1,308 matches
-
invadară obrajii usturându-mă ca loviți de niște palme trase rapid și pe... meritate! Îmi detaliase cu plăcere despre Careul din Cișmigiu, unde felinarele dau lumină tuturor ahtiaților de șah, unde, indiferent de vârstă, la Urlătoare, pasionații joacă nesocotind anotimpul, intemperiile, căutând inspirația și adăpostul nopții. -Dac-ai ști, e minunat s-admiri patosul jucătorilor de-aici! Imaginează-ți, la masa de șah, noaptea, sub lună, cum se confruntă doi competitori într-o deplină liniște având ca fond sonor ticăitul ornicului de
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
vreme de jucat,// Dar o stea mai zvăpăiată/ S-a înscris la joc îndată,/ Iar un nor puțin bondoc/ A intrat și el în joc...” La fel stau lucrurile în Unde-i luna?, Escapadă, Carul Mare-i supărat, Stele balerine. Intemperiile nu provoacă spaime, ci devin un prilej minunat pentru a oferi copiilor un dar prețios - jocurile de iarnă ca în Decor de iarnă: „Iarna, îmblânzită parcă,/ Ne invită iar la joacă./ Chiar se pare că regretă/ Gerul și, cu o
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
în semi-umbră pe piele o pată violacee umflată...Oftând adânc, încerca să se deplaseze ținându-se de crengile tăioase ale copacilor și nu după mult timp simții răceală pietrelor nedărâmate ale ruinelor. Se sprijini de un zid rămas nesurpat în fața intemperiilor naturii ,așezându-se pe un mușchi. Deși nu era frig, Karon tremura din toate încheieturile și își prinse o mână în cealaltă în semn de rugăciune. Să se roage?Nici ea nu știa ce să facă. ... Oare dacă s-ar
KARON de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382983_a_384312]
-
lor ci pentru întreaga populație a țării. 7.-Unele terenuri predispuse la deșertificare (sudul Olteniei, Bărăganul) pot fi protejate prin îmbinarea irigațiilor cu plantarea perdelelor de protecție cu salcâm, specie de arbore repede crescător și rezistent la variațiile climatice și intemperii. Desigur că mai pot fi luate multe alte măsuri auxiliare care completează tot setul Complexului de măsuri, dar spațiul nu permite expunerea exaustivă a strategiei de apărare și combaterea efectelor secetei și inundațiilor. Și nici nu este nevoie, întrucât numai
SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
-
pe firul existențial precum șnurul mărțișorului. Dar lunii noiembrie i s-a rezervat și rolul ingrat de vameș al copacilor, pregătindu-i pentru regenerare. Este un fenomen lent, tăcut, liniștit, petrecut într-o anumită perioadă de timp, accelerat uneori de intemperii, dar niciodată copacii nu se scutură de toate frunzele într-o fracțiune de secundă, catastrofele naturale fiind excepțiile care confirmă regula. Fenomenul s-ar numi lecția frunzei, ce ar putea fi completată cu observația că niciun copac nu va folosi
XARTOFUL FIERBINTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383058_a_384387]
-
noastre tinereți și elanuri gazetărești. Trecut și el cu bine peste pragul celor 80 de ani, este de admirat tocmai pentru păstrarea și continuarea acelui elan spiritual, caracteristic oamenilor de talent și de caracter. Aceștia au fost sortiți să înfrunte intemperiile atâtor decenii pe care ei, ziariștii, înaintea altor oameni de condei, le-au luat în piept, ca niște cercetași în avanposturi sau observatori pe metereze. Avea, deci, toate motivele Carol Roman să-și deschidă volumul său monumental cu această mărturisire
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93101_a_94393]
-
le era să nu plece TAF-u fără dânșii, „c-atunci om ave ceva de me pân la Gosta.” Când ieșiseră pe ușa restaurantului, din exterior, de pe terasa acestuia, unde se mai aflau niște mese și scaune metalice, lăsate în voia intemperiilor toamnei, se făcuse auzit restul unei țâpurituri, care i se păstrase lui Valentin în memorie cam așa: „Hai, hai și iar hai! Cum te-oi pune-așe să stai Din picioare să nu dai!...” De fapt, Valentin îi cunoscuse pe oșeni
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
pe firul existențial precum șnurul mărțișorului. Dar lunii noiembrie i s-a rezervat și rolul ingrat de vameș al copacilor, pregătindu-i pentru regenerare. Este un fenomen lent, tăcut, liniștit, petrecut într-o anumită perioadă de timp, accelerat uneori de intemperii, dar niciodată copacii nu se scutură de toate frunzele într-o fracțiune de secundă, catastrofele naturale fiind excepțiile care confirmă regula. Fenomenul s-ar numi lecția frunzei, ce ar putea fi completată cu observația că niciun copac nu va folosi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
