2,162 matches
-
a înțelege mai bine, în același timp cu adevărata natură a culturii, care este această mișcare, originea practicilor barbariei, care purced de asemenea din ea. Mișcarea vieții de a se continua sau de a se spori conatus-ul său nu este inteligibilă decât în rememorarea esenței subiectivității absolute. Așadar această mișcare se explică pornind de la viață. Faptul că viața perseverează în ființa sa nu este posibil decât pentru că, dăruită ei înseși în fiecare punct al ființei sale și necontenind în auto-afectarea sa
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Energie pe care o primim ca pe ceea ce ne poartă în sporirea ființei noastre, înseamnă în mod necesar a străbate această suferire, această străbatere este efortul nostru, ceea ce, aflat în opera ființei, înfăptuim la rândul nostru. Aici devine vizibilă și inteligibilă trăsătura oricărui proces de pierire și ceea ce constituie propriu-zis posibilitatea acestuia, punctul de origine pornind de la care acesta se produce negrești: barbaria este o energie nefolosită. De ce rămâne aceasta într-o astfel de stare, pe de o parte, și ce
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pentru ca un alt altceva să se poată la rândul său strecura aici apariția și dispariția nefiind astfel decât actul mereu reluat al vieții de a se desprinde de ea însăși. Numai în lumina unui asemenea act dispariția devine pe deplin inteligibilă. Ea presupune ca conținutul imaginii să nu prezinte în sine nici un interes, că acesta să fie menit dintru început a fi înlocuit de către un altul. Faptul ca el să suscite, dimpotrivă, o atenție reală și să aibă valabilitate în el
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
consubstanțială ființei sale și nemaiputând brusc să se suporte pe ea însăși, viața încearcă să se debaraseze de ea însăși. Nu există așadar deloc barbarie fără o irupție a Răului, a acestei voințe smintite și cu toate acestea pe deplin inteligibile a autodistrugerii. Sau, spus altfel: în orice stare de regres social este posibil a recunoaște, dincolo de evidența caracterelor stagnării și declinului, violența refuzului deliberat al vieții de a fi ea însăși. Caracteristica barbariei Occidentului și ceea ce îi conferă forța sa
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
dintre indivizi sunt temeiuri ale stabilirii unor ierarhii ca ierarhii valorice, normative, comportamentale. Logica de fundament este una disjunctivă: sau-sau. O astfel de logică este una ce favorizează dihotomii de tipul: cultură/natură, creație/procreație, minte/corp, intelect/sensibilitate, inteligibil/sensibil, autonom/dependent, puternic/slab, public/privat. Primul termen este determinant, superior, pozitiv, iar cel de-al doilea este determinat, inferior, negativ. Aceste dihotomii pot fi tratate prin analogie cu relația bărbat-femeie, masculin-feminin (M. Miroiu, 1995, p. 50). Comportamentul așteptat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a intra în reflecții mai adînci asupra unor teme mai complexe. Prin extensie și urmare a lucrărilor lui Thomas Kuhn, paradigma a devenit în limbajul modern modelul, raționamentul-tip pe care-l vom aplica diferitelor situații, pentru a le face inteligibile. În acest sens, piața este o paradigmă ce a fost aplicată, mai ales de americanul Gary Becker, unor teme non-economice precum mariajul (vezi noțiunea de piață matrimonială) sau delincvența. În acest cadru, așa cum preconiza J.Bentham, trebuie fixată o pedeapsă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
valabilitatea mecanicii cuantice așa cum fusese elaborată de Max Born, Schrödinger, Heisenberg și Niels Bohr, întrucît teoria lor admitea incertitudini și probabilități care însemnau ele însele tot atîtea lacune în domeniul cunoașterii. Mecanica cuantică lăsa de înțeles că nu totul e inteligibil și rațional în această lume; nu totul poate fi măsurat cu exactitate. Există așadar o frînă transcendentală în constituția minții noastre care face ca în lume să existe mereu o parte de mister la care nu avem acces. O asemenea
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
total computerizată și robotizantă, din care nu răsună nimic uman. Încerc să îmi imaginez ce cărți citesc elevii de școală generală, în timpul liber. Evident, cărți despre războaie interplanetare, vrăjitori moderni și pietre fermecate. Cât anume din textele școlare mai este inteligibil și atractiv pentru ei? Câți profesori mai sunt în stare să le prezinte un Eminescu viu, care să-i emoționeze, și nu un poet care pare să se fi născut deja mort, pietrificat într-o glacială glorie de muzeu? Câți
Să nu vinzi pianul! by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/7863_a_9188]
-
