208 matches
-
deja în limbă două valori diferite: o valoare opozitivă și o valoare non-opozitivă (care apare tocmai în cazurile de neutralizare)." 4.3. În conformitate cu aceste principii, semantica structurală delimitează, clasifică și analizează structurile lexematice ale unei limbi. "Sarcina lexematicii - precizează fondatorul integralismului lingvistic - este de a releva în limbile funcționale paradigmatica și sintagmatica lexicului pe planul conținutului."251 Prin urmare, structurile lexematice sunt de două tipuri: structuri paradigmatice, "alcătuite din unități lexicale care se găsesc în opoziție pe axa conținutului"252 și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
prezent într-un punct dat al lanțului vorbirii și din termenii pe care prezența acestuia îi exclude"256. Câmpurile sunt delimitate cu ajutorul unor concepte pe care Coșeriu le-a propus prin analogie cu fonologia. În ceea ce privește unitățile și trăsăturile distinctive, fondatorul integralismului folosește termenii lexem (= "o unitate a conținutului lexical exprimată în sistemul lingvistic"; ex.: câine, lup, tigru etc.), arhilexem (= "un lexem al cărui conținut este identic cu un întreg câmp lexical"; ex.: animal) și semem (= "trăsăturile distinctive care constituie lexemele", precum
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
termen prezenta trăsătura distinctivă "prezența luminii", "luminozitate" care lipsea la celălalt)."257 În funcție de aceste opoziții 258, dar și de alte criterii, Coșeriu a realizat o minuțioasă clasificare a câmpurilor lexicale 259. Celălalt tip de structură paradigmatică primară este, pentru fondatorul integralismului, clasa lexicală: "O clasă lexicală este o clasă de lexeme determinate de către un clasem, acesta fiind o trăsătură distinctivă care funcționează într-o întreagă categorie verbală (sau, cel puțin, într-o întreagă clasă deja determinată printr-un alt clasem), într-
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
permit aceleași combinații lexicale sau gramaticale ori lexicale și gramaticale în același timp."260 Asemenea exemple de clase sunt, pentru substantive, "ființele vii", "lucrurile", pentru adjective, "pozitiv" și "negativ", iar pentru verbe "tranzitiv" și "intranzitiv". 4.3.1.2. În cadrul integralismului lingvistic, structurile paradigmatice secundare corespund domeniului tradițional al "formării cuvintelor", pe care Coșeriu l-a reformat în mod fundamental. Caracterul lor "secundar" rezidă în faptul că "un termen primar primește o determinare gramaticală și, cu această determinare gramaticală implicită, este
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
justifică prin existența textului ca "plan" al vorbirii, prin autonomia "competenței expresive" și, mai ales, prin prezența sensului ca nivel caracteristic planului textual-discursiv. În ceea ce privește raporturile dintre lingvistica textului și semantica textului, aici situația se simplifică prin faptul că însuși fondatorul integralismului a definit lingvistica textului ca hermeneutică a sensului, subliniind astfel "natura semantică a lingvisticii textului și, la rigoare, a oricărei lingvistici "descriptive""265. Această disciplină nu exclude, totuși, existența unei lingvistici ca gramatică a textului, care studiază textul ca nivel
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și, deoarece nu este absolut deloc arbitrară, ea nu poate ajunge sub nicio formă la rezultate arbitrare." 272 Mai mult, chiar dacă nu există o metodă general valabilă, "există o metodă adecvată de interpretare a textelor"273. În această privință, fondatorul integralismului recomandă, ca și în cazul lingvisticii "idiomatice" (dar, desigur, cu particularitățile de rigoare), "metoda comutării": "În orice analiză lingvistică se pleacă, implicit sau explicit, de la funcția care a fost deja înțeleasă anterior și se stabilește apoi cum se exprimă această
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
același timp, mai cunoscuta schemă a lui Roman Jakobson, care postulează existența a șase funcții lingvistice. Prin urmare, funcțiile fundamentale ale semnului lingvistic rămân, pentru Coșeriu, trei la număr: manifestarea, apelarea și reprezentarea. 5.3.2. Cu toate acestea, fondatorul integralismului avertizează că OMS "nu este suficient pentru a răspunde la această chestiune [a sensului - n.n.]"277, dat fiind că funcțiile cuprinse în el vizează vorbirea în general, nu și funcționarea semnelor lingvistice în text. Coșeriu numește evocare "ansamblul acestor funcții
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
utiliza semnele în texte în așa mod încât să fie înțelese ca aluzie la o secvență de semne deja existentă, fixată"; de exemplu, sintagma molti amici, molto disonore reprezintă o aluzie la locuțiunea italiană molti nemici, molto onore. Pentru fondatorul integralismului, "acest tip de "tehnică a colajului", de continuă recreare în interiorul a ceea ce s-a spus deja, poate contribui la constituirea sensului în texte noi"; b) "zicalele" se referă la "texte precis identificabile, despre care putem presupune că sunt cunoscute de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
