231 matches
-
se acordă o atenție mai mare. În spatele tuturor bufoneriilor și trucurilor nu stă întotdeauna cel mai bun gust, trădând cultul autorului acestei lucrări, cult care se manifestă constant, pentru randamentele științei și pedagogiei. Dacă în vreun fel se revoltă împotriva intelectualismului, este pentru că suferă că puțini spanioli sunt atinși de el. Ajungem să suspectăm că angajându-se în a se corecta, se ironizează pe sine însuși. Mai mult, acesta este un teren extrem de delicat în care nu vrem să intrăm. * Înainte de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
comisarului se mai lăți un pic, după care Își scoase ochelarii și se apucă să-i șteargă Într-o manieră care ar fi putut să servească la a le reaminti tuturor celor prezenți În camera de interogatoriu că Își privea intelectualismul ca pe ceva superior față de o vitalitate pur fizică. Punându-și ochelarii la loc, Își scoase pipa și lasă ca un căscat să circumscrie excesul său de autoapreciere. — Asta nu Înseamnă că bărbații de acțiune nu-și au locul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
un bătrân. Un intelectual bătrân e un bătrân la pătrat. Femeia știe toate acestea inconștient. De aceea, pe o femeie "fină" mai degrabă o va "cuceri" un domn tomnatic simplu, decât unul tomnatic la puterea a doua. 23. Pentru bărbat intelectualismul femeii, adică, de obicei, bas-bleu-ismul, e ceva oribil, dar inteligența și cultura ei este o calitate. Nu pentru ca să citească împreună cu ea Critica rațiunii pure, dar pentru că inteligența sau, mai exact, finețea intelectuală a femeii este un semn de delicatețe sufletească
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
vezi ciudata alianță dintre "șaptezeciști" și "nouăzeciști", conspirație tipică a bunicilor și a nepoților împotriva părinților), ea este azi triumfătoare aproape pe toate fronturile. Nu pot urma decât, așa cum am prevăzut odată, un îngheț al criteriilor de etică profesională și intelectualism pe care această generație le-a propus, o cădere liberă, trucată, a autorilor acestei generații la bursa valorilor, un triumf al politicianismului nostru de toate zilele, extins acolo unde n-ar avea chiar deloc ce căuta: în lumea culturală. Aceste
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
rezumă, de fapt, activitatea sisifică a personajului. 2. Climatul literar românesc Pe lângă considerarea operei lui Anton Holban ca având o descendență franceză, nu trebuie trecut din vedere climatul literar românesc. În jurul anului 1930, se observă o deschidere către „citadinism” și „intelectualism” în proza națională. Tehnica analizei și autoanaliza a căror importanță umbrește evenimentele epice în sine, sunt mărci ale unei noi orientări. Camil Petrescu este cel care prin publicarea în anul 1930 a romanului Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
la „jocul amănuntelor ca expresie a vieții celei mai intime”.<footnote Anton Holban, Testament literar în Jocurile Daniei, Editura Minerva, București, 1982, p. footnote> Opera lui „modernist” citadinismul, Anton al lui Holban ilustrează Lovinescu snobismul, care programul urmărește psihologismul și intelectualismul. Scriitorul s-a născut la Huși, în 1902 și urmează școala la Fălticeni, unde se aflau rudele dinspre mamă. Deși este moldovean, se poate observa lipsa de specific dialectal a operei. „El e mai aproape de Camil Petrescu decât de
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
J.-J. Rousseau și continuă cu Proust și André Gide. Pe lângă considerarea operei lui Anton Holban ca având o descendență franceză, nu trebuie trecut din vedere climatul literar românesc. În jurul anului 1930, se observă o deschidere către „citadinism” și „intelectualism” în proza națională. Tehnica analizei și autoanaliza a căror importanță umbrește evenimentele epice în sine, sunt mărci ale unei noi orientări din care fac parte Anton Holban, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sebastian, G. Călinescu, Gib. Mihăescu, G. Ibrăileanu, Eugen
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
romanului românesc, moment în care s-a produs eliberarea literaturii române de orice complexe de rămânere în urmă față de romanul occidental și de „sincronizare”. Opera lui Anton Holban ilustrează programul „modernist” al lui Lovinescu care urmărește citadinismul, snobismul, psihologismul și intelectualismul. Romanele urmăresc fiecare din alt punct de vedere, problema bărbatului. Mirel e adolescentul, Sandu din O moarte care nu dovedește nimic e tânărul incert, oscilând între iubirea pentru o femeie și orgoliul independenței, iar Sandu din romanul Ioana e gelosul
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
