594,080 matches
-
că, în postură de senator PSD, și-a exprimat dorința de-a depune mărturie, la Haga, în favoarea fostului lider de la Belgrad), încă neîncheiată, o prioritate a politicii românești de "apărare" națională: "A fost o mare iluzie aceea că după 1965 instituțiile culturale vor fi reorientate și scăpate de balastul lor nefast, adică de un personal adesea incompetent și nechemat, dar care își îndeplinea funcția de a bloca accesul valahilor în instituțiile culturale centrale. Sub Ceaușescu s-a început și s-a
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
națională: "A fost o mare iluzie aceea că după 1965 instituțiile culturale vor fi reorientate și scăpate de balastul lor nefast, adică de un personal adesea incompetent și nechemat, dar care își îndeplinea funcția de a bloca accesul valahilor în instituțiile culturale centrale. Sub Ceaușescu s-a început și s-a relizat pînă la un punct purificarea ministerelor militare de alogeni, de moscoviți, de agenți ai unor interese străine. Celelalte instituții ale aparatului de stat au trăit doar trecător și fără
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
care își îndeplinea funcția de a bloca accesul valahilor în instituțiile culturale centrale. Sub Ceaușescu s-a început și s-a relizat pînă la un punct purificarea ministerelor militare de alogeni, de moscoviți, de agenți ai unor interese străine. Celelalte instituții ale aparatului de stat au trăit doar trecător și fără eficiență febra schimbărilor presupuse a fi inevitabile. Sub acoperișul unei declarații de independență față de Moscova, ca unic centru de îndrumare și control al comunismului mondial, Bucureștii au început o operă
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
moscovite și-ar fi găsit adăpost sub aripa Europei libere, în speță a redacției pariziene a postului de radio, conduse de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, post și el, la rîndu-i, cu finalități asasine în planul culturii românești: "Rămași în instituții, vechii combatanți ai Kominternului și-au schimbat doar orientarea: fideli altădată Moscovei, ei au devenit fideli, după 1965, Occidentului și mai ales Parisului. Și într-un caz și în altul erau aceiași, conservîndu-și funcțiile și prelungind holocaustul culturii române". (Va
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
Ioana Pârvulescu Privire în grădina vecinului Drumul spre redacția noastră trece prin dreptul Academiei. Uneori trebuie să ocolești cîte o baltă imensă ca să treci de intrarea în venerabila instituție, alteori trebuie să eviți o mașină care blochează trotuarul așteptînd să prindă o pauză în fluxul Căii Victoriei. Șoferi blazați stau și așteaptă, lîngă peluză, citind ziare și reviste deloc academice. în general, dacă nu e vreo aniversare la care
Actualitatea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15428_a_16753]
-
formă (de la alb-negru la color) și de fond, s-au produs și câteva CD-uri. Semnele, așadar, sunt bune. Evenimentul editorial pe care-l voi lua ca pretext se numește Simpozion Anatol Vieru 1999, proaspăt ieșit de sub tipar. O altă instituție muzicală pare a se dezmorți și relua producerea de CD-uri cu muzică românească contemporană: Electrecord. Cele două discuri-desant pe care le am în vedere sunt portrete componistice ale unor autori consacrați: Octavian Nemescu și Doina Rotaru. întrebarea pe care
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
adunat procese peste procese, și care nu are nici pe departe anvergura lui Capone, nu e chemat să explice cum se plimbă banii și cum se cheltuiesc ei în partidul lui. Hlizeala despre care aminteam nu trebuie să atingă și instituțiile statului, care au datoria să intervină în asemenea cazuri, nu să facă haz de insultele pe care și le adresează CVT și foștii săi acoliți.
