320 matches
-
potențial, nu și actual inteligibile, iar în intelect ele sunt universale, se aplică mai multor lucruri, si sunt actual inteligibile. Faptul că modul de a fi al unei forme poate varia de la imperfect la perfect, de la potențial inteligibil la actual inteligibil antrenează supoziția că trecerea de la modul natural și material la cel imaterial, intențional și inteligibil nu este una spontană, ci una treptată, graduală. Această perspectivă mă va ajuta să găsesc răspunsul și la partea de întrebare care nu primise încă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cu condiții de individuație, însă fără materie a într-un organ de simt, pentru ca, mai apoi, să atingă în intelect un grad sporit de imaterialitate și universalitate. Extremele acestei ierarhii a imaterialității sunt modul de a fi sensibil și cel inteligibil. Ceea ce se află între acestea sunt forme care există în diferite grade de imaterialitate: în mediu (aer sau apă) formă are un mod de a fi mai imaterial decât în obiectul sensibil, în simțuri, un mod de a fi mai
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
perete un mod de a fi natural, similar modului de a fi pe care forma unui înger o are într-un înger, dar în mediu formă culorii are doar un mod de a fi intențional și imaterial, nu și unul inteligibil. O formă are un mod de a fi inteligibil atunci când este în totalitate imateriala (vezi I.10.). În consecință, pentru că o formă să poată fi cunoscută, ea trebuie să aibă și un mod de a fi imaterial, nu doar unul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dar, în momentul în care descoperă epuizarea resurselor care susțin argumentația la nivelul senzorial, trece la analiza rolului speciilor inteligibile, ca și cum nu ar exista nici un fel de diferențe între nivelul senzorial și cel intelectiv, respectiv între speciile sensibile și cele inteligibile. Faptul că primele entități intermediare sunt cunoscute de puteri cognitive senzoriale materiale, pe când celelalte, de către puteri cognitive intelective imateriale introduce o distan ta între ele, distanța pe care Pasnau nu pare a o lua în calcul. De vreme ce doctrina act-obiect pune
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mate ria libus. Et haec est necessitas ponendi intellectum agentem (S. th., I, q. 79, a. 3, co.). Dar pentru că Aristotel nu permitea că formele obiectelor naturale să subziste fără materie, si pentru că formele care există în materie nu sunt inteligibile în act, rezultă că naturile sau formele obiectelor sensibile pe care le înțelegem nu sunt inteligibile în act. Nimic nu este adus de la potenta la act decât prin ceva în act, la fel cum simțul este actualizat prin sensibilele în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
3, co.). Dar pentru că Aristotel nu permitea că formele obiectelor naturale să subziste fără materie, si pentru că formele care există în materie nu sunt inteligibile în act, rezultă că naturile sau formele obiectelor sensibile pe care le înțelegem nu sunt inteligibile în act. Nimic nu este adus de la potenta la act decât prin ceva în act, la fel cum simțul este actualizat prin sensibilele în act. Era necesar, așadar, să postulam o putere în partea intelectiva care să actualizeze inteligibilele prin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sunt inteligibile în act. Nimic nu este adus de la potenta la act decât prin ceva în act, la fel cum simțul este actualizat prin sensibilele în act. Era necesar, așadar, să postulam o putere în partea intelectiva care să actualizeze inteligibilele prin abstragerea speciilor din condițiile materiale. Și de aici [provine] necesitatea de a postula intelectul agent. Puțin mai jos, în aceeași quaestio 79, articolul 3, din Summa theologiae, Toma din Aquino afirmă că intelectul agent este necesar în procesul cunoașterii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
naturam rerum sensibi lium, quae non subsistunt praeter materiam. Et ideo ad intelligendum non sufficeret immaterialitas intellectus possi bilis, nisi adesset intellectus agens, qui faceret intelligibilia în actu per modum abstractionis (S. th., I, q. 79, a. 3, ad 3). Inteligibilul în act nu este ceva care există în natură obiectelor, cu atat mai puțin în natură obiectelor sensibile, care nu subzista în afara materiei. Și, din acest motiv, pentru a putea înțelege [natură obiectelor sensibile], imaterialitatea intelectului posibil nu ar fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pe masura intelectului posibil. Cum anume realizează intelectul această actualizare a inteligibilității? Prin cea de-a doua operație a lui, numită iluminare? Înțelegând felul în care are loc iluminarea, vom putea înțelege și soluționa problema de mai sus, a abstragerii inteligibilului din sensibil și, în fond, a distingerii între două tipuri de obiecte cognoscibile. În primul rând, trebuie spus că intelectul nostru participa, prin asemănare, la lumina necreată: (ÎI.5 .4.) Ipsum enim lumen intellectuale quod est în nobis, nihil est