așa, vii și zdrobești inima unui tată, care nu poate să facă mărturisiri. Dar să ne întoarcem la nepoată-mea. Îi zice Lili. Bre, să vezi fată modestă, bine crescută, rușinoasă, cultă, dar nu îndopată cu fel de fel de intelectualisme de astea, care strică femeile. Îți fac o mărturisire: Olimpia mea n-are mai nici o zestre, pot să zic, și e pretențioasă foc. În sfârșit, vreau să vezi fata, m-am angajat, față de tată-său, că am să te prezint
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și la o evoluție pur organică, așa cum a conceput istoricismul juridic al unui Savigny sau Puchta, ci presupune o intervenție conștientă și voluntară, nici statul nu este un simplu rezultat al devenirii. Nu e semnificativ că raționalismul în degradarea lui, intelectualismul, s-au preocupat mai mult de teoria statului decât iraționalismul, care se oprește mai bucuros la națiune și preferă dreptului poporul? Drept, stat, națiune, popor indică o descreștere a raționalității și o creștere spre primordial. Poporul este totdeauna originar; națiunea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de sute de ani, a putut părea savanților un regres. Numai pentru Eliade XE "Eliade, Mircea" ar fi fost un fenomen pozitiv: el și-ar fi regăsit admirația pentru evrei dacă aceștia s-ar fi lepădat de raționalismul elenistic și intelectualismul lor textualist care pentru el reprezentau o decădere din regimul auroral al iudaismului cosmic. Ar fi fost - în ochii lui - o dinamică asemănătoare creștinismului cosmic, cel puțin acelei părți din creștinismul cosmic care nu a supraviețuit din epoca arhaică (ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
aprobată de Inspectoratul pentru Învățământ din Rosario); Aportul nașului Santa Fe la oștile Războiului de Independență; Aștri noi: Azorín, Gabriel Miró, Bontempelli. Povestirile polițiste ne fac cunoscut un alt filon al său: cu ajutorul lor, fecundul poligraf Își propune să combată intelectualismul rece În care au cufundat genul Sir Conan Doyle, Ottolenghi etc. Povestirile din Pujato, așa cum cu tandrețe le-a numit autorul, nu sunt filigranul unui bizantin Închis În turnul de fildeș, ci vocea unui contemporan atent la pulsul celor omenești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
au fost mai întotdeauna catolicizanți sau catolicizați, pentru că teologia catolică îi încuraja la această opoziție. Acesta a fost încă un motiv pentru care sfântul Grigore a fost considerat de Biserica ortodoxă un apărător al învățăturii ortodoxe, care, în opoziție cu intelectualismul scolastic, fundamentează experiența întâlnirii cu Dumnezeu a credinciosului rugător 221. După schisma din 1054, cele două Biserici s-au dispus în ordine de bătaie în spatele a două teologii „luptătoare”: a sfântului Toma D’Aquino și a sfântului Grigore Palamas. Afirmarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de director. - Nu-i un post de importanță vitală. Un director se poate bizui pe sfaturile experților în orice chestiune. E greu să exprimi în cuvinte farmecul lui Kent, dar cred totuși că savanții, fiind totdeauna complexați de învinuirea de intelectualism ce li se aduce, sunt bucuroși să aibă în fruntea lor un om capabil de emoții puternice și, în același timp, cu merite științifice indiscutabile. - Nu sunt de acord cu afirmația dumitale că postul de director ar fi lipsit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
cum spuneam, subiacent; circulă în însăși tensiunea spiritului, fiind implicat în idee. Poezia noastră modernă a cunoscut un lirism de notație, un altul muzical, apoi unul imagist; lirismul d-lui Barbu trece limita extremă a poeziei, în plan pur cerebral. Intelectualismul său implică paradoxul: cogito, ergo, senito! ă...î Tehnica mallarméană are un rol de pură inovație sintactică, fără a urmări și efecte de o nouă, subtilă muzicalitate. Pentru a vedea straniile efecte sonore al poeziei barbiene, vom părăsi cercetarea ciclului
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
veleitară, alteori strangulată în viziuni extrem subiective, fiind o continuă trudă spre cucerirea unei tehnice; niciodată n-o putem învinui de farsă, cum ne îndreptățesc atâtea produse ale unui modernism excesiv, coalizat, în ultimul timp, în reviste de hilar revoluționarism. Intelectualismul poeziei barbiene nu rezidă numai în tehnică; în lipsa de sentimentalism, am putea spune chiar de sentimente, a acestei poezii, descoperim un intelectualism de substanță. Este caracteristică absența unei poezii erotice directe; confesia nu intră în materialul poeziei barbiene. De la admirabila
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cum ne îndreptățesc atâtea produse ale unui modernism excesiv, coalizat, în ultimul timp, în reviste de hilar revoluționarism. Intelectualismul poeziei barbiene nu rezidă numai în tehnică; în lipsa de sentimentalism, am putea spune chiar de sentimente, a acestei poezii, descoperim un intelectualism de substanță. Este caracteristică absența unei poezii erotice directe; confesia nu intră în materialul poeziei barbiene. De la admirabila sinteză liri-că din Păunul, până la Uvedenrode și Domnișoara Hus, punctele cardinale ale erotismului său divulgat estetic, d. Barbu rămâne într-o atitudine
