397 matches
-
FIZICĂ, PROIECT DIDACTIC, TEHNOLOGIE DIDACTICĂ) Termenul de design vine din limba engleză și descrie intenția de a îmbina esteticul cu utilul prin design-ul instrucțional. Procesul didactic este conceput din perspectiva, raționalizării, ceea ce îi conferă eficientă, clarviziune procedurală. Design-ul instrucțional depășește schema behavioristă în care interesează doar intrarea și ieșirea din sistemul educațional (S R) luînd în considerare și ceea ce se va întîmpla cu aceste componente (proces, mecanisme, substrate). Ca inovație a științelor educaționale, proiectarea didactică realizează năzuința tuturor educatorilor
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
considerare și ceea ce se va întîmpla cu aceste componente (proces, mecanisme, substrate). Ca inovație a științelor educaționale, proiectarea didactică realizează năzuința tuturor educatorilor din lume și anume: "de a găsi o cale care să asigure întotdeauna realizarea deplină a obiectivelor instrucționale propuse". Tipul de instruire pe care-l descriem este orientat spre individul uman în dezvoltarea sa de la stadiul de copil pînă la cel de adult, pe tot parcursul vieții. Design-ul instrucțional este compus din: faza de ordin imediat, reprezentînd
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
care să asigure întotdeauna realizarea deplină a obiectivelor instrucționale propuse". Tipul de instruire pe care-l descriem este orientat spre individul uman în dezvoltarea sa de la stadiul de copil pînă la cel de adult, pe tot parcursul vieții. Design-ul instrucțional este compus din: faza de ordin imediat, reprezentînd activitatea profesorului pentru elaborarea "planului de lecție", desfășurată cu cîteva ore înainte de a realiza predarea. faza de durată, cuprinde aspectele de ordin mai îndepărtat ale design-ului instrucțional, deosebit de complexe și variate
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
parcursul vieții. Design-ul instrucțional este compus din: faza de ordin imediat, reprezentînd activitatea profesorului pentru elaborarea "planului de lecție", desfășurată cu cîteva ore înainte de a realiza predarea. faza de durată, cuprinde aspectele de ordin mai îndepărtat ale design-ului instrucțional, deosebit de complexe și variate. M. Epuran (1997) afirmă că design-ul instrucțional are două aspecte importante: proiectarea activității și definirea obiectivelor, ambele legate de anticiparea și pregătirea tuturor dimensiunilor pe care le implică procesul instructiv educativ și care are drept
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
reprezentînd activitatea profesorului pentru elaborarea "planului de lecție", desfășurată cu cîteva ore înainte de a realiza predarea. faza de durată, cuprinde aspectele de ordin mai îndepărtat ale design-ului instrucțional, deosebit de complexe și variate. M. Epuran (1997) afirmă că design-ul instrucțional are două aspecte importante: proiectarea activității și definirea obiectivelor, ambele legate de anticiparea și pregătirea tuturor dimensiunilor pe care le implică procesul instructiv educativ și care are drept scop asigurarea eficienței acestui proces. Gagne și Briggs descriu planificarea activității didactice
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
importante: proiectarea activității și definirea obiectivelor, ambele legate de anticiparea și pregătirea tuturor dimensiunilor pe care le implică procesul instructiv educativ și care are drept scop asigurarea eficienței acestui proces. Gagne și Briggs descriu planificarea activității didactice utilizînd sintagma "design instrucțional" avînd următoarele caracteristici: 1. Planificarea instruirii se va realiza în mod individual, în funcție de stadiul de dezvoltare. 2. Design-ul instrucțional cuprinde atît faze cu desfășurare imediată cît și faze de durată în sensul proiectării ciclurilor de lecție. 3. Instruirea proiectată
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