într-una dintre secțiunile precedente (supra, 3.2.2.), nu vom mai insista aici asupra clasificării coșeriene a fenomenului. Menționăm, totuși, o situație care ar putea fi interpretată, în mod eronat, ca o contradicție în cadrul doctrinei coșeriene. Faptul că fondatorul integralismului tratează cadrele atât în secțiunea consacrată lingvisticii elocuționale (referitoare la planul "vorbirii în general"), cât și în aceea privind lingvistica textului (planul textual-discursiv) nu trebuie privit ca o "revizuire" și cu atât mai puțin ca o inconsecvență. În realitate, cadrele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
verbal sau extraverbal, textul își dobândește sensul."288 5.4.3.2. În Texlinguistik, Coșeriu a făcut, de asemenea, câteva sugestii pentru o clasificare a funcțiilor textuale ca "funcții ale vorbirii într-o anumită situație"289. În acest sens, fondatorul integralismului a propus ca, mai întâi, să se disocieze funcțiile textuale implicite (care "sunt date pe baza presupozițiilor textului": "refuz, acceptare, aluzie, răspuns, aserțiune, afirmație, exemplu, considerație, judecată, ripostă, replică, contestare, constatare, întrebare, ironie, părere, glumă, concordanță (respectiv neconcordanță), insinuare, negare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
poate fi abordată în continuare și din punctul de vedere al lingvisticii textului (care, spre deosebire de poetică, e menită să studieze și textele non-literare sau "informative"291). Totuși, prin numeroasele disocieri pe care le-a făcut între limbaj și poezie, fondatorul integralismului lingvistic a deschis calea către fundamentarea unei noi discipline 292. 6.1. În acest sens, e de remarcat că poezia este, înainte de toate, limbaj sau, mai exact, text. Mai mult, ea este limbajul/textul prin excelență, deoarece actualizează toate funcțiile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acesta este un mod de a fi universal pentru orice epocă și pentru orice destinatar."300 7. Statutul "discursului repetat" din perspectivă integralistă 7.0. În urma observațiilor de mai sus, câteva întrebări se profilează ca inevitabile: în ce măsură cadrul teoretic al integralismului lingvistic poate ajuta la o mai bună înțelegere a textemelor? Care ar fi particularitățile semantice ale "discursului repetat" în raport cu "tehnica discursului"? Care e sfera conceptuală și care sunt subdiviziunile textemelor? În ce măsură variază "conținutul" textemelor în raport cu planurile vorbirii? Sunt textemele "metafore
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
În ce măsură variază "conținutul" textemelor în raport cu planurile vorbirii? Sunt textemele "metafore moarte" sau ele pot avea un rol activ în configurarea sensului? etc. Pentru a răspunde la aceste întrebări, e necesar să situăm mai întâi fenomenul "discursului repetat" în cadrul conceptual al integralismului. Din fericire, o asemenea operație a fost deja întreprinsă chiar de către savantul de la Tübingen, în articolul "Structure lexicale et enseignement du vocabulaire" (1966). În textul respectiv, menit să circumscrie domeniul semanticii structurale, Coșeriu propune șapte disocieri preliminare, între: (a) "lucruri
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și clasifica discursul repetat ca fenomen caracteristic vorbirii în general. În această privință, vom folosi, ca instrument de descriere, aparatul conceptual al lingvisticii coșeriene a vorbirii (în principal "determinarea" și "cadrele"), iar, ca bază de clasificare, taxonomia propusă de către fondatorul integralismului lingvistic în "Structure lexicale et enseignement du vocabulaire" (v. supra, I.1.2.3.). Referitor la ultimul aspect, trebuie să atragem atenția asupra a două serii de probleme. Pe de o parte, studiul coșerian propune doar o clasificare sintactică a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al secvenței respective (altfel, secvența nu ar mai putea fi secționată și, ulterior, "refabricată"). Și mai concludent e cazul funcționării textemelor în traduceri. Referindu-se la "locuțiunile fixate (și "figurate"), care pot fi considerate un caz extrem al "normei"", fondatorul integralismului precizează că "transpoziția acestora se realizează așa-zicând "pe două niveluri"": "mai întâi interpretăm locuțiunea în sensul său "propriu", prin intermediul unei "traduceri interne", iar apoi, transpunem acest sens "propriu" și căutăm în limba B o locuțiune figurată care să fie
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să ne limităm la transpunerea sensului "propriu" sau, dacă nu, să construim o "versiune"."307 Însă niciuna dintre aceste operații nu ar fi posibilă decât dacă elementele "discursului repetat" ar fi, la rândul lor, (de)compozabile/analizabile/interpretabile. În consecință, integralismul lingvistic nu numai că nu exclude, dar oferă premise fertile pentru o abordare semantică fertilă a "discursului repetat" în calitatea lui de categorie a lingvisticii elocuționale. 7.2. Mai complicată pare sarcina elaborării unei lingvistici "idiomatice" a discursului repetat, care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
rumega, a boncălui" etc.; 2) la "arătură, car, jug" etc.; în sfârșit, 3) poate să sugereze, și sugerează în franceză, ideea de forță, de rezistență, de muncă tăcută, dar și de lentoare, de greutate, de pasivitate."311 După cum arată fondatorul integralismului lingvistic, asemenea "pretinse asociații între cuvinte [...] sunt asociații între lucruri și asociații datorate ideilor și opiniilor cu privire la lucruri": "obiectul "bou" (și imaginea sa), nu cuvântul bou e acela care sugerează ideile de forță, de rezistență etc.; și el le sugerează