pe firul existențial precum șnurul mărțișorului. Dar lunii noiembrie i s-a rezervat și rolul ingrat de vameș al copacilor, pregătindu-i pentru regenerare. Este un fenomen lent, tăcut, liniștit, petrecut într-o anumită perioadă de timp, accelerat uneori de intemperii, dar niciodată copacii nu se scutură de toate frunzele într-o fracțiune de secundă, catastrofele naturale fiind excepțiile care confirmă regula. Fenomenul s-ar numi lecția frunzei, ce ar putea fi completată cu observația că niciun copac nu va folosi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
nuanțe pastelate, pecetluite parcă de simbolul mistic spada-și-trandafirul, toate aceste gladiole cu aură macabră aflate sub pecetea umbroaselor vile somptuoase, stropite cu sudoarea grădinarilor trudiți, apoi trandafirii Împroșcați de ploaia artificială a fîntînilor arteziene, ca astfel să fie protejați de intemperii, de fapt o jalnică vegetație luxuriantă de flori searbăde făr-de miresme sau măcar de miasme, În pofida fantasticelor configurații precum cangele crabilor, În pofida faldurilor cerate ale petalelor, a tentaculelor staminelor ori a mugurilor ascuțiți, parcă Înghimpați; toată această vegetație luxuriantă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
târguri sau de la magazine. Cioplitori în piatr Zona, nu numai comuna Filipeni, Colinelor Tutovei este lipsită de piatr rezistentă, cu un grad sporit de duritate. Piatra existentă, de culoare gri-albăstruie, este moale, se poate prelucra ușor, dar este atacată de intemperii. În lipsa altor roci mai rezistente, oamenii leau folosit pe cele care se găsescă pe dealuri, aproape de suprafața solului, pentru temelii la case, prispe, fântâni și beciuri. O „carieră” la suprafață se află în satul Slobozia - Filipeni, pe dealul numit Cocolia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și naosul formând o singură încăpere, cu altarul despărțit de o catapeteasmă din lemn, cu icoanele împărătești, avea tavanul căptușit cu scândură în formă de boltă, la fel și pereții exteriori erau căptușiți cu scândură pentru a apăra pereții de intemperii. Acea biserică veche s-a păstrat după mai multe reparații și adăugiri, până la sfârșitul secolului al XX-lea, când a fost înlocuită cu o biserică de zid. În jurul bisericii, pe dealul numit „Dealul bisericii” este și cimitirul, lărgit în timpurile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atât din cele care țin de muncile specifice bărbatului, cât și de cele care țin de munca femeilor. Claca se organiza atunci când era nevoie ca un volum mare de muncă să se desfășoare în timp scurt: strânsul recoltei amenințate de intemperii, construcția unei case, a unei anexe gospodărești, torsul, țesutul și cusutul, când se aștepta un eveniment în familie, o căsătorie, o nuntă. Beneficiarii clăcii (toți erau și beneficiari și participanți) erau datori cu mâncare și băutură, ba se întâmpla să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numele de bordei, așa cum se mai numește în zona de munte, apoi în funcție de condițiile social-politice, de nevoile culturale, bordeiului și s-a anexat un loc de trecere, o încăpere rece care a devenit tinda și pentru a feri intrarea de intemperii și s-a adăugat în față un pridvor numit în zona noastră și cerdac. În funcție de zonă, acoperișul a fost făcut din scoarță de copacă (brad, tei, mesteacăn, salcie), crengi și resturi vegetale, paie, cereale și stuf rezistent la intemperii, bun
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de intemperii și s-a adăugat în față un pridvor numit în zona noastră și cerdac. În funcție de zonă, acoperișul a fost făcut din scoarță de copacă (brad, tei, mesteacăn, salcie), crengi și resturi vegetale, paie, cereale și stuf rezistent la intemperii, bun izolant și rezistent în timp. Mai târziu sa folosit dranița (șindrila), tabla și țigla, plăcile de eternită etc. Despre locuințele luncașilor, cele rămase în Bucovina, după bejenia lor în Moldova, avem mărturii scrise, din care trebuie să înțelegem că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fapt, nu le gândești, sunt sigur că domnul secretar n-a vrut să jignească pe nimeni, el însuși este un alegător care își cunoaște responsabilitățile, dovadă că, la fel ca toți cei care ne aflăm aici, a înfruntat cu curaj intemperiile ca să vină unde îl chema datoria, totuși, această recunoaștere sinceră nu mă împiedică să-l rog pe domnul secretar să fie atent la îndeplinirea riguroasă a misiunii care i-a fost încredințată, abținându-se de la orice comentariu care ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Priorul scutură din umeri, pentru a se elibera, și se concentră din nou asupra hanului. Blazonul reprezenta un Înger cu aripile larg deschise. O mână necunoscută acoperise cu un strat de culoare ceva scris după cuvântul „Înger”. Dar timpul și intemperiile Îl spălaseră, așa Încât cuvântul eliminat se putea citi din nou. Îngerul Căzut... Acesta era numele inițial al hanului. Un zâmbet subțire apăra pe buzele poetului: era sigur că Guido impusese acel nume, era tipic pentru el. - Unde este mortul? Întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Socrate că trăiește ca un model al idealului ascetic: mănâncă hrană de proastă calitate, bea băuturi ieftine, umblă desculț, nu are tunică și poartă fie iarnă, fie vară aceeași mantie soioasă care-i servește și pentru a se proteja de intemperii, și pentru a se acoperi când doarme, nu ia bani de la elevi și se mulțumește cu această existență de vagabond, mai curând dascăl într-ale mizeriei decât învățător ce-ți arată cum să găsești bucuria... Așa cum bănuim, Socrate îi răspunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