Scandalul și penalul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15463_a_16788]
-
cîțiva ani de la ediția americană s-ar cuveni apreciată ca atare. E cu atît mai ciudat faptul că ea trece neobservată. Ca filolog, te pot interesa în cartea lui Searle ipotezele despre natura și funcția limbii, înțeleasă și descrisă ca instituție socială, sau implicațiile tezelor sale privind relația realitate - reprezentare într-un domeniu ca teoria literaturii. În mod evident însă, deschiderile oferite de discursul lui Searle sînt mult mai largi - limba, reprezentările și raportul lor cu realitatea sînt constante ale discursului
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
și infinit de multe sisteme posibile de reprezentare adecvată a acesteia; există o realitate socială, fapte sociale, ca vînarea unui leu de către hiene, iar unele dintre faptele sociale devin, prin atribuirea de funcții-statut obiectelor, prin ceea ce Searle numește intenționalitatea colectivă, instituții sociale, așa cum sînt dolarii americani. Ierarhia de fapte, de la cele brute, la cele instituționale, taxonomia pe care o stabilește Searle e, evident, mult mai complicată - ea presupune șapte niveluri succesive; Searle elaborează o adevărată ontologie a instituțiilor sociale. Fundamental și
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
numește intenționalitatea colectivă, instituții sociale, așa cum sînt dolarii americani. Ierarhia de fapte, de la cele brute, la cele instituționale, taxonomia pe care o stabilește Searle e, evident, mult mai complicată - ea presupune șapte niveluri succesive; Searle elaborează o adevărată ontologie a instituțiilor sociale. Fundamental și parțial constitutiv în trecerea către instituțiile sociale e limbajul, precondiție a socialității prin caracterul său simbolic. "Rezumatul" acesta, mult prea "esențial", nu ratează doar idei fundamentale ale cărții, ci și savuroase exemple, de o deosebită plasticitate. Cititorul
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
Ierarhia de fapte, de la cele brute, la cele instituționale, taxonomia pe care o stabilește Searle e, evident, mult mai complicată - ea presupune șapte niveluri succesive; Searle elaborează o adevărată ontologie a instituțiilor sociale. Fundamental și parțial constitutiv în trecerea către instituțiile sociale e limbajul, precondiție a socialității prin caracterul său simbolic. "Rezumatul" acesta, mult prea "esențial", nu ratează doar idei fundamentale ale cărții, ci și savuroase exemple, de o deosebită plasticitate. Cititorul trebuie să le descopere. John R. Searle - Realitatea ca
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
vrea militari, diplomați și spioni maghiari" N-am remarcat, din păcate, nici un articol care să ia în serios această propunere și să îi examineze implicațiile pozitive. Cea mai consistentă ar fi aceea de sporire a implicării minorității maghiare în activitatea instituțiilor statului. Cea de-a doua, nu mai puțin importantă, ar fi de creștere a încrederii reciproce între majoritate și minoritate. Cea de-a treia, poate cea mai importantă, ar fi că astfel reprezentanții extremismului românesc - gen PRM - și cei ai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
Ion Creangă, cel care a pus într-o formă simplă și cuceritoare chipul viu al principelui în concordanță cu modernizarea societății românești promovată de mai mulți oameni politici ai timpului în consonanță cu ideile europene. Dincolo de reforme și întemeierea unor instituții fundamentale unui stat modern, Cuza a fost prezentat în principal ca un om ce și-a câștigat popularitatea prin practicarea unei reale democrații, atât cât putea fi ea înțeleasă la acea dată, prin supunerea consecventă față de lege și corectitudine.Așa cum
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
Catrinel Popa Născut la 11 ianuarie 1941, Wolf Lepenies este profesor de sociologie la Freie Universität din Berlin și membru corespondent al cîtorva prestigioase instituții academice din Europa și Statele Unite. Printre scrierile sale se numără Melancholie und Gesellschaft (1969), Das Ende der Naturgeschichte (1976) și Die drei Kulturen (1985). Pentru o lucrare mai recentă despre Sainte-Beuve i s-a decernat premiul Joseph Breitbach, cea mai
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
Wolf Lepenies este totodată unul dintre puținii intelectuali occidentali care au avut curajul să se implice efectiv în problemele de politică instituțională și culturală ale țărilor din fostul lagăr socialist. Astfel, a contribuit la fondarea în acest spațiu a unor instituții de talie europeană, ca de pildă Collegium Budapest, în Ungaria, New Europe College în România, Bibliotheca Classica în Rusia ș.a.m.d. Experiența acumulată în decursul acestor "expediții" l-a condus la o înțelegere mai profundă a contextului sud-est-european, inclusiv
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
știu să te flateze chiar atunci cînd te critică: sub masca autoironiei, interlocutorul meu încerca să mă avertizeze că mai am încă multe de învățat despre istoria Ungariei și a vecinilor săi înainte de a mă angaja în aventura întemeierii de instituții. La Budapesta am avut și alte întrevederi în care umorul și ironia au jucat un rol mai puțin important. Discutînd cu ministrul Culturii despre ambițiosul meu proiect, am menționat numele colegilor maghiari cu care intenționam să colaborez. Pe măsură ce le nota