educativ și care are drept scop asigurarea eficienței acestui proces. Gagne și Briggs descriu planificarea activității didactice utilizînd sintagma "design instrucțional" avînd următoarele caracteristici: 1. Planificarea instruirii se va realiza în mod individual, în funcție de stadiul de dezvoltare. 2. Design-ul instrucțional cuprinde atît faze cu desfășurare imediată cît și faze de durată în sensul proiectării ciclurilor de lecție. 3. Instruirea proiectată sistematic stimulează în mare măsură dezvoltarea individului. 4. Proiectarea trebuie să se bazeze pe cunoașterea modului în care învață subiecții
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
imediată cît și faze de durată în sensul proiectării ciclurilor de lecție. 3. Instruirea proiectată sistematic stimulează în mare măsură dezvoltarea individului. 4. Proiectarea trebuie să se bazeze pe cunoașterea modului în care învață subiecții. După De Landsheere, design-ul instrucțional constă în: formularea temelor de lecție, stabilirea unor metode și mijloace adecvate, definirea obiectivelor la diferite niveluri, stabilirea unor instrumente de evaluare a calității predării și a învățării, formularea recomandărilor. Procesul de proiectare necesită elaborarea unor documente de planificare: planul
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
ce, cu cine doresc să înfăptuiesc cele propuse? 3. Cum voi înfăptui cele propuse? 4. Care este posibilitatea de a ști dacă am îndeplinit cele propuse? Întrebările propuse stau la baza stabilirii etapelor proiectării: ÎNTREBĂRI ETAPE OPERAȚII ÎN DESIGN-UL INSTRUCȚIONAL 1. Ce realizăm? E I Precizarea obiectivelor educaționale 2. Cu ce, cu cine realizam cele propuse? E II Cunoașterea resurselor educaționale (elevi, materiale existente, condiții geografice, etc) 3. Cum realizăm cele propuse? E III Redactarea strategiilor metodico-educaționale optime în realizarea
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
și va determina orientări și organizărea ei pe secvențe. Verificați-vă cunoștințele ! * Definiți lecția de educație fizică. * Precizați tipologia, conținutul și structura proiectului didactic. * Precizați legătura efortului cu densitatea lecției. * Vorbiți despre importanța algoritmizării lecției de educație fizică. * Design-ul instrucțional și etapele lui. * Analizați lecția de educație fizică din punct de vedere managerial. * Enumerați si descrieți secvențele lecției de educație fizică. TEST DE AUTOEVALUARE NR. 6 Precizați care din următoarele afirmații sînt corecte: a.. Proiectarea didactică necesită soluționarea a patru
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
tematic anual sau planificarea calendaristică orientativă (eșalonarea anuală a unităților de instruire). B. Planul calendaristic semestrial (distribuirea lecțiilor pe unități de instruire, eșalonarea calendaristică pe unități de instruire). C. Proiectul unității de învățare. D. Planul de lecție sau design-ul instrucțional, proiect didactic, tehnologie didactică etc. (descris în capitolul nr. 6. Lecția de educație fizică). * A. Planul tematic anual (Eșalonarea Anuală a Unităților de Instruire) Este primul document elaborat de învățător, vizează conținutul general, tematic al lecțiilor de educație fizică pe
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
activității specific umane; b.. experienței acumulate anterior; c.. modelului de educație fizică și sport. 5. Documentele de planificare elaborate de învățător sînt: a.. -planul tematic anual, planul calendaristic, planul de lecție b.. -planul de lecție, probele de control c.. -design-ul instrucțional, planul materialelor, planul informațional asupra tradiției din școală 6. Planul tematic anual vizează conținuturile: a.. unităților de instruire; b.. generale ale lecțiilor pe un an școlar; c.. unităților de învățare. 7. Planul calendaristic semestrial are două forme: a.. descriptivă, obiectivă
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
pentru cunoașterea subiecților nu se oprește la selecție sau după ce s-au format grupele omogene. Obiectivul ei este optimizarea procesului instructiv educativ, furnizarea de informații privitoare la modul în care se desfășoară predarea-învățarea. Organizarea evaluării se bazează pe principiile planificării instrucționale și are eficiență maximă dacă se realizează multidisciplinar. Informațiile obținute au dublu rol: confirmă sau infirmă permanent evoluția procesului de instruire și temperează suprasolicitarea, amplificînd subsolicitarea. Prin evaluare urmărim să obținem date asupra eficienței instruirii, a felului în care a