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ele caracterul potențial inteligibil, la fel cum toate obiectele sunt create cu un potențial inteligibil de către Dumnezeu, tocmai pentru a fi pe masura puterilor cognitive ale omului. O modalitate de a identifica facultatea responsabilă pentru sesizarea și actualizarea caracte rului inteligibil din lucruri este depistarea facultăților care îl diferențiază pe om de restul creaturilor. Plantele au suflet vegetativ, animalele suflet vegetativ și senzitiv, însă numai omul are, pe lângă cele două tipuri de suflete menționate, si un suflet intelectiv, ceea ce înseamnă că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
hoc perdunt quin sînt intelligibiles actu (Comp. theol., lib. 1, cap. 85). [...] de aceea și speciile inteligibile, care sunt imateriale, chiar dacă sunt diferite în privința numărului în mine și în tine, nu își pierd, din acest motiv, [proprietatea] de a fi inteligibile în act. Ceea ce spune Toma aici este că formele, speciile inteligibile în acest caz, diferă în cunoscători diferiți, chiar dacă sunt despre același lucru. Referitor la exemplul nostru, gândul lui Asterix despre cotletul de mistreț va fi diferit de gândul lui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
hilemorfice. După cum se poate lesne observa, manieră în care este înțeles conceptul de către inter pretii realiști nu se îndepărtează de linia argumentativa anterioară, cea despre actele perceptuale (specii sensibile și imagini) și despre prima etapă a cunoașterii intelective (spe cii inteligibile). Din nefericire, ceea ce interpreții care acceptă realismul la nivelul conceptului, si, pe cale de consecință, identitatea lui cu speciile inteligibile, nu par a sesiza este faptul ca interpretarea lor conduce către o serie de consecințe nefaste: 1. conceptele sunt formate de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
universalii, si nu despre obiecte particulare, speciile inteligibile au un mod universal de a fi în cunoscător. Așadar, specia inteligibila, spre deosebire de celelalte entități intermediare, specia sensibilă și imaginea, este prezentă în cunosca tor și sub un dublu aspect. Deoarece speciile inteligibile au aceleași atribute care până acum m-au ajutat să definesc rolul cauzal pe care îl joacă o entitate intermediară în procesul cunoașterii umane, rezultă că nici ele nu pot fi reificate, deci nu pot juca un rol cognitiv, ci
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
s-a extins ulterior și în zonele neprotestante, dar el nu a putut fi inițiat în comunitățile catoli-ce, unde cunoașterea Bibliei este nulă și astfel de aluzii nu pot fi înțelese. Aici, ca și la popoarele ortodoxe, acestea au devenit inteligibile mai tîrziu, îndeosebi cînd au fost inserate în operele literare scrise în zonele protestante, răspîndindu-se astfel prin contact cultural. Sub acest aspect, protestantismul a produs un fenomen asemănător aceluia din comunitatea antică grecească, în care erau constante aluziile la mitologie
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mod, cititorul textului tradus este atenționat asupra sensului cuvîntului glosat și poate înțelege corect semnificațiile originalului. Fără îndoială, fiind construit în acest mod, textul traducerii nu va fi niciodată un echivalent perfect al textului inițial, dar dacă astfel se fac inteligibile pe terenul limbii scop și al culturii primitoare valențele acestuia, atunci valabilitatea tra-ducerii este incontestabilă. Ca atare, comunicarea culturală și lingvistică nu se poate realiza prin traduceri care să se suprapună punct cu punct originalelor, ci prin transpuneri care introduc
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
confortul clasificărilor disjunctive și statice, după ce le va fi asimilat, desigur, beneficiul cognitiv. Ea devine cu atît mai adecvată față de subiectul de care se ocupă cu cît îi înțelege mai riguros de neînțelesul, de-necuprinsul (incomprehensibilitatea), care se revarsă peste inteligibil. Peste, în sensul că depășește inteligibilul, că e dincolo de el, desigur. Dar totodată în sensul că misterul se revarsă asupra inteligibilului, că inteligibilul își are rădăcina în acest mister, de unde își primește posibilitatea de a fi, și că el reflectă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
le va fi asimilat, desigur, beneficiul cognitiv. Ea devine cu atît mai adecvată față de subiectul de care se ocupă cu cît îi înțelege mai riguros de neînțelesul, de-necuprinsul (incomprehensibilitatea), care se revarsă peste inteligibil. Peste, în sensul că depășește inteligibilul, că e dincolo de el, desigur. Dar totodată în sensul că misterul se revarsă asupra inteligibilului, că inteligibilul își are rădăcina în acest mister, de unde își primește posibilitatea de a fi, și că el reflectă, în țesătura lui, ceva din bogăția