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
să mă transform în scriitor vivipar.“ Cu doi ani înainte de acest articol, Unamuno publicase romanul Dragoste și pedagogie (1902), după care face pesemne tranziția spre noua formă de scriitură. Amor y pedagogía este o poveste amară despre excesele și iresponsabilitățile intelectualismului, care consideră că viața nu există decât pentru a fi introdusă în tipare științifice preconcepute: Universul pare a ființa doar pentru a putea fi cercetat de savanți, remarca ironic Unamuno. Iar personajul principal al romanului, don Avito Carrascal, avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
intrat cu drepturi depline de a judeca operele scriitorilor și a emite verdictul”, totdeauna chibzuit, obiectiv. “Tânărul critic avea să-și orienteze activitatea după cele mai juste criterii estetice. Macedonean la origine, el era dotat cu un fond ancestral de intelectualism”, de cărturar crescut de mic în acest mediu, cărțile dându-i întotdeauna siguranță, 1 Detalii despre acest mare scriitor și unele din volumele sale, în: Din mucenicia neamului românesc, vol. I-II, pe care le-am publicat la Ed. PIM
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
scrie despre el: istoricii i-au consacrat un paragraf în istoria secolului XX” („Dama cu inima sgîriată“, în Contimporanul, nr. 74). Victime predilecte sînt genurile populare: melodrama, romanul de dragoste și cel de aventuri, dar și proza moralizatoare, „fabulistică”, psihologismul, intelectualismul pretențios. În Contimporanul, nr. 72, Sergiu Dan publică (pe jumătate de pagină) „prefața” absurdistă a unei proze intitulate „Rocambole. Mare roman de aventuri“, despre un caraghios Rocambole moldav, parvenit și cleptoman, precoce antrenat sexual printr-un incest cu sora sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
câteodată, pe culoare. Nedumerit, pufnește: „Ce-i mai trebuie, dom’le, Bibliotecă ăluia. Și încă scrie, tot scrie!“. Tolbaru le consacrase o oră de emisiune acum câteva săptămâni criticului Pompă și altor câtorva ca el, acuzându-l, între altele, de „intelectualism proletcultist“. Râd complice, prostește, desigur, neștiind ce să-i răspund. Am doar imaginea rățuștei de plastic, minusculă, care măcăia într-un lighean, pe lada de portocale pe care o țigancă își etala jucăriile de vânzare. O rățușcă vopsită țipător, întoarsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
fost momentul în care Dryer a născocit un plan pentru a-l scuti pe Harry de necazuri. Cu suptul și fututul mergea o vreme, dar, dacă se putea face cu adevărat indispensabil, atunci cariera lui de artist era asigurată. În ciuda intelectualismului rece al creațiilor sale, Dryer avea un dar enorm ca desenator și colorist. Și-l reprimase în numele unei idei, a noțiunii de artă care punea mai mult preț pe rigoare și precizie decât pe orice altceva. Detesta romantismul care țâșnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
morții; tot ceea ce superba noastră rațiune concretizează doar pînă la un punct, neputînd să ajungă niciodată la capăt - demn vis. Dar am impresia că am devenit prea „intelectual“, poate excitat de dorința dumneavoastră, doamnă, de a atinge o formă de „intelectualism pur“ și, nefiind dedat acestui joc rafinat, calc În băltoace stropind cu noroi propria mea decență și aspirația dumneavoastră totodată. Nimeni nu poate fi acuzat Însă că ia o sperietoare de ciori drept arhanghel, atunci cînd vede cu un singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
daltonism intelectual”, deoarece credința neabătută În unele dogme Îi determină să nu suporte analizele sau discuțiile În contradictoriu; de aceea, tot ceea ce este nou le produce stări de panică sau de Întristare/deprimare. Μ „Instinctul nu greșește niciodată” (Friedrich Nietzsche). Intelectualismul și morala, ca faptele cele mai elevate și mai rafinate ale spiritului, nu fac altceva - spune filosoful german - decât să pervertească spiritul naturii, care este curat, sincer și adevărat. Dar apologia „instinctului natural” este un adevărat atentat la tendința spiritului
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fi capitolul de analiză a retoricii poeziei interzise din perioada comunistă, prin comparație cu poezia Generației '60 (1960-1980), urmărind elementele inedite de culoare politică, generatoare de cenzură, precum și dacă, dincolo de acestea, mai exista și altceva: un nou limbaj, imagini artistice, intelectualism, filozofie, prozodie specifică, duplicitate lingvistică etc. În altă ordine de idei, cercetarea creației interzise constituie un element esențial, în demersul propus de a stabili o nouă direcție în analiza stilistică a poeziei Anei Blandiana din perspectiva limbajului, văzut atât ca
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]