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
putem oferi în această carte, de aceea vom limita discuția la datele necesare obținerii răspunsurilor. În acest sens desprindem două tipuri de evaluare formativă și sumativă : A. Evaluarea formativă adună datele pe care le interpretează și apoi programează instruirea, programul instrucțional. B. Evaluarea sumativă urmărește obținerea unor date despre efectele sumative ale unui set de lecții care constituie o unitate mai mare a instruirii și permite obținerea unor concluzii asupra modului de realizare a acestora. Acțiunile de evaluare formativă și sumativă
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Aprecierea asupra strategiilor cognitive, a informației, a atitudinilor, deprinderilor motorii este influențată de o serie de variabile legate de aptitudine, de mediu, de educație. Competența profesională influențează prea puțin aprecierea (vezi Schema Nr. 10.1.). VARIABILE CARE INFLUENȚEAZĂ REZULTATELE PROGRAMULUI INSTRUCȚIONAL (Schema după R.M.Gagne și L. Briggs) Schema Nr. 10.1. Notarea realizează legătura dintre verificare și apreciere materializată prin acordarea de note sau calificative. Nota este o cifră care exprimă cu obiectivitate treapta valorică pe care se așază elevul
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
10 Precizați care din următoarele afirmații sînt corecte: 1. Prin analiza și interpretarea datelor evaluăm: a.. normele de control; b.. activitatea de educație fizică și eficiența ei; c.. procesul de autoreglare. 2. Organizarea evaluării s bazează pe: a.. principiile planificării instrucționale; 3. Prin evaluare urmărim să obținem: a.. date asupra eficienței instruirii; c.. conectare independentă la informație. 4. Evaluarea presupune următoarele operații: a.. didactice, educative; b.. explicația, aprecierea, verificarea; c.. verificare, apreciere, notare. 5. Notarea realizează legătura dintre: 6. Funcțiile notei
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
de Fizică Harvard; - 1976, 1979, Fraser, folosirea Proiectului de Știință Australian; - 1976, 1978, 1979, Fisher; - 1976, Northfield; - 1977, Eash, folosirea curricula școlară centrată pe inovație; - 1978, Ainley, curriculum local - facilitățile standardizării științifice; - 1979, Evans & Sovell, prezența/absența modificării de design instrucțional; - 1980, de Riano, implicarea sau neimplicarea în activitatea de grup; - 1980, Fraser, folosirea inovației în individualizare; - 1982, Felner, folosirea programului de prevenție pentru reducerea stresului elevilor transferați; - 1983, Baba & Fraser, folosirea noii curricula; - 1983, Kuhlemeier, folosirea noii curricula de fizică
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cu deficiențe de auz, cu deficiențe structurale ale scheletului, precum și copiii care, din punct de vedere fizic, sunt variabili după înălțime. Ținând cont de acești parametri fizici, biologici și medicali, în strânsă dependență și cu parametrii de tip social și instrucțional, cadrul didactic va lua cele mai bune decizii rezultate din combinațiile de alternative posibile. Selecția se va face printr-o susținere criterială armonioasă, punându-se la acest nivel pe primul plan argumentele de tip medical și fizic. Este recomandabilă și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
planul relațiilor educaționale. Interacțiunea în clasa de elevi produce o organizare socială a clasei sau, așa cum ar spune Mehan, o ordine instituită a clasei. Această ordine este sursa inegalității, a succesului sau a insuccesului adaptativ în clasa de elevi. Activitățile instrucționale, arată Ullich (vezi Ullich, Dieter, Pädagogische interaktion, Beltz Verlag, Weinheim und Basel, 1995), presupun atât o organizare de tip secvențial (întrebări, răspunsuri, evaluare), cât și o organizare de tip ierarhic (deschidere, desfășurare, încheiere), în a căror dinamică elevul se integrează
