801 matches
-
la slujbele religioase. Trebuie ca pilduirea să plece de la cei chemați a forma caracterele, căci nouă ne trebuie suflete de apostoli, de misionari, de credincioși înflăcărați pătrunși de ce reprezintă ortodoxismul nostru în evoluția umanității, dar mai ales în viața obștească. Instituțiunile noastre în această a 2-a perioadă de activitate vor fi centre de misionarism, nu numai de cultură. Grădinile de copii ale Societății Ortodoxe Națională a Femeilor Române din întreaga țară de la Dorohoi la Severin în număr de 27, și-
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
întreaga țară de la Dorohoi la Severin în număr de 27, și-au îndeplinit rolul, fiind mai frecventate ca oricând. N-am putea îndestul să aducem expresia recunoștinței noastre, inimoaselor comitete filiale și parohiale, ce cu atâta însuflețire se ocupă de instituțiunile noastre, școli și grădini de copii, care grația muncii corpului didactic au ajuns la marele renume ce l-au căpătat. Țin să omagiez pe toate președintele noastre de filiale și parohii căci ele ne-au fost sprijin puternic, muncind toate
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
suprafață intelectuală care au creat dispozițiunile atât de lăudabile ale noului cod au ascultat, desigur, nu numai vocea sentimentală intimă a conștiinței lor, ci și imperativul de crudă realitate a necesității educării și promovării individului, infuzând forțe noi, amplificând vitalitatea instituțiunii familiei, prin ocrotirea femeii. Această necesitate de apărare socială devenise o problemă ce interesa însăși existența națiunii. ș...ț Trebuie să recunoaștem și să aplaudăm efortul rodnic al noii chirurgii sociale pentru ocrotirea statului în general și a femeii și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
măcel mondial și noi morminte copiilor noștri? Putem noi să ne alăturăm crezurilor acelora care, în locul iubirii aproapelui, propovăduiesc ura între cetățeni utili ai aceleiași națiuni? Femei, iată de ce însăși realitatea ne situează pe planul larg al democrației, alături de toate instituțiunile care apără dreptul la viață al celor mulți și care, pătrunse de dreptatea ce trebuie să domnească pe pământ, apără și dreptul femeii la o viață mai bună. Iată de ce Frontul feminin, neîncadrat în nici un partid politic, respectând credințele religioase
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Planul de organizare al școlii a fost elaborat în cele mai mici detalii împreună cu D-nii prof. I. Moldovan, prof. D. Gusti și întregul grup de organizare. Această strânsă colaborare a avut darul de a-i solidariza pe toți membrii cu instituțiunea, fiecare simțindu-se strâns legat de aceasta prin eforturile depuse în comun pentru realizarea ei. Această unitate de grup a ajutat școala să înfrunte cele mai vitrege condițiuni, salvând-o de la desființare, când din cauza influențelor politice a ajuns să fie
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
acest aspect și în raport cu împrejurările prin care am trecut, Asociația noastră și-a desfășurat activitatea adecvată problemelor pe care evenimentele le-au ridicat. Accentul a fost pus - cum era și de așteptat - pe opera de ocrotire și asistență prin diverse instituțiuni și activități încercându-se, totuși, să se țină un echilibru între acestea și activitatea creștină, spirituală și de educație, pentru lumea feminină de toate vârstele și toate categoriile sociale. Din Duh creștin a pornit orice inițiativă și în spirit creștin
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Rusu nr. 13, participarea la luarea de măsuri necesare cazării refugiaților în alte 4 cămine ale Ministerului Muncii și alte 2 cămine ale A.C.T.-ului, precum și în 4 cămine date spre folosința Soc. Române de Cruce Roșie de către alte instituțiuni. III. Crearea unui sistem comun de evidență, în toate activitățile comune intrărilor și ieșirilor refugiaților, precum și organizarea unei fișe speciale sociale. IV. Cercetarea și aplicarea măsurilor de higienă și sănătate în fiecare cămin, precum și mijlocirea procurării efectelor de îmbrăcăminte și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
deveniți cetățeni români, sunt egali înaintea legei, se bucură de tote drepturile cetățenesci și pot fi numiți în funcțiunile publice fără osebire de origine și de religiune"544. În privința organizării cadrului instituțional în Dobrogea, articolul 7 al legii prevede că: "Instituțiunile representative, județene și comunale, se introduc în Dobrogea, după esemplul celor din România, cu singurele deosebiri prevedute prin această lege"545. În privința proprietății imobiliare în Dobrogea, articolul 11 al legii prevedea că: "Până la regularea definitivă a proprietăței și posesiunei imobiliare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Pardin, Periprava, Satu Nou, Știstonea și Sulina 617. Legea de organizarea a Dobrogei, denumită