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
de Omul recent de H.-R. Patapievici, amplu eseu filosofic publicat la sfârșitul anului trecut la Editura Humanitas. H.-R. Patapievici, inteligență strălucită apărută imediat după 1989, ca un noroc nesperat și, mai ales, nemeritat al culturii române, care prin instituțiile ei de azi încurajează sistematic mediocritatea, s-a afirmat rapid și spectaculos, reușind să devină în numai câțiva ani o vedetă a lumii intelectuale. Ascensiunea lui este mai mult decât îmbucurătoare pentru toți cei care deplâng dobândirea statutului de vedetă
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
anumită parte. Ai ratat asta, devii dușmanul poporului. Asta nu face bine nici minorităților, pentru că ele devin un obiect de negociere, un fel de monedă de schimb pentru dobîndirea unui dosar bun. Există și o idolatrie a clerului și a instituției bisericești, cu care, de asemenea se războiește Horia Patapievici. O idolatrie a dihotomiei stînga-dreapta și așa mai departe. Prin urmare, tot ceea ce este de obicei gata făcut în discursul nostru intelectual e aici pus în cauză, inclusiv idolatrizarea modernității înseși
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
Nu fiindcă în 2001 ar fi fost importate din cale-afară de multe filme bune și foarte bune. Sîntem mult sub un flux mediu în acest sens. Prea puține dintre peliculele de vîrf aduse la festivaluri, gale sau zile festive - grație instituțiilor culturale de pe lîngă ambasade - sînt reținute spre difuzare pentru publicul larg: 2 filme franceze, un film italian, 4 britanice, nici unul finlandez sau maghiar. Descurajarea și handicapul sînt reprezentate de etatismul rețelei de cinematografe - singura din această parte a Europei rămasă
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
împărtășesc împreună cu cîțiva prieteni un fel de jenă față de asemenea locuri la modă printre oamenii de cultură. Cu siguranță că la MȚR se întîmplă multe lucruri interesante, am citit despre efortul regretatului Horia Bernea de a repune pe picioare acestă instituție, cît am apucat să văd din interiorul clădirii respiră bun-gust și e cu totul și cu totul altceva decît muzeele etnografice cu ștergare roșii pe pereți. în același timp și probabil fără vina celor care au gîndit proiectul, MȚR e
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
este al meu". Așa se justifică natural teritorii ocupate prin agresiuni, capturi de război, tezaure, a căror returnare devine inconcevabilă... Scris de o echipă de politologi de la Universitatea Warwick, dicționarul, clasând peste 1500 de articole care tratează concepte de politică, instituții și gânditori din Occident, lumea chineză sau islamică, din "ramuri" recent apărute precum terminologia UE, terminologia de securitate euro-atlantică, economia politică, dreptul votării, feminismul și alte "derivații" care profită din plin de natura interdisciplinară a subiectului, constituie nu doar un
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
că acest lucru este valabil doar în cîteva țări occidentale, deci noi stăm bine! Dacă situația este aceea descrisă, pe scurt, mai sus, și dacă tot există un Minister al Culturii, atunci este firesc să ne întrebăm ce face această instituție pentru a încuraja arta autentică și pentru a descuraja înlocuitorii acesteia. Răspunsul este: zero barat. O!, desigur, există programe, comisii, funcționari, buget, fonduri, bune intenții. Dar rezultatul general rămîne cum am stabilit: zero barat. Scuza noastră cea de toate zilele
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
există un arbore genealogic al corupției de azi cu rădăcini și nume ilustre în anii ceaușismului sau mai devrme. Nu mă refer la acapararea de locuințe, care e tot o față a corupției, ci la cancerul de care sufereau toate instituțiile importante în stat prin sistemul de pile, aranjamente și plocoane de pe vremea cînd Ceaușescu însuși se lăsa mituit cu cadourile pe care le primea la zile festive. În prezent, corupția în România a atins primejdia metastazelor. O descoperi peste tot
Justiția chioară din România by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15566_a_16891]
-
permisiunea de odinioară de a acționa, autoritățile își ieșeau și mai mult din minți și considerau că nu trebuie să mai îngăduie această libertate: de la prima lectură puneau la cale provocări, îi rețineau pe recitatori și comunicau numele acestora la instituțiile de învățământ, pentru că majoritatea dintre noi eram studenți. În institute au fost luate măsurile de rigoare, în general excluderea din facultate. În realitate măsurile punitive, represaliile împotriva noastră erau organizate de comitetul orășenesc al Comsomolului și de comandamentul său operativ
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
pe unul dintre noi, agenții operativi ai Comsomolului ne predau miliției cu procese-verbale fictive, de tulburare a liniștii. Uneori miliția ne pedepsea, mai des însă ne lăsa liberi: nu le plăceau defel milițienii voluntari, cât privește KGB-ul, cu această instituție miliția nu a încetat nici un moment animozitățile. Când a sosit primăvara, m-am străduit, prin cunoștințele mele, activiști de Comsomol, să obțin pentru băieții noștri un club oficial pe lângă un comitet raional de Comsomol. Clubul ni l-au oferit cu
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]