îmbrăcămintei, sau contra pericolelor din natură, prin amenajarea unei locuințe. Desigur, Epicur nu face precizări, dar putem extrapola în mod legitim: tot ceea ce face posibilă senzația de bine pentru corp, ferește de mușcătura frigului, protejează de fiarele sălbatice sau de intemperii poate fi inclus în această rubrică. în a doua categorie le putem încadra, de exemplu, pe cele legate de sexualitate: comune și acestea tuturor mamiferelor, sunt date încă din primul moment al existenței, sunt indiscutabil firești, dar nu par necesare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Roni Căciularu Publicat în: Ediția nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului George Roca Căutând insula fericirii / Looking for the Isle of Happiness Poeme bilingve / Bilingual poems Editura ANAMAROL București, 2013, 120 pagini Un om se luptă cu intemperiile dure ale existenței, cu sufletul său, biruindu-se mereu și căpătându-și astfel liniștea, calmul, fericirea. Viața sa este o permanentă luptă pentru a trăi frumos. Pentru a supraviețui, dar nu oricum, ci demn, moral, cu respect de sine și
UN CLOCOT DE CARTE: „CAUTÂND INSULA FERICIRII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363824_a_365153]
-
ce ne dorim este puțină gingășie, delicatețe nu delicatețuri, gesturi care să ne arate că suntem iubiți. Dorim să aveti puțin timp și pentru noi. Avem pretenții prea mari oare? Ne dau puterea și dorința de a mai trăi rezistând intemperiilor. ----------------------------------------- Berthold-Tellu ABERMAN Nazareth Illit, Israel 1 iunie 2014 Referință Bibliografică: PUȚINĂ TANDREȚE / Berthold Aberman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1249, Anul IV, 02 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Berthold Aberman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PUŢINĂ TANDREŢE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361073_a_362402]
-
mai descifrabil fără cuvinte. Oare de ce metamorfoza mugurului florii de cireș o asemui cu o „călătorie” a omului pe Pământ?! Mugurul să fie oare copilul fragil și inocent?! Bobocul de floare să fie oare adolescentul vulnerabil încă la ger și intemperii?! Splendida floare de cireș să fie oare tinerețea cu frumusețea ei?! Însângerata boabă de cireș să fie oare a doua tinerețe încărcată de un molipsitor optimism? Mă opresc aici cu etapele vieții, e mai prudent. Dar nu mă pot opri
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ JAPONEZ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364242_a_365571]
-
viața. „Din piatra lui clădit-am templul meu” ( Înainte de moarte) - spune poetul, aidoma marelui filozof poet Lucian Blaga, care și-a construit din aforisme: „Pietre pentru templul meu”. Un templu spiritual, din cuvinte. Un edificiu care nu se năruie sub intemperii sau sub răutatea umană. Și tot aidoma poetului leton Imants Ziedonis care se închina Soarelui, în „Epifanii”, Mihai Baicu îi aduce ofrande zeului soare „și lumilor de dincolo de stele”. Îi respectm credința. În același timp, autorul încearcă un poem dramatic
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
DE DUMNEZEU Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2035 din 27 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Nu știm ca să trăim în lumea voastră Voi ireali și falși în modestii. Nu știm ca să iubim ca dumneavoastră De-aceea-n viață sunt ... intemperii. Un singur lucru mai poate salva Iubirea ! ... Ca să fie optimistă ! Și-atunci cu siguranță va-nceta Corvoada asta cam neconformistă. Sunt sigur că există Dumnezeu Și că de sus cumva el ne păzește. La el să ne-nchinăm acum mereu
DRAGOSTE DE DUMNEZEU de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368417_a_369746]
-
INSULA FERICIRII”, de Roni Căciularu, publicat în Ediția nr. 1103 din 07 ianuarie 2014. George Roca Căutând insula fericirii / Looking for the Isle of Happiness Poeme bilingve / Bilingual poems Editura ANAMAROL București, 2013, 120 pagini Un om se luptă cu intemperiile dure ale existenței, cu sufletul său, biruindu-se mereu și căpătându-și astfel liniștea, calmul, fericirea. Viața sa este o permanentă luptă pentru a trăi frumos. Pentru a supraviețui, dar nu oricum, ci demn, moral, cu respect de sine și
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]