în epocă, pentru importanța ei deosebită "Constituția Dobrogei", a pus bazele administrației moderne în Dobrogea 618. Capitolul IV al legii de organizare a Dobrogei, intitulat " Despre instituțiunile județene și comunale", cuprindea articolele 36-56. Articolul 36 prevedea că "în fiecare județ se înființează câte un consiliu județean, înzestrat cu aceleași atribuțiuni ca în România"619. Articolul 37 al legii prevedea: "consiliul județean se compune din 12 membri din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ne trimite bani, păcură, instrumente (...) toate mesurile luate de administrație erau zadarnice și astfel holdele județului și poate chiar și ale țărei deveneau prada lor"722. Înființarea băncii creditului agricol era considerată ca fiind foarte necesară deoarece "bine facerile acestei instituțiuni sunt imense, prin ea, locuitorul dobrogean a scăpat de ghearele cămătarilor care în această parte îl explotau într-un mod mai mult de cât necinstit"723. Raportul făcea referire și la proiectele de sprijinire și la "înavuțirea săteanului nostru" prin
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Acesta aprecia că "puține modificațiuni se aducu prin legea Dobrogii legilor generale ale țării. Suntem ca și subt imperiul acestora"1222. În consecință, adresând întrebarea " Ce mai trebuie Dobrogii?", prefectul județului Constanța dădea răspunsul: "Alegerile pentru Cameră și Senat și instituțiunea juraților"1223. Deși "regulamentul administrativ din noiembrie 1878 prevedea ca fiecare sat să formeze o comună 1224, organisarea comunală (...) a trebuitu să fie modificată"1225. Astfel, conform legii de organizare a Dobrogei din martie 1880 "fiecare comună trebuie să coprindă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
În privința ordinii și siguranței publice se preciza că "avem armată berechet și organe de siguranță publică, dar nesiguranța crește la fiecare pas și din zi în zi"1762. Sistemul electoral era, în viziunea jurnaliștilor constănțeni, unul defectuos. Astfel, deși "avem instituțiuni reprezentative, cu alegeri județene și comunale", mulți români nu pot participa la vot, fiind lipsiți de acest drept "prin o nenorocită interpretare a legii care a desființat taxa de 5% asupra lefurilor funcționarilor"1763. În încheierea articolului atenția jurnaliștilor se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
dă seama că mie nu îmi e dor de căsuță fiindcă nu sunt subiectiv legată de ea. Nu a apucat să devină „a mea”. Mi-e dor de ei. Atât. Mi se apleacă la gândul că e un circ la instituțiune și parcă regret și mai mult că nu am migrat spre Cluj la vârste dintr-astea. Sau aici, unde sunt acum, la alte vârste. Ce ar fi să mă abțin cum zice domnul Montaigne, și să mă bucur de zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
în fața acestei tragice situațiuni, vedem cu durere cum se repetă față de Bucovina jocul diplomatic din 1775 și cum un teritoriu românesc, cu o veche mitropolie ortodoxă, cu o universitatea românească și cu alte numeroase așezări de cultură și asistență, precum și instituțiuni industriale de tot felul, este ocupat de trupele sovietice cu scopul mărturisit de nota ultimativă, pe care Uniunea Sovietică le-ar fi îndurat în urma dominațiunii românești în Basarabia în curs de 22 de ani. Față de pretențiile Uniunii Sovietice asupra Bucovinei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
națională îndată ce mașina deznaționalizătoare a statului maghiar îi va apuca - nu în corporațiuni, ci în indivizi; și i-ar fi apucat de mult dacă finanțele Austro-Ungariei stăteau mai bine. Cu învățămîntul maghiar în școli comunale întreținute de stat și cu instituțiunea militară inaugurată, fără o reacțiune puternică din partea românilor nici nu știm unde va ajunge această parte a poporului nostru. E destul de tristă starea unui popor când trebuie să se lupte pentru limbă și naționalitate în numele confesiunii religioase căreia-i aparține
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
jude instructor al Trib. de Iași p. director *** 577 {EminescuOpXVI 578} 20 Ordonanță Văzând actele de p. p. instruite până în prezent contra lui Mihail Eminescu, inculpat pentru sustragere, fapt prevăzut și pedepsit de art. 204 C. P. Văzând că interesul instituțiunei nu reclamă a fi deținut și că inculpatul are domiciliu stabil și inspiră destulă confiență că se va prezenta ori de câte ori va fi necesar. Văzând art. 96 și 68, 66 și de acord cu d-l prim-procurore. Dispunem a se
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
undeva în coșul pieptului, în vreme ce mai-marelui său, tot un lungan însă negricios și paralelipipedic aidoma unui frigider Zil cu sprâncene groase și negre, abia dacă-i atinge inima, vaccinată prudent la orice simțire omenească. Căci dacă la toți oamenii, prin instituțiune cerească, inima e un conținător cu un conținut lichid, nu e la toți nici același conținător, nici același conținut. Astfel la domnul Kerch se poate vorbi de o piscină olimpică cu lungimea omologată de 50 de yarzi, culcată sub un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