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Managementul clasei are atunci posibilitatea de a-și îndeplini și nobila misiune de a transcende granițele fizice și spirituale dintre copii și tinerii cu dificultăți adaptative și ceilalți copii din clasă/școală. Când integrarea va deveni regulă în orice caz instrucțional, nu va mai fi necesară decât o calificare superioară a cadrului didactic. Cu privire la schimbarea raportului dintre managementul clasei și psihopedagogia specială trebuie menționat că începutul acestuia ar fi bine să se găsească în modificarea personalității, a gândirii și reprezentărilor educatorilor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
școlar constă În planificarea, eșalonată pe lecții și repere temporale exacte, a predării materiei respective, În conformitate cu programa școlară, unde sunt prevăzute capitolele, temele și subtemele cu numărul corespunzător de ore pentru tratarea acestora. Proiectarea unei lecții constă În identificarea secvențelor instrucționale care se vor derula În cadrul unui timp bine determinat, respectiv o oră școlară, concretizându-se, de la caz la caz, În proiecte de lecție, scenarii didactice, proiecte de activități educative recuperativ-compensatorii, planuri de lecție etc. 6.2. Curriculumul școlar În școala
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
sistemului de lecții, elaborarea planului de lecții etc. În efortul actual de modernizare și optimizare a Învățământului românesc, menit să asigure creșterea calitativă a activității didactice, proiectarea, organizarea, pregătirea și desfășurarea prelegerii, ca microsistem ce produce la scară redusă sistemul instrucțional, ocupă un loc central. Proiectarea este acțiunea de anticipare și pregătire a activităților didactice și educative pe baza unui sistem de operații, concretizat În programe de instruire diferențiate prin creșterea performanțelor. Proiectarea didactică a procesului de Învățământ reprezintă ansamblul acțiunilor
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
să se situeze cunoștințele, deprinderile, etc. Problema stabilirii nivelului performanței („criteriul de optimalitatea”) este esențială căci implică responsabilitatea pedagogică; ea vizează decizia referitoare la cât de puțin se poate admite că poate Învăța un elev sau student fără ca progresul său instrucțional ulterior să nu fie În nici un fel afectat. Performanța standard minimală este nivelul la care ne raportăm pentru a aprecia reușita tuturor elevilor sau studenților, totodată ea va permite evaluarea lor În raport cu aceleași criterii de reușită, În plus o astfel
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
în construirea cunoașterii științifice / 144 5.2.2. Metode clasice cu valențe constructiviste / 152 5.2.3. Metode care utilizează constructivist condițiile externe și interne ale învățării / 156 Capitolul 6. Conceperea activităților educative: paradigma proiectării flexibile, constructiviste versus paradigma designului instrucțional / 159 6.1. De la planificarea clasică, la design instrucțional și apoi la o proiectare flexibilă / 159 6.2. Paradigma designului instrucțional sensuri ale actualizării / 161 6.3. Procesul construirii proiectării alternative metodologice / 167 6.4. Categorii de paradigme în construirea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
clasice cu valențe constructiviste / 152 5.2.3. Metode care utilizează constructivist condițiile externe și interne ale învățării / 156 Capitolul 6. Conceperea activităților educative: paradigma proiectării flexibile, constructiviste versus paradigma designului instrucțional / 159 6.1. De la planificarea clasică, la design instrucțional și apoi la o proiectare flexibilă / 159 6.2. Paradigma designului instrucțional sensuri ale actualizării / 161 6.3. Procesul construirii proiectării alternative metodologice / 167 6.4. Categorii de paradigme în construirea proiectării flexibile / 171 6.5. Note specifice ale proiectării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]