sunt pictori cu vocație umanistă, narativi atîta cît să fie ușor ineteligibili în dimensiunea lor epică, realiști în planul reprezentării și cu o evidentă vocație eroică în planul moral. Este exact ceea ce comunismul căuta pentru confirmarea lui simbolică, pentru acreditarea inteligibilă a unui mesaj măreț, cu un conținut cvasiteologic. Postsămănătorist răzvrătit, monumental și auster - ba chiar, după propriile-i mărturisiri, și puțin socialist cu adeziuni explicite la Internațională -, Camil Ressu are, de-a lungul vastei sale opere, o certă sensibilitate față de
Artiști și vremuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7002_a_8327]
-
Opere complete în șapte volume, publicate în 1863. AȘ vrea să se fi fondat un premiu, nu de cinci sute de franci, ci de un million, cu coroane, cruci și panglici în favoarea celui care ar da o bună, simplă și inteligibilă definiție al acestui cuvânt: statul. Ce imens serviciu ar face el societății! Statul! Ce este? unde este? ce face? ce ar trebui să facă? Tot ce știm despre el este că e un personaj misterios, și cu siguranță cel mai
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
căutat în neputința teologilor de a gîndi geneza creștină în termenii filozofiei grecești. Mai precis, grecii semănau cu niște copii geniali care se dădeau în leagănul antinomiilor ireconciliabile, balansîndu-se neîncetat între două noțiuni contrare - potență și act, formă și materie, inteligibil și sensibil - cu o virtuozitate care, în ochii teologilor creștini, isca suspiciune. Altfel spus, ușurința cu care grecii puteau oscila între două concepte complementare fără a da preferință unuia din ele nu se împăca defel cu gravitatea sumbră a teologiei
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
modelat. În plus, între lumea creată și modelul ei există mereu o regiune intermediară, o zonă-tampon care face legătura între virtualitatea ideilor și realitatea terestră. Această zonă-tampon este cerul. Cerul nu e o metaforă inofensivă, ci este chiar sediul speciilor inteligibile ale lucrurilor concrete, cu alte cuvinte e matrița de care se folosește Dumnezeu pentru a plămădi ființele din lume. Să admitem așadar, printr-un efort de imaginație, că cerul poartă, nevăzut pentru ochii noștri, codul genetic al tuturor lucrurilor de pe
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
cerul poartă, nevăzut pentru ochii noștri, codul genetic al tuturor lucrurilor de pe Pămînt. De la firul de iarbă pînă la ființa umană, de la forma copacilor pînă la întinderea uscatului, tot ce se află în lume a fost creat după modelul speciilor inteligibile. Așadar, avem trei paliere: Dumnezeu (demiurgul), cerul și lumea terestră (lumea sublunară). Din păcate, viziunea aceasta nu se potrivește defel cu cea biblică, o viziune în care, de pildă, Dumnezeu dă naștere simultan cerului și pămîntului, ceea ce înseamnă că cerul
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
a pune în ordine niște termeni cărora, dacă ne lăsăm ghidați de intuițiile noastre, nu le putem găsi nici o miză existențială. Cum de au putut atîtea spirite rafinate să-și consacre timpul unor himere conceptuale precum "cer sensibil" și "cer inteligibil", "intelect pasiv" și "intelect activ"? Răspunsul ar fi: la fel cum astăzi cheltuim tot atîta timp pentru a ne închina sufletul exact acelorași stihii, atîta doar că le dăm alte nume: nu le mai spunem intelect unic sau cer inteligibil
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
inteligibil", "intelect pasiv" și "intelect activ"? Răspunsul ar fi: la fel cum astăzi cheltuim tot atîta timp pentru a ne închina sufletul exact acelorași stihii, atîta doar că le dăm alte nume: nu le mai spunem intelect unic sau cer inteligibil, ci Sfîntul Duh sau energii necreate. Mai mult, medievalii par să fi fost mult mai consecvenți decît noi, sau cel puțini mai logici, căci măcar se străduiau să gîndească necontradictoriu o doctrină flagrant ilogică, așa cum este învățătura creștină. Astăzi, teoria
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
reprezinte o întîietate, senzația de goblen sfîșiat pe care ți-o lasă cartea n-o poți pune decît pe seama iminenței sfîrșitului: luîndu-i-o înainte, moartea nu l-a mai lăsat să-și cizeleze frînturile autobiografice, spre a le suda în coloana inteligibilă a unei cărți cu cap și coadă. Amănuntul acesta nu trebuie să ne descurajeze, întrucît profilul autorului ne face să închidem ochii asupra defectelor de structură ale cărții. Căci Bourdieu are o calitate pentru care merită tot respectul, și asta
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
imaginează insomniile Sfântului Părinte pricinuite de căutarea soluțiilor "pentru ca lumea să iasă din zodia atentatelor și a masacrelor, oamenii să fie buni și să se iubească, uriașul progres tehnologic să nu mai fie agresiv și să întoarcă omului o față inteligibilă". Într-o lume în care perpetuarea speciei umane se face pe cale artificială, iar homosexualii sunt din ce în ce mai exhibiționiști ("Viciul lor, altădată ascuns, tabuizat, ca un fel de otravă a nopții, era scos la lumină și îmbrăcat în cele mai scumpe vestminte