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de care se ocupă cu cît îi înțelege mai riguros de neînțelesul, de-necuprinsul (incomprehensibilitatea), care se revarsă peste inteligibil. Peste, în sensul că depășește inteligibilul, că e dincolo de el, desigur. Dar totodată în sensul că misterul se revarsă asupra inteligibilului, că inteligibilul își are rădăcina în acest mister, de unde își primește posibilitatea de a fi, și că el reflectă, în țesătura lui, ceva din bogăția de nesistematizat a misterului. Or, gîndirea de tip apofatic fie ea tradițională sau modernă se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
se ocupă cu cît îi înțelege mai riguros de neînțelesul, de-necuprinsul (incomprehensibilitatea), care se revarsă peste inteligibil. Peste, în sensul că depășește inteligibilul, că e dincolo de el, desigur. Dar totodată în sensul că misterul se revarsă asupra inteligibilului, că inteligibilul își are rădăcina în acest mister, de unde își primește posibilitatea de a fi, și că el reflectă, în țesătura lui, ceva din bogăția de nesistematizat a misterului. Or, gîndirea de tip apofatic fie ea tradițională sau modernă se orientează spre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să fie potrivite cu ținta firmei, exprimată prin misiune. Obiectivele ce nu coincid cu misiunea firmei pot submina țintele acesteia. De exemplu, dacă misiunea firmei este creșterea pe orizontală, obiectivul reducerii datoriei cu 5% ar fi nepotrivit; 6) să fie inteligibile - managerii de la toate nivelurile ierarhice trebuie să Înțeleagă ce trebuie realizat, precum și criteriul major după care se evaluează performanța lor. Problemele majore ale firmei trebuie soluționate participativ. Este necesar să Învățăm să tolerăm greșelile. Dacă acestea sunt penalizate, oamenii le
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
3 cariată depresiunea în talveg, în rîpe fuga apei, șoimul nimerește în brazi, cîrtița le ia reperele constante, stafii în faptele abordate din mers, Toplița triunghiul ochi-mînă-creier ieșit pe gîndul mîinii, reia mituri, asigură obsesii, găina neagră, codul interpus agresiunii inteligibilul, bătrînele în codurile lor, mai ales cînd sînt pe maghiară, a doua care te descoperi și-ți prinzi părul în public, cere-i și ajutor, părul alb! Gălăuțaș cod să nu țină trecerile pe noi, acceleratul arc dinainte, aplecat din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
către „strălucirea focului” din afara peșterii, către imperiul valorilor absolute. Domeniul deschis vederii e asemănător cu locuința-Închisoare, lumina focului din ea cu puterea soarelui. Iar dacă ai socoti urcușul și contemplarea lumii de sus ca reprezentând suișul sufletului către locul inteligibilului, ai Înțelege bine ceea ce nădăjduiam să spun... Opiniile mele Însă acestea sunt, și anume că, În domeniul inteligibilului, mai presus de toate este ideea Binelui, că ea este anevoie de văzut, dar că, odată văzută, ea trebuie concepută ca fiind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
focului din ea cu puterea soarelui. Iar dacă ai socoti urcușul și contemplarea lumii de sus ca reprezentând suișul sufletului către locul inteligibilului, ai Înțelege bine ceea ce nădăjduiam să spun... Opiniile mele Însă acestea sunt, și anume că, În domeniul inteligibilului, mai presus de toate este ideea Binelui, că ea este anevoie de văzut, dar că, odată văzută, ea trebuie concepută ca fiind pricina pentru tot ce-i drept și frumos [...]. Și iarăși cred că cel ce voiește să facă ceva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
În jos, spre Marea Moart), pește stânci cr)pate și c)sute cu acoperișuri rotunjite. Culoarea acestora este că a p)mântului Însuși și, În aceast) monotonie stranie, aerul mișc)tor exercit) o presiune aproape uman). Aceste culori transmit ceva inteligibil, ceva metafizic. Universul Însuși ți se Înf)țișeaz) dinaintea ochilor În expresivitatea acestei v)i cu stânci Îngr)m)dite, care sfârșește Într-o ap) moart). În alte p)rți poți s) mori și s) te dezintegrezi. Aici mori și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
educare a sufletului său care, printr-o „artă a răsucirii” - h( periagog¾ te/cnh - se convertește potrivit cu exigențele unei noi table valorice. Prin acest act de convertire, interesul de cunoaștere al omului fixat până atunci asupra sensibilului se mută asupra inteligibilului. Ca efect al acestei tehnici de convertire, omul „trebuie să se răsucească împreună cu întreg sufletul dinspre tărâmul devenirii, până ce ar ajunge să privească la ceea ce este și la măreața lui strălucire”. Se produce, prin aceasta, nu doar o creștere a
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]