și cugetări în natură, după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadară organizațiunile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi asemănătoare cu cele omenești și încifrezi lumea noastră în lumea lor. Nu. Oamenii înșii duc o viață instinctivă. De obiceiuri și instituțiuni crescute pe temeiul naturei se lipesc religiuni subiective, fapte rele și mizerabile, însă foarte cu scop și tocmai acomodate cu strâmtoarea de minte a celor mai mulți oameni. Asta merge multă vreme astfel. Te naști, te-nsori, faci copii, mori, tocmai așa
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și cugetări în natură după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadar organizațiile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi asemănătoare cu cele omenești și încifrezi lumea noastră în lumea lor. Nu. Oamenii înșii duc o viață instinctivă. De obiceiuri și instituțiuni crescute pe temeiul naturei se lipesc religii subiective, tocmai acomodate cu strâmtoarea de minte a celor mai mulți oameni. Asta merge multă vreme astfel. Te naști, te-nsori, faci copii, mori, tocmai așa ca la animale, numai că în loc de ulița satului, unde
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și cugetări în natură după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadară organizațiunile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi asemănătoare cu cele omenești și încifrezi lumea noastră în lumea lor. Nu. Oamenii înșii duc o viață instinctivă. De obiceiuri și instituțiuni crescute pe temeiul naturei se lipesc religiuni subiective, fapte rele și mizerabile, însă foarte cu scop și tocmai acomodate cu strâmtoarea de minte a celor mai mulți oameni. Asta merge multă vreme astfel. Te naști, te-nsori, faci copii, mori, tocmai așa
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
din aceste deosebiri, alcătuitorii codului au reușit astfel că, oricât de îndrăzneț ar părea, putem spune că, la 1865, Codul nostru civil era mai înaintat, în multe privințe, decât cel francez. În general, noul cod n-a adus dispozițiuni și instituțiuni care să lovească în sentimentele, credințele, obiceiurile poporului, care să fie prea îndepărtat de cele de până atunci, cu totul străine și nepotrivite cu firea noastră". Codificarea realizată de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza deși nu lipsită de unele scăderi a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
-mi va fi permis și mie să mă întind la vorbă asupra acestei cestiuni tot atât frumoase, pre cât și de folositoare. Frumoasă, da..., dar folositoare? la ce?... mi va replica poate o minte mai rigoroasă întru dejudecarea aparinței acestei instituțiuni omenești care-n partea ei cea mai mare e așa de decăzută și de cuprinsă de gangrenă. Și 'ntr-adevăr cumcă omul nostru, judecând după cele mai multe zidiri ce pretind a fi teatre, va avea dreptate să întrebe cum pot fi folositoare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
înaintea ochilor săi decât teatrul de curte al Vienii, care și el, de când cu demisiunea lui Laube, e într-o decadență vădită, și cu toate astea aerul cel curat, poetic, plin de minte și inimă care-l respiri într-o instituțiune clasică ți-insuflă dezgustul cel mai mare pentru tot libertinagiul de spirit și de inimă care înflorește într-o urâciune crasă și nespovedită pe toate celelalte teatre. Se înțelege că înjghebînd repertoriul cât îl avem, culegând actori de categoria celora
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
EminescuOpIX 216} ce în ce mai mari până la îmbrățișarea globului întreg; alții, întemeindu-se pe principiul de la simplu la compus, susținură sistema plecărei de la țara fie cea mai depărtată, dar care prezintă o figură mai simplă, niște accidenți teritoriali puțini, instituțiuni și obiceiuri mai primitive, și terminărei cu țara în care aceste condițiuni se prezintă într-un mod foarte complect. Deosebite metoade intuitive se susținură și relativ la istorie. Aici își avu apărătorii săi și metodul cronologico - progresiv și metodul grupărilor și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să lipsească nici muzica vocală. O petitio principii ni se pare pasagiul: "Să ne ferim de indiferență ca de răul cel mai mare, mai ales în chestiunile de instrucțiune și naționalitate, fiindcă nimic nu ucide un popor decât indiferența pentru instituțiunile sale". Interesul cel mai viu pentru instrucție și naționalitate nu include de loc interesul pentru instituții, care acest din urmă nu este treaba tinerimei. Acestea vor găsi totdeauna apărători și dușmani în grupurile politice, mai ales când nu vor corespunde
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]