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pe care le vom alege pentru ilustrarea lor. 1.1.2. În al doilea rând, este util - sau chiar necesar - să semnalăm o aparentă discontinuitate a investigației noastre. Chiar dacă de-a lungul cărții de față am susținut adeseori, în spiritul integralismului, primatul semanticului în abordarea fenomenelor lingvistice, trebuie avut în vedere și faptul că, prin chiar natura sa, "discursul repetat" nu este un fenomen rezultat dintr-un proces de ordin semantic (chiar dacă existența și manifestarea lui antrenează numeroase aspecte semantice), ci
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
semantică (nu doar sintactică) a textemelor. c) Deși a avansat o clasificare de ansamblu a unităților "discursului repetat", Coșeriu nu și-a propus să realizeze și o (sub)categorizare a textemelor însele. E adevărat că, atunci când delimitează aria textemelor, fondatorul integralismului precizează că aceasta cuprinde diverse "construcții metaforice, proverbe, dictoane, sentințe, "wellerisme", refranes". Însă, prin această enumerare, Coșeriu nu clasifică, ci doar exemplifică extensiunea textemelor, dovada cea mai concludentă în acest sens constituind-o faptul că, deși a avansat un aparat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fi reduse, conform aceluiași criteriu, la simple "perifraze lexicale". În consecință, Coșeriu pare să ignore faptul că numeroase "citate celebre" funcționează, din punct de vedere sintactic, la un nivel inferior frazei. Totuși, nu e exclus ca taxonomia avansată de fondatorul integralismului să se bazeze pe o intuiție mai profundă, pe care lingvistul nu a mai avut răgazul să o expliciteze: e adevărat că, din punct de vedere strict sintactic, multe texteme livrești au structura unor sintagme; însă aceasta nu înseamnă că
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să diminuăm acuitatea observațiilor lui Mircea Borcilă, credem, totuși, că "receptarea" și "încadrarea" câștigurilor semanticii cognitive de către lingvistica integrală nu ar trebui să se limiteze la achiziții empirice, ci poate să includă și anumite scheme sau modele teoretice, pe care integralismul să le gestioneze într-o manieră mai eficientă. Unul dintre aceste modele este, în opinia noastră, modelul prismatic pe care lingvistul belgian Dirk Geeraerts l-a elaborat pentru abordarea "expresiilor compuse"324. Ca și alți frazeologi contemporani, Geeraerts tratează cuvintele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
constituente ale expresiei, dar și în măsura în care el este căutat atunci când nu este dat."339 3.3.1. Datorită complexității și clarității sale, modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts se prezintă ca extrem de util nu doar pentru cognitivism, ci și pentru integralismul lingvistic. Desigur, nu putem utiliza aici taxonomia cvadripartită a "expresiilor compuse" pe care a propus-o lingvistul belgian, deoarece aceasta vizează o singură categorie de texteme (expresiile idiomatice). Însă modelul prismatic poate fi aplicat în studierea tuturor categoriilor "discursului repetat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
punct de pornire în această direcție îl constituie conceptul de "solidarități cultural-discursive", pe care îl vom aprofunda în următorul capitol al volumului (v. infra, IV.1.3.2.) și care pornește de la conceptul coșerian de "solidarități lexicale". În accepțiunea fondatorului integralismului, "solidaritățile lexicale" presupun o relație sintagmatică (AB) de tip unidirecțional, în sensul că ocurența termenului determinat (A) este implicată în mod necesar de ocurența termenului determinant (B)344. Textemele funcționează după un principiu asemănător, cu precizarea că, pe de o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
corpului etc.), care face obiectul unor "caracterizări" diverse. 1.3.2. Trecând la cealaltă axă configurativă, e de remarcat că toate textemele diasketice sunt, prin chiar natura lor, niște configurații sintagmatice. Ele reprezintă niște solidarități, asemănătoare celor identificate de către fondatorul integralismului lingvistic în planul lexicului structurat, dar de o altă natură. În acest sens, am putea porni chiar de la exemplele de solidarități lexicale oferite de către Walter Porzig, pe care le citează și Coșeriu: Cu ce se mușcă? Cu dinții. Cu ce
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
deducem din expresia lingvistică felul în care popoarele concep "lucrurile": sunt speculații periculoase și prost fundate."376 Totuși, considerăm că lingvistului de la Tübingen - altfel, pe deplin consistentă cu ansamblul doctrinei sale - ar trebui supusă unei examinări mai atente. Astfel, fondatorul integralismului lingvistic disociază, pe urmele lui Platon între a numi și a spune (onomázein vs. légein), "ceea ce corespunde aproximativ distincției dintre lexic și gramatică": numirea se referă la "organizarea lumii în categorii și specii", pe când spunerea vizează "problema stabilirii de relații
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]