Fețele profane ale sacrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7955_a_9280]
-
tocmai de aceea nici nu poate fi ascuns sau divulgat. Misterul nu poate fi dezvăluit și nici predat, și totuși fiecare om se confruntă cu misterul propriei existențe. Toată cartea e străbătută de o distincție fundamentală: deosebirea din sensibil și inteligibil. În fond, toată filozofia europeană s-a hrănit din spiritul acestei dihotomii radicale, și anume din ideea că sunt lucruri care pot fi înțelese, dar care nu pot fi percepute prin simțuri. Cum s-ar spune, entitățile la care nu
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
fel sau altul: prin instrumente sofisticate sau prin ochii minții, prin simțurile obișnuite sau prin simulări pe calculator. De aceea, nu există nimic care să poate fi înțeles și care în același timp să nu fie sensibil. Sensibilul este totodată inteligibil, iar dacă există un univers invizibil, acela ne este în întregime ininteligibil. Că un lucru devine inteligibil abia din clipă în care ni-l putem reprezenta este chiar premisa metodologică a Madeei Axinciuc. Căci autoarea nu se mulțumește să explice
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
referință pentru receptarea și înțelegerea artei românești în cîteva dintre momentele sale esențiale. Chiar dacă textul scriitorului este mai puțin tehnic decît acela scris de esteticieni și de criticii de artă profesioniști, el are marele avantaj de a fi mult mai inteligibil și de a vehicula judecăți simple și nuanțate în același timp, lipsite de acea crispare academică pe care specialistul o afișează ca argument nemijlocit în orice tip de construcție critică și istoriografică. Această comunicare (și comuniune) a scriitorului cu artistul
Marin Sorescu și artele plastice by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7530_a_8855]
-
anvergură impresionantă, la care lucrează poetul Liviu Georgescu. Liviu Georgescu este mai preocupat de ceea ce se întâmplă în România decât mulți dintre noi, cei din România. În mod special îl obsedează revoluția din 1989, care conține, in nuce, și face inteligibilă, pentru cine știe să descifreze faptele istorice, situația de azi a societății românești. Paginile pe care le văd cuprind și secvențe poematice, cum era de așteptat. Liviu Georgescu satirizează sumbru, prin accentuare până la grotesc, forțele malefice care au încercat și
Țara de cincizeci de stele by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7342_a_8667]
-
răspunde în cartea pe care o avem în vedere unei tendințe de popularizare a filosofiei, atrăgîndu-i atenția, cochet, destinatarului "scrisorilor" asupra "riscului de-a avea un tată filosof". Învățăcelul devine astfel, la rîndul său, un învățător, străduindu-se a face "inteligibile și comestibile, abstracțiile devastatoare", a reduce "prăpastia care despărțea limbajul filosofiei de cel obișnuit al oamenilor" și în acest fel "să împace filosofia cu lumea" cu scopul nu mai puțin decît a "convertirii tuturor la lumea filosofiei". În consecință, ne
Dincolo și dincoace de Noica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7475_a_8800]
-
edili, cînd nu aprobate chiar de ei, a căror ultimă grijă pare să fie "omul de pe stradă", odată campaniile electorale încheiate. Ca specialist, ea știe că Piața Romană n-ar fi prea greu de transformat într-un loc prietenos și inteligibil: "Trebuie doar să apară și să funcționeze un urbanism Ťla firul ierbiiť. Pentru ca spațiul public să devină curat, vizibil și accesibil, e nevoie de reguli clare și tenace, întreținute de o administrație înarmată cu bun-simț elementar, care să pună ordine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7512_a_8837]
-
cu amintiri, vise, gânduri ale personajelor, cadrele se schimbă uneori ca la Nora Iuga, chiar în interiorul aceleiași fraze. Paradoxal, deși privită la microscop textura epică a lui Radu Aldulescu se dovedește a fi foarte complicată, romanele sale sunt pe deplin inteligibile și chiar se citesc cu sufletul la gură. Cu fiecare nouă carte a sa, Radu Aldulescu demonstrează că este unul dintre prozatorii de primă mână ai literaturii române de după căderea comunismului.
Fără iluzii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7155_a_8480]
-
lei; ... d) nerespectarea cerinței de a include informațiile precontractuale în cadrul contractului, conform art. 4 alin. (4), se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 10.000 lei; ... e) nerespectarea cerinței de a furniza informații într-un mod clar și inteligibil, conform părții introductive a art. 6 alin. (1), se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 10.000 lei; ... f) nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (1) referitoare la informațiile precontractuale se sancționează cu amendă de la 7.000 lei la 35.000
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 58 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254946]