu totul altceva decât a fost vreodată în întreaga istorie a țării. Se instituie, de fapt, un control absolut și asfixiant asupra oricărui
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
un interviu televizat lui Paul Ricoeur în care s-a discutat și despre Mircea Eliade. Prin intermediul Asociației EURO-CULTURE, încerc să ajut publicul din România la înțelegerea unor concepte și principii - politice, juridice, etice sau filosofice - care sînt necesare transformării mentalității, instaurării democrației, a societății civile și a unui stat de drept: "schimbarea la față a României". Fără asumarea lucidă și responsabilă a trecutului (memorie) și a istoriei (justiție, adevăr și dreptate), trecutul nu va trece și va fi dificil să găsim
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
ei, în frunte cu Iuliu Maniu, era revoltată. Dar regele își vedea de treburile (afacerile) lui (a fost negreșit cel mai corupt om al României acelei vremi), în timp ce situația internă și externă a țării se complica foarte. A venit după instaurarea, în 1938, a dictaturii regale, teribilul an, anul 1940, cînd România a trebuit să suporte dureroasele rapturi teritoriale, pierzînd Basarabia și Bucovina de nord, nordul Ardealului și Cadrilaterul. La 6 septembrie 1940 regele Carol al doilea e silit de Ion
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
asupra grupării, aparținând lui Petru Poantă (Cercul Literar de la Sibiu, Cluj, Ed. Clusium, 1997), se referea doar la activitatea publică a Cercului, de la înființare și până la încetarea funcționării lui. Dar existența Cercului Literar de la Sibiu nu ia sfârșit atunci când, odată cu instaurarea regimului comunist, componenții lui se despart, ci continuă și după aceea, chiar dacă neoficial. Prin urmare, nici contribuția Cercului Literar nu poate fi redusă la susținerea principiilor criticii lovinesciene și resurecția baladei. Pentru a releva în mod adecvat rolul fecund pe
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
sub care sînt livrate. Conștient că amnezia e un factor nociv, care aduce servicii impostorilor și abuzivilor, Cassian Maria Spiridon nu pierde din vedere proletcultismul, acea încununare a mistificării la care puterea comunistă a supus cultura. La puțin timp după instaurarea comunismului, manualele școlare au fost "purificate", anexate noii ideologii "infailibile". A. Toma, autor și al Imnului R.P.R., constituie un caz emblematic, întrucît bardul "a fost considerat, în epocă, cel puțin egalul lui Eminescu, dacă nu superior lui". Nu e omisă
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
că urmărește tronul. După două zile de tratative încordate, la 8 iunie 1930 Parlamentul îl proclamă rege. Va fi o domnie de un deceniu aventuroasă și plină de riscuri. Camarila din jurul regelui fiind mai puternică decît guvernele, regele urmărind, metodic, instaurarea unei conduceri de autoritate personală, pe care nu o va realiza decît în februarie 1938. Acest cel mai corupt om din țară (la care se adaugă corupția Camarilei) era, incontestabil, un om inteligent și cultivat. Încă în 1921, cînd era
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
asupra unor fapte extrem de clare. Aruncarea în "relativ" înseamnă în acest caz aruncarea în "derizoriu". Este de fapt un îndemn la uitare, o uitare care să... capete. Ar fi destul de interesant să ne amintim cîte "uitări" s-au petrecut după instaurarea dictaturii comuniste în România pentru a vedea cum ele s-au repetat după 1989. Este dificil să le enumerăm pe toate însă este destul de ușor să le găsim corespondentul în anii apropiați. S-a uitat destul de repede că moneda națională
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
orice fel, intelectuală, literară, religioasă drept singurul mod decent de expresie, certitudinea înțepenită și credința fiind căi de închidere a sensibilității și inteligenței. Pentru Pessoa, contradicția e o terapeutică a eliberării. Fragmentele se referă la realitățile politice contemporane poetului, la instaurarea dictaturii lui Oliveira Salazar îîn 1932, la aberația bolșevică, persecuția Masoneriei în Portugalia sau la regia tutunului. Sunt tot atâtea pretexte obiective de dezvoltare a unor raționamente analitice foarte subtile ce aduc în discuție principii generale de politică, economie și
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
aprinzînd lumînări. Prezentînd Piața Universității ca un pandemonium, dl. Răzvan Theodorescu ni se recomandă din nou ca un libertin cinic, care se joacă cu vorbele. Stilul spectacolului d-sale e postideologic, iar beneficiul d-sale s-a conturat îndată după instaurarea la putere a lui Ion Iliescu, care nu putea numi în fruntea Radioteleviziunii decît un om de încredere.
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
un fel de electricitate care exprimă tot un elan liric. Geo Dumitrescu are mai mult spirit critic decât talent și, în consecință, își folosește spiritul critic pentru a face poezie. Poet și propagandist Intrat în dizgrație la scurtă vreme după instaurarea regimului comunist și obligat de împrejurări să nu publice nimic aproape douăzeci de ani, Geo Dumitrescu ni se înfățișează destul de mult schimbat în deceniul șapte, când revine în viața literară. Exploatându-și experiența pe care o are în practicarea poeziei
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
și acesta, de atîtea ori blamat!). A vorbit la Casa Românească în fața unui public de vîrstă matură (mulți, cu părul alb), foști deținuți politici, alese personalități ale (ceea ce se numea altădată) exilul românesc din Franța, cei care au militat pentru instaurarea libertății și a democrației în România. Printre aceștia însă, prea puțini tineri. Tinerii ce studiază sau se găsesc la Paris; tinerii post-1989 - cei care, cu ocazia coktail-urilor, umplu încăperile elegante ale Ambasadei României și se adună în jurul meselor încărcate de
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
și a avut parte de o conjunctură extrem de favorabilă: depresiunea crizei economice. Și, astfel, cei patru ani de guvernare tătărăsciană au rămas cunoscuți drept cei mai înfloritori economic din întreg interbelicul. Dar regele nu renunțase la vechiul său proiect al instaurării propriei sale dictaturi, mai ales cînd, în Europa, acest model era funcțional, nu numai în Germania și Italia, dar și în Polonia, Iugoslavia, Ungaria, Turcia. Așa că spre finele lui 1937, venind sfîrșitul guvernării de patru ani a guvernului său, deși
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
a talibanismului, cum e a tuturor extremismelor. Incultura e o trăsătură de bază a nazismului, a comunismului sau a fundamentalismului islamic. în punctul de plecare, aceste totalitarisme neagă culturii două rosturi esențiale: libertatea și diversitatea. Aculturalismul taliban nu admite, o dată cu instaurarea unei cenzuri draconice (toate regimurile totalitare s-au închinat zeului cenzurii), nici o abatere sau excepție de la o normă unică în cultură. De la lungimea bărbii (obligatorii!) la bărbați pînă la culoarea chadri-ului (vălului) la femei, totul e reglementat. Nerespectarea se pedepsește
Caliban și Taliban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15836_a_17161]
-
în ultimile patru milenii, cultura europeană ar fi suferit cinci sau șase procese de refulare și de întoarcere a refulatului. Primul, în urma înlocuirii vieții de tip neolitic cu un mod de viață agricol, ultimul, în secolul al XIX-lea, odată cu instaurarea gîndirii pozitiviste, a cărei atenuare se manifestă prin atitudinea postmodernă (un alt studiu, interesant, se ocupă, sintetic, de fenomenul postmodern în cultura română). Sigur, teoria aceasta poate părea cu ușurință o speculație savantă, mai ales că vine dinspre psihoistorie